Page 106 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 240. —1901.

oăpătat ajutore dela reuniunea acâsta, âr Independenţa Burilor înse nu e compa­
de ani un imperiu guvernat din cetatea sieue primesc cu satisfaoţiune aplanarea
incidentului. „Matin scrie, că Francia era
în Ungaria a trimis două mili6ne mărci, Budei, său un maregrafiat ungar ? Poftiţi u tibilă cu siguranţa nostră. Poporul en-
14
din cari niol un ban pentru ooinunităţile şi alegeţi . p’aci să joce în Orient un rol nedemn de gles e deois, de a împiedeca repetarea aces­
protestante maghiare, oi numai pentru co­ ea. „ Gaulois spune, oă afacerea s’a înche­ tui orunt răsboiii. Trebue ca să înlăturăm
11
munităţile protestante germane. iat mai bine de cum s’a început. Francia ori ce perioul diu acel oolţ al imperiului.
Alegeri municipale.
O activitate colosală desfăşură „AII- catolioă a făcut să-i crâsoă prestigiul în Interesele Angliei pretind necondiţionat, să do­
u
deutscher Verband“, societatea tuturor inte­ Din Dobra ni-se scrie: La alegerile Orient şi a silit pe Sultan să respecteze bândim acolo succes .
munioipale, ce s’au făout aici în 9 Noem- bisericele şi instituţiunile religiose.
ligenţelor superiâre germane. Iutr’un apel
vrie n., Românii au raportat o învingere
al ei se cj'ce, că massele poporului german *
frumăsă. Au fost aleşi d-nii: losif Morariu,
trebue convinse, că anii 1870/71 n’au înche­ Deşi nu e tocmai la obiect, ţinem to­ SOIRILE DUEL
losif Criste, Petru Hădan, Aron Muntean,
iat expansiunea germană, căci şi dincolo tuşi a face amintire aici de o scrisâre, ce — 29 Octomvrie v.
Adam Leşnioan şi St. Petrio. Lista ma­
de graniţele germane tră6sc multe milione a adresat’o Midhad-paşa — fiiul fostului
ghiară, în frunte cu solgfibirăul Goro, Hits
de Germani, cari aşteptă îngrijire din par­ mare vizir Z/o/tZar-Effendi — care petreoe Regele Greciei şi prinţul George au
tea poporului domnitor german. Programul şi Lobi, a căcjut,. Românii s’au purtat brav. plecat Vineri din Viena via Triest spre
actualmente în Folkestone, cancelarului im­
Atena. înainte de plecare oontele Golu-
u
„Alldeutsclur Verband -ului spune clar, că In oercol Săliştei au fost aleşi d-uii periului german contele Bdloiv. In scrisorea
Dr. Liviu Lemenyi, Dr. I. Stroia, Dr. Uie
chowski a făcut o lungă visită Regelui.
scopul lui este „sprijinirea nisuinţelor na­ acăsta situaţia de acjl a Turciei e preseu-
Beu şi preotul I. Manta.
ţionale germane în tote ţările.... şi unirea t a t ă ca ne mai suportabilă şi râgă pe gu­ Cas de morte. Duminecă a fost con­
14
tuturor Germanilor . „Verband *-vă a avut In Sebeşul-săsesc au reuşit în cercul vernul german să intervină pentru a face
1
dusă la mormânt în Buouresoî Victoria G.
II al oraşului: M. Voiieauu, Dr. Nic. Ve-
deja la 1897 cam 20.000 membrii din tâte capăt acestei situaţiunl. Prin iutervenirea
Iuga, fiica oea mai mare a lui George Ba-
cerdea şi Dr. Al. Strevoiu. In oercul Sebe-
păturile soietăţii din imperiu, el face spio- acăsta, 4' > Germania ar obliga la re- riţiii de ferioită amintire. Răposata ani în­
ce
nagiu în t6te ţările şi după planurile lui şului-săsesc: Silv. Moldovan şi Victor Tor- delungaţi, oât a locuit în*Braşov, a fost
ounoscinţă po toţi Turoii şi s’ar garanta
dă.ş'anu.
tratâză guvernul german cu Polonii, Fran- regeuerarea imperiului tureeso. una din cele mai zelose membre ale Reu-
oesii, Litvanii şi Danesii din imperiu, ur­ In Brad au fost aleşi 4 membri saşi niunei femeilor române, făcând parte de
şi 2 Români. Totalitatea voturilor a întru-
mând politica cea mai nemilâsă şi mai ni­ repeţite-orl din comitetul acestei Reuniuni
14 uit’o Val. Florian, preot în Racoviţa, ăr
mici tore. Majoritatea din „Reichstag a vo­ Salisbury despre resboiul din de binefacere. Dând loc mai jos anunţului
majoritatea I. David notar în Avrig.
tat 200 milione mărci pentru espropiarea Africa de-Sud. familiar, ce-1 primim, adresăm familiei de­
Polonilor din Pozen. In oercul Hususăului (oomit. Târnavei- cedatei sincerele nâstre oondolenţe.
micî) au fost aleşi 4 Români, 4 Saşi şi 4 In 9 Noemvrie s’a dat la Guilă-
Spune mai departe articolul, oă unul
Maghiari. Românii aleşi sunt preoţii: St. Rall un mare banchet al lord-maio-
14
din cei mai distinşi învăţaţi germani a pro- Un act vrednic. „Trib. Pop. i-se
Lita, Filip Docolin, I. Horşia şi Al. Petruţ rului Londrei, la care a participat serie, că preotul Vasile Bălan din Boroş-
gătit deja charta viitârei Gross Deutschland,
proprietar în Tăuni. ministru-preşedinte Salisbury, minis­ Ineu, în înţelegere cu soţia sa, s’au asigu­
care cuprinde în sine teritoriile dela insu­
Iu comitatul Timişului au reuşit, după tru Salborne şi miniştrii plenipotenţi- rat la societatea „Scandard pe suma de
14
lele danese pănă la Adria şi Elveţia de sud,
datele foilor maghiare, fărte puţini Ro­ anî ai Danemarcei, Svediei, Româ­ 4000 oor. în favorul biserioei gr.-or. ro­
dela ţermii flaudrienl până pe cursul Ter­
mâni: Al. Sandu (Cnez), I. Popa (Măuăs- niei, Serbiei, Brasiliei şi Elveţiei. La mâne din Boroş-Ineu, cu oondiţia, oadupă
narei (Ardeal). Numai între Duuăre şi Tisa
toastul ridicat în sănătatea miniştri­
tur), Pavel Cotoţ (Timişora), I. Popa preot mortea lor să se facă din suma de asigu­
a lăsat un mic petec de pământ, indicând,
gr. or. (Buziaş) şi Dr. Romul Poruţ, medio lor, lord Salisbury a răspuns f^iceucl rare o fuudaţiune conform testamentului,
că aici locuesce un popor negerman; dâr ce vor lăsa. Nobila faptă se laudă de sine.
(Buziaş), Pavel IorgovicI, preot gr. cat. între altele:
şi acest punct l’a lăsât numai pentru 50 de
(Varadia) şi George Ţunea în Vara lia. „Vremuri mult mai grele străbatem
ani, când va înceta cu totul domnia Habs- Din archidiecesiiBlaşiului. Alesau-
Jn cercul Miercurea (comit. Sibiiu) a adî, decât în anii treouţl. Ou t6te aoestea
burgilor. Chartele acestea — 4i°e„B.\H. — dru Bărbuleaou, pănă acum administrator
u
fost ales I. Orăşteau preot, ăr în cercul putem fi mulţumiţi. Trebue să ne buourăm,
au fost introduse în şcâle şi pe frontispi­ paroehial în Băla, distr. Pogâoeua, a fost
Nochrich (acelaşi oomitat) preotul Gavrea că peste tot paoea .lumii e turburată atât
ciul lor stă inscripţia: „Uniunea-AUdeutsch numit parooh tot acolo. Ioan Biaga, pa-
din Bendorf. de puţin. Deşi săptămâna trecută s’a ivit
nu consideră ca încheiată desvoltarc-a de roeh în Ghirişul-român, a fost permutat
un mic nor în marea Mediterană, el s’a
stat a poporului german, graniţele impe­ în aceeaşi oalitate în Şeica-mioă distr.
14
Mediaş. Mihail Uieş, admin. paroehial în
riului nu sunt definite încă . Aplanarea conflictului franco-turc. împrăsciat totuşi, oeea-oe e lucru de mare
însemnătate. Ou cincl-cjecl de ani înainte
Intr’o broşură edatâ de „Alldeutscher Şarpatoo, a fost aumit în aceeaşi calitate
Atât din Paris, cât şi din Constanti- uu ast-fel de eveniment n’ar fi lăsat o
Verband“ ea dice, că îndată-oe Franciso la AitOD, distr. Coşooua. — Vin«rl, în diua
nopole sosesc soiri despre aplanarea conflic­ urmă atât de bagatelă.
losif va închide ochii, se va începe îmbu­ tului dintre Fraucia şi Turoia. sfântului Dumitru, au fest ehirotoniţl întru
nătăţirea monarchiei, după oare va urma Agenţia „Havan * anunţă, că Părta „ Inir’adevăr, numai răsboiul din Africa- diaconi şi Duminecă în 10 c. au fost or­
1
reconstruirea Austriei pe basă germană, de-Sud este de o însemnătate scriosă, ÎDsă dinaţi ca preoţi, clerioii absoluţi: Gregoriu
otomană s’a decis să împlinăscă tote preten-
nici faţă cu acest răsboiii nu trebue să fim
sub stăpînirea Hoheuzollsrnilor. siunile Franoiei, ăr ministru franoes de es- Manuilă, numit capelau în Tohanul-vechiă,
pesimişti, fiind-oă n’avem causă de a fi
w
„Bud. Hirlap dice, oă tâte acestea terne Delcassă a răspuns, că îndatfi-ce Fran- în vicariat; Iuliu Băieşiu, adm. paroch. la
pesimişti. Putem nota un progres statornic Huduc, distr. Reghin, Ioan Sr.&nciu, în
nu sunt numai visuri, ci o realitate, ce se oia va fi încuuomiinţată oficial despre ho-
spre succes. Sfîrşitul definitiv al răsboiulni
Viştea-ihf. vicariat, Teofil PopovicI, în Vo-
petrece înaintea ochilor noştri. Pune apoi
tărîrea Sultanului, escadra francesâ va părăsi
nu este, ce e drept, aşa de aprâpe, cum am
rumloo, distr. Mediaş.
tesa, oă dinastia Habsburgilor se va pus­ Miiilene. Ea va rămână însă în apele tur- aşteptat, neliniştirile însă ce le trăim sunt
tii de-odată cu pustiirea Maghiarilor şi se a-se atribui în partea cea mai mare împre­ Cununiă. D-l Victor Moldovan şi d-ra
oescl pănă câud Porta nu va începe să
va întări numai prin întărirea Maghiarilor. Netti Vancea s’au cununat în 5 Noemvrie u.
realis-ze promisiunile date.
jurării, oă n’am cunoscut caracterul adevărat
Apoi tiuesoe aşa : Ministru turcesc de esterue Tcvjih-paşa în biserica gr.-cat. diu Târgu-Mureşului.
al răsboiului, care nu e normal. Şi în răs-
....„Se repetă faţă de noi povestea a adresat o circulară oătră representauţii
bâiele europene s’a întâmplat adesea, că
cărţilor Sibillice. Preţul acestei cărţi e o esternl ai Portei, în care le face cunoscut, Contele Albert Apponyi a fost nu­
luptele de guerilia au durat şi mai departe
mit din partea Majestăţii Sale consilier in­
dinastiă devenită maghiară şi o politică că Turcia a împlinit pretensiumle Franoiei;
de cum se presupunea. Trebue să repet,
tim secret.
maghiară naţională din cele mai încor­ răgă pe ambasadori să aducă la ounos- oă Anglia notăză în fic-care săptămână un
1
date. De 40 de ani implorăm acest preţ şi cinţa guvernelor lor couţinutul circulare . Un articol despre Români. „Le
progres esenţial. Politica nostră rămâne ne­
fie-care deceniu, ce trece, este o carte sibil- schimbată aceeaşi. Nimio nu dorim mai journal des basses Alpes dela 3 Noemvrie
Circulara arată apoi decursul afacerii şi es-
44
lioă aruncată în foc, Preţul rămăşiţei însă
primă speranţa, că Fraucia va reounosce fierbinte, decât ca în acele regiuni, unde n. publică sub titlul : „Roumains et Pro-
nu e mai mic totuşi, numai carcea, numai 14
spiritul de conciliaţiâ al Turciei şi oă va se desfăşură acum răsboiul, să domnâscâ venşaus un frumos articul „a propos d’un
speranţa, numai posibilitatea devine tot relua contactul diplomatio întrerupt. pacea şi libertatea şi ca ele să se bucure discoura d’Ureche . Tema acestui articul
14
mai mică. întrebarea este: vrem peste 50 Partea cea mai mare a carelor pari- pe cât e posibil de binefacerile autonomiei. este tot memoriul d-lui Urechiă, trimis
— Eu dic, că Franţuzul nu se preda — D-vostră încă nu vă pricepeţi mai — Dumnedeu să ne ajute. omul mare e puternic, dâr fricos, — 4*
se
mult.
Prusacului — grăi Gămulea, dând cu pum­ Băură tustrei, deore-ce însă era pe Gămulea.
nul în masă. — Ei bine, dăcă sunteţi aşa de pri­ timpul răsboiului Francesilor cn Prusienii, — Flecuri! grăi Rizepa — eu uu sunt
cepuţi, atunci spuneţi-mi cum s’a chemat
— Prusacul, ticălosul de el este şiret consilierul Gămulea se întorse cu vorba uu papă lapte.
— adause Rizepa. cel dintâiîi om ? âră-şî la politică. — Cine scie în cele din urmă.... răs­
— Lucru mare?... Adam.
— Ce are de-a face şiretenia? Tur­ — Dă-ne pace, să mai bem una — punse Gămulea.
— Aşa i-a fost numele de botez, dăr
cul ţine-'cu Franţuzul şi Turcul are putere. cjise Burac după o pausă. — Vă spun, — începu Rizepa strîn-
polecra ?
— Ce tot flencăniţl! Mai tare este — Apoi de unde să sciu ? — Să dea Dumne4eu bine! gâudu-şl mâna pumn, uu pumn cât o pane
Harubanda (Garibaldi). — Vedeţi! Eu sciu. Avea polecra: — Bine să dea Dumnecjeu! — dâcă vă ating cu ăsta printre câste, vă
14
— Aşa da, asta o înţeleg şi eu....... „Singur . — In sănătatea vostră! rostogoliţi ca un boloboc dogit.
Da unde să-l găsiţi pe Harubanda? — Vrăi să rîcll de omeni. Goliră paharele şi deore-ce ei beau — Pote nu va fi tocmai aşa.
— Am eu lipsă să-l caut aşa de — Să vede, că nu credeţi, atunci as­ arac, care să sue repede la cap, Rizepa — Vreţi să încercam?
mult? Ca şi cum n’aşl fi audit dela cultaţi : trânti paharul pe masă şi striga: —• Lăsaţi lucrurile ăstea, tăcere — se
omeni, că a întrat cu corăbiile pe Vistula „Lucăfăr, pe oare Domnul — A, ăstai esttal ăsta gâdilă! amesteca primarul în vorbă. — Dor’ uu
cu o harmadie puternică? Numa atâta, că Cu-al său lapte l’a hrănit, — Aşa dâră încă câte unu — grăi vreţi să vă luaţi de păr! Haid’ mai bine
Colţ de morte, ce odată să bem încă uu pahar.
nu i-a plăcut berea de Warşowia, căci aşa Burac.
Primul om, Singur l’a sădit .
14
se spune, că nu-i stă băutura în gât, şi — Turnaţi in pahare. — Iarăşi beură, dâr Burac şi Gămu­
— Apoi bine, nu se chiamă Singuri
ast-fel îndată-ce a dat de bere prâstă, a Rizepa se îmbujora la faţă, âr prima­
lea numai gustau, pe când Rizepa dădu pe
— Hm, se pare a fi adevărat.
făcut la ărăpta împrejur. rul îi turna mereu în pahar. gât un pahar întreg de arac, aşa că acum
— Mai bine să bem una — dise pri­
— Nu huliţi. Orî-ce Şvab este un marul. — Hm — dise el în cele din urmă— vedea numai scântei cu ochii.
ovrei. — In sănătatea vostră! chiar de a-ţl ridica cu o singură mână un Acum înbrăţişaţi-vă — dise primarul.
— Harubanda dor nu este Şvab. — în sănătatea vostră! sac de mazere pe umeri, şi totu-şl v’ar fi Ei se sărutară, Rizepa plângea, un
— D’apoi ce e ?j — Ehaim! frică să mergeţi la răsboiii. semn, că era beat la tortă.
— Şl-asta-i trâbă! E un împărat ca — Şulim !*) — De ce să ne fie frică ? Dâcă ajungi După aceea începu să se vaiete şi să
şi alţii, şi atât!.. în bătae, apoi nu faci alt-ceva decât te baţi.
se plângă, că înainte cu două săptămâni
*) Vieţă, pace, voi-be ovreescî de salutare,
— Te şi pricepi! întrebuinţate de ţăranii poloni. — Sunt âmenl mici şi curagioşî, er i-a murit în grajd uu viţel gras.