Page 107 - 1901-10
P. 107
Nr. 240-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
„Uniunei studenţilor latinî din 1900, dela
u
oului pentru a face cercetările cuvenite. Friderio Jahn şi M. Grilnfeld; acusator pu- bele, că au vărjut oum Taflan a ţîntit asu
IParis. Se scie, oă acel memoriu avu titlul: Subdirectorul fabricei voind să fugă peste blio subproourorul Ştefan Molnar; apărător
pra lui Boieriu.
w
„L’idâe latine chez Ies Roumains . frontieră prin punctul Burdujeol, a fost Sirneon Damian advooat; interpret Dr. Eu Sâmbătă şi Dumineoă tâtă 4 IUtt a du
oprit la gară de gendarmii din Mărăşeştî gen Meţianu, advocat. rat pertraotarea. După pledoarii între cari
Moi’tea lui Li-Hung-Ciang a prici
şi Adjud, cari au sosit la Pănceştî pentru
nuit mare întristare şi Bgitaţiă în Peking. Pe banca acusaţilor: Ion Taflan, un s’a distins aoeea a apărătorului Damianu,
bărbat tânăr, statură de mijloc, îndesat şi
a anoheta. In urma anchetei făonte, 9’a con a fost o disousiune viuă şi lungă ou pri
Ambasadorii puterilor din Peking se ocupă
statat, că într’adevăr d-1 Vandervelde, sub
vire la întrebările, oe au să se pună juraţilor.
•serios ou evenimentele, oe pot să urmeze. bine făcut, ou mustăţi subţiri brune, palid
directorul fabricei de' zahăr din Sasout, a
Drept oel mai distins bărbat al imperiului la faţă, ou înfăţişare presentabilă. Taflan In fine tribunalul retrăgându-se, li-au pus
tras ou revolverul în ţăranii oultivatorl de
este oonsiderat acum JuanşiJclcai, vioe-regele e absolvent de şoâla comeroială, a fost opt întrebări.
câte-va luni profesor provisor de gimnas-
sfecle, cari veniseră să reclame, că sunt în La întrebarea cea dintâiîi: este vino
din Şantung. Depărtarea lui din Şantung
şelaţi la cântărirea sfeclelor, pecari le pre
tioă la şoâlele din Braşov. Luându-i-se na vat aousatul, că a comis omor intenţionat,
Insă se oonsideră oa o nenorocire, fiind-oă
dau fabricei. Au fost răniţi trei ţărani. ţionalul, a răspuns, oă e de 29 de ani, gr. însă fără premeditare ?— toţi juraţii au răs
provincia acesta e oea mai neliniştită, ea
Sub direotorul Vandervelde e arestat şi va
e lâgănul mişcării Boxerilor şi Juanşikkai or. şi funcţionar de banoă. puns cu da!
fi transportat la Focşani Bascula fabricei A urmat constituirea juriului. Pe basa aoestui verdict tribunalul a
0 guverna ou mâna de fier. Li-Hung-Olang
a fost găsită falsă. S’a lansat un mandat S’au folosit de dreptul de recusare şi
condamnat pe loan Taflan Ia 7 ani tem
e f6rte mult regretat din causă, oă el era
de arestare contra lui Demareg, directo apărătorul şi procurorul. In fine au rămas
•singurul bărbat influent ohines, oare sciea să niţă, şi, după-ce va eşi din temniţă, 5 ani
rul fabrioei. membrii juriului următorii: Iuliu Roii, perdere a dreptului de a ocupa un oficiu pu
trateze şi cu guvernele străine. — Li-Hung-
agent, Dr. Iân Moşoiu advooat, Ştefan Put-
blic. I-se soootesoe în pedâpsă 3 luni, oât a
•Clang a fost pus în ooseiugul, care-1 dusese Biserici şi mănăstiri în judeţul
noky căpitan în pensiune, Dr.Gâbriel Vajna
stat în închisâre preventivă.
ou el când a făcut marea călătoria prin Uvof. In jud. Ilfov (Români») sunt 275 de
advooat, D. Kovâosy cismar, A. Imeos lem Apărătorul din partea sa şi a aousa
lume. El va fi înmormântat în pământul biserici ou 244 preoţi şi 5 mănăstiri, adeoă :
său natal, piua înmormântării nu e fixată nar, D. Gâbos cismar, Anton Gal partioii- tului a anunţat recurs de nulitate.
Cernioa cu 118 monacbl şi 6 fraţi; Căldă-
încă. Este interesant a-se soi, că Li-Hung- lar, Sarauil Csorba comerciant, E. Mârko *
ruşanl cu 95 monachî şi 5 fraţi; Ciorogîrla
Clang a murit în intervalul când medicii (SaraurcasescI) ou 63 de monache şi 2 faur, L. Mârk cismar şi.Alex. Deakpresbi- Fuga condamnatului. Numai astâjl
ter evang. (Turcheş).
■străini şi medicii ckinesl disputau între surori; Pasărea cu 139 de monache şi 38 am aflat, oă asâră după terminarea proce
sine asupra posibilităţii 'morţii sâu vinde După-ce au depus juraţii jurământul,
sului înaintea juriului şi după condamnarea
de surori şi ŢigănescI cu 182 monache şi
cării. — Un 4i ' ^ spune, că înainte de 58 surori. s’a cetit actul de acusaţiune, în oare Ta lui Taflan, acesta, fiind condus prin pârta
ar s
mârte s’a presentat la Li-Hung-Ciang am flan este aousat de omor în sensul §-lui tribunalului la penitenciar, oare se află în
basadorul ruseso şi că a voit să-l indu- Greva lucrătorilor bărbieri. Lu 478 al codului penal. dărătul clădirei tribunalului, şi fiind mult
crătorii bărbieri din Bucurescî au ţinut cai
plece a pune pecetea pe convenţia privi- Prooufbrul şi apărătorul au propus piablio pe afară, a pândit un moment favo
lele aceste o întruniră de protestare contra
târe la Mandşuria. — După oum se tele- apoi, ca cest.iunile mai delicate ale aoestui
rabil şi a fugit. Fiind deja întunerio, oei
patronilor, oarl au scădut la 25 bani rasul
grafâză în urmă, vice-regele Juanişlchai din prooes să fiă pertraotate într’o şedinţă se
doi panduri, oarl îl escortau, l’au pierdut
şi 25 bani tunsul. Cei mai mulţi lucrători
Şantung a fost numit într’adevăr urmaş al cretă, care s’a hotărît a-se ţinâ îndată. din vedere, şi aşa condamnatul a scăpat
cereau, ca să se fixeze preţul uniform de
lui Li Hung-Clang. Lui Juanşikkai i-s’a dat Şedinţa secretă terminându-se, la 11 de-ocamdată ou fuga.
50 bani pentru tuns şi 40 bani pentru ras.
■noul nume de Livent-Ciung. âre s’â continuat pertrectarea publioâ.
Greviştii se vor întruni în fiă-care di, până
A fost ascultat mai întâifi acnsatul
Concertul Popovicî. Biletele pentru ce patronii se vor hotărî să urce din nou W e c r o i o ^ .
concertul Popovicî, ce se va ţinâ Joi 14 Nov. Ion Taflan, care a espus faptul cam în mo
preţurile.
Jalnicii: C. luga, Ion C. luga şi Ma
în casa de concerte, se găsesc de acjl îu- — „Cronioa“ din Bucurescî într’un dal următor: fia 1. luga, George C. luga şi Marcelina G.
u
■oepând de vâncjare la librăria d-lui W. articul întitulat „ A d i o oivilisaţiă face cu Sunt, (jise, vânător pasionat. Pe la luga, Arsenie Vlaicu şi Virginia A. Vlaicu,
mijlocul lui Aprilie anul curent am mers
Hiemesch: Baloon 3 oor.; Fauteuil 2 cor. privire la aoâst.ă grevă următârele obser Victoria Gh. luga şi Constantin 1. luga, Au
40 bani; I Parquet 2 cor. ; II Parquet 1 vări hazlii : în oomuna mea natală Betlean, de unde relia şi George Boldea, Marin şi Michail
Bontescu, Mihail G. Stănescu, au durerea de
cor. 60 bani; III Parquet 1 cor. 20 bani; „O grevă a bărbierilor este o adevă vream să mă duo la vână ţâre; fiind însă a vă face cunoscută cruda pierdere, ce au
timpul urît, am amânat vânătârea şi după
1 Rang 1 cor. 20 bani. rată calamitate publică! Ea pâte să provâoe încercat în persâna iubitei lor soţie, mumă,
o teribilă revoluţii. Să decidă oădereaunui
sourt timp lăsându-mî puşca şi uneltele de
soră, bunică şi cumnată.
Serbâtore artistică îii Iaşi. Sâm guvern şi chiar un răsboifi europân... vânat la staţia din Betlean, m’am întors la
bătă, 3 Noemvrie v., ss va da la Teatrul Câte randevuurî marcante ! câte legă Victoria C. luga
Sibiiu.
Naţional din Iaşi o sărbătâre artistică. In turi amorâse rupte! câte ilusii pierdute...
Eu aveam de câţî-va ani relaţii cu născută George Bariţiu
raoea sâră se va juca, pentru prima-6ră în PtiDeţi-vă în situaţia feciârei, oare îşi în etate de 5b ani
aştâptă adoratul, „mu«tăoiâra lui pana cor văduva protopretorului Meţianu Aldulea,
românesce, celebra piesă a lui Hedăa Gab-
bului" şi se pomenesce cu un individ ou ou oare eram decis a mă căsători. O rudă încetată diu viaţă în urma unei scurte su
ler, tradusă de B. Marian.
ferinţe, şi vă râgă să binevoiţi a lua parte
părul vîlvoiti şi cu obrazul ca răzătârea.... indepărtată a văduvei ou numele Clemente
Boieriu, îi făcea ourte aoesteia. Boieriu era
Jocurile de noroc. Sinuciderea lui Iuchipuiţi-vă un bal, în care în loc de la ceremonia funebră, oare va ave loc Du
locţiitor de ofioer la artileriă. Dnpă-ce m’am
■Cosmesou, şeful Eoonomatului C. F. R. obrazurl sclivisite aţi vedâ numai feţe mo- minecă, 28 Ootomvrie curent, âra 2 p. m.,
horîte... un adevărat bal macabru... în loc la domiciliul decedatei din str. Isvor Nr.
dela Galaţi fiind dovedită, oă a fost pro de petrecere, par’ că ai fi la jelanie... întors la Sibiiu, aflai, că acesta la manevre
45, de unde cortegiul va porni Ia cimitirul
vocată din faptul pierderei banilor statului a eăcjut de pe cal şi şi-a frânt un braţ. Şerban-Voda (Belu).
Dâr sala teatrului! Aveţi In minte
la cărţi, parchetul din Galaţi a început o Bănuiau, că acesta, care după accident ple Rugaţi-vă pentru dânsa!
tabloul oribil al unei săli de teatru, în oare
ooafurele damelor ar fi ca nisce oaere de case la Făgăraş, vrea să se duoă la văduva
urmărire vigurosă în contra diferitelor tri Bucurescî, 1901.
pouri, unde se practică jocul de cărţi. lână!? Dâr ce ar fi atunci escelenta mă Aldulea Meţianu, oa să fiă oăutat în casa
sură a d-lui Sihleanu? Gine ar mai outeza
ei. AtuucI am telegrafat văduvei, cerându-i,
Rescolă la fabrica de ialiăr din să susţie, ci domnela trebue să mârgă la oa să nu primâscă pe Boieriu. (Telegrama pgw fims sa.
Sascat. Din causă, oă pretind, că Ii-se teatru fără pălării ?
se termină cu cuvintele: „dâcă îl primesc!,
■cântărea fals sfecla la fabrica de zahăr din A! nu! greva bărbierilor, greva coa şi tu o păţescl ). Intr’o di însă m’a cu Pipele Beginei Alexandra. Sol
u
forilor este oea mai teribilă dintre greve !
Sasout (România), locuitorii din Pânoescî daţii englesî trimişi în Afrioa-de-Sud au
prins mare nelinişte, m’am hotărît să pleo
s’au răsculat. Direotorul, fii al său, precum Dâr greva eoâsta desfiiuţâză civilisa- început să aibă noroc. Decedata regină
ţia! Căci, care pot fi semnele civilisaţiei, acasă la Betleau şi de aici m’am dus la
Victoria le trimisese oiocolată, pe care din
şi subdirectorul fabricei, voind să se apere Făgăraş, luând cu mine şi puşca de vâuat
dâcă nu tunsul, rasul şi frisatul ?
— după oum spun — de loouitorii, cari le nenorocire au mânoat’o Burii. Acuma re
O societate netunsă, uerasă şi nefri- cu câte-va patrâne, oa în trecere să pot
gina Alexandra va trimite de Crăciunj] sol
ameninţau viaţa, au tras mai multe focuri vâna pe ţărmul Oltului. Tutr’un ceas şi jumă
sată, este o societate de sălbateci, de cafri,
de revolver. Autorităţile au sosit la faţa lo- daţilor lui Kitchener câte-va deci de mii
de maimuţe!.. .
tate am ajuns în Făgăraş la casa văduvei
înţelegeţi prin urmare unde ne duce de pipe de lemn de măceş, pe cari sunt
Meţianu.
greva bărbierilor şi a ooaforilor! Ea trebue gravate o corână şi o monogramă. E mai
să înceteze imediat, dâcă nu voim, ca fai Acnsatul spune apoi, oum întrând în
puţin hrănitor, deoât ciocolata, dâr ţine mai
— 0, ce viţel mî-a luat Dumnedeu — mosul „die wilde Wa!achei“ să dovie o rea
casă i-a venit înainte îu buoătăriă d-na
se văicăra Rizepa într’una. litate şi eă ne pomenim, că Stanley şi Gor- mult. De sigur, că soldaţii ar fi preferit o
Meţianu, cum el a (vătjut prin crăpătura
— Ei, nu te supăra! grăi Burac.... A donii vin să facă esploraţii in România, oa sticlă de winsky, căci e fârte oald în acele
venit dela locurile mai înalte, dela prefec în centrul Africei. uşei pe Boieriu şecjând la masă, cum s’a locuri şi fumatul aduce şi mai multă sete.
decis a spăria pe văduvă şi pe Boieriu cu
tură, că de adl înainte pădurea proprie Bărbierilor şi coaforilor, tâte conce De altminteri nu se spune, dâcă regina le
scop de a deoide pe văduva să mârgă cu
tarului are să se dea comunei. siile ! tâte amendele onorabile ! tâte favo trimete şi tutun. Ce va face soldatul ou
rurile şi privilegiile!... el la Sibiiu dimpreună cu oei 3 copii ai pipa, dâr fără tutun? Aşa, când va fi făcut
— Aşa şi trebue, aşa este cu drept
săi. Spuse, că a vrut să simuleze, că puşoă
O ţâră ai oăreia bărbieri şi coafori să prisonier de cătră Buri, mai mult ca sigur
— răspunse Rizepa. Oa şi cum boerul ar
pun în grevă, este o ţâră condamnată ! O asupra lui Boieriu, dâr a vrut să pusce
di sădit’o ? — începu însă din nou : domne, că o va vinde lor. Şi apoi oum se vor îm
ţâră, care pâte să spue : Adio civilisaţiă!“
aşa, ca să nu-1 nimerâscă, oi glonţul să
dâmne şi ce viţel; când sugea şi isbia cu părţi aceste pipe. Sunt 200.000 de Englesî
între în eâptuşala uşei. Văduva M. i-a fost
şi Regina nu trimite decât 20.000 de pipe.
•capul în mă-sa, o arunca pănă în grindă.
— O pipă pentru cj ce âmenî.
: — Notarul, dicea.... Dela Curtea cu juraţi. luat puşca, dâr el i-a smâncit’o din mână e
şi atunci ţinendu-o pe la spate, s’a slobozit
— Ce-i cu notarul! — întrerupse Ri-
Braşov, 10 Noemvrie. şi greşindu-şî ţînta a nimerit pe Boieriu,
zepâ mănios — ce-mi pasă mie de el; eu Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
•cu ale mele, el cu ale lui.... habar n’am! ErI şi alaltăerl s’a ţinut în sala juriu care se sculase dela masă, treoându-i glon Redactor responsabil: Traian IT. Pope
ţul prin gât. (Boieriu, nimerit prin gât, a
lui pertractarea oea rfintâiu în noul pal*t
— Numai de nu şi-ar răsbuna!... Hai
să bem! al justiţiei de aici. Acâstă sală pâte cu şi murit). Declară repeţit, că n’a avut
prinde oa la 3—400 de persâne, în afară de loc iutenţiunea de a puşca în el.
Rizepa beu paharul pănă în fund, se Biuroul advocaţilor asociaţi.
de locul necesar, oe formâzăă incinta tri A urmat apoi depunerea văduvei Al
linişti niţel şi se aşeclâ pe bancă puţin cam
bunalului. LoourI numărotate sunt numai ea Meţianu, care a fost fârte favorabilă
răzimat, când de-odată se deschise uşa şi se dul C. Rădulescu,
pentru 70 de persâne împărţite pe bănoile
arăta notarul cu şapca lui verde, cu nările aousatului. Ea a căutat să dovedâaoă, că fost procuror şi judecător de tribunal, şi
cele nouă, dintre oarl vre-o două şl-uu ma
dânsul nici oă s’a gândit a comite un omor,
răsfrânte şi bărbuţa lui de ţap. Rizepa, care-şi Nicolae Andrei Popovicî,
nifestat calitatea lor de bănci nouă de că totul e a-se ascrie unei triste întâm
dase căciula pe câfâ, se ridica repede, arunca doctor în drept, tost magistrat,
plări.
căciula jos şi dise bâlbăind: nouţe, începând d’odată a pirăii şi crepând se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
— Dumnedeu să dea bine. în două sub povara celor ce au avut no- Nu aşa de favorabilă a fost pentru tanţelor judecătoresol din România,
procese de orî-ce natură, eseoutărl
— E aici primarul? întreba notarul. rooirea să capete bilete pentru locuri nu aousat depunerea servitârei de 15 ani a vădu
merotate. vei şi depunerea preotesei Greoian, mătuşa de hotărîrl şi creanţe.
seî
— Aici — 4i ’2- tustrei de-odată.
Tribunalul a fost astfel constituit: lui Bceriu, care se afla şi ea atunci la masă Bucurescî, strada Smârdan 53.
(Va urma.)
Preşedinte: George Weer, jutjl votanţi Dr. la văduva. Aceste martore au susţinut am