Page 109 - 1901-10
P. 109
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flSctre ţi.
Aflmnistraţiniea şi Tipografia Aijonamente pentru Austro-Uugaila:
Braşov, plaja mare nr. 30. Pe nu an 24 oor., pe şâselnni
12 oor-, pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefrancato nu se pri- N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
meso.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şl Jtrăluătate:
I N S E R A T E Pe nn an 40 franol, pe ?6ae
te prlmeao la Admlnlstra{lune in lnni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braţov şi la următorelo N-rii de Duminecă 8 franol.
8e prenumoră la tdt.e ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiole poştale din Intru şi din
în Vlona: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii coloctori.
Nux. Augonfold & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalek, A. Op- Abonamentul pentru Breşei
pelik Naolif. Anton Oppelik. Admmistrafiunea, Piaţa ir-aie.
In Budapesta: la A. V. Glold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstoin Bomat, Iuliu L: Pe un an 20 oor., pe şâEe
Leopold (Vil Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni S oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă: Pe un an
o seria garmond pe o oolână 24 oor., pe 6 luni 12 o., pe trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corâne. — Un esomplar
Publioărî mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamontelo
fă şi învoială. — RECLAME pe eât şi insorţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 241. Braşov, Miercuri 31 Octomvrie (13 Noemvrie). 1901.
0 mică comparaţie. pre carî vorbesce ministrul austriac, Şi ni-se pare, că pentru acest Francia şi Turcia.
sunt acelea ale Slavilor de sud, car! budget aducem şi noi 6re-carî jertfe...
(a) în Austria tendinţele politice fiind de trei orî aşa de număroşî Cu tote acestea, dâcă sbuciu- Despre oonfliotul dintre Franoia şi P6rta
ale diferitelor naţionalităţi în timpul ca Italienii, cu drept cuvânt cer şi marea nâstră continuă de a-ne asi otomană, mai dăm următârele amănunte:
din urmă s’au concentrat pe terenul ei înfiinţarea unei universităţi sud- gura cultivarea generaţiunilor tinere — „Politische Corr“ din Yiena află din
instrucţiunei publice, unde fie-care slave şi tăgăduesc dreptul Italieni în limba maternă, măcar în cadrul Paris, oă acolo se crede, că alte piedecl nu
popor caută nu numai a-şî conserva lor de a li-se înfiinţa o universitate restrîns confesional, ce ni se tole- vor isbucni pentru a împiedeca aplanarea
drepturile limbei pe terenul instruc pe teritorul oraşului Triest, care — râză încă, o caracterisăm de „luptă definitivă a conflictului franco-turo. Credinţa
ţiunei primare şi secundare, dbr a-le Zic ei — nu este teritor italienesc, pentru limbă“ — ni-se reproşâză acâsta isvoresoe din faptul, că representan-
dobândi şi asigura şi pe terenul in- ci slav. Universitatea cerută de dânşii vorba nostră deschisă şi suntem chiar ţii Franoiei în străinătate au făout guver
strucţiunei superidre, la universităţi ar fi se se înfiinţeze dealtminterî în ameninţaţî. nelor pe lângă cari sunt acreditaţi, deola-
şi politechnice. Laibach. Tote lucrurile sunt însă relative raţiunl în acest sens.
Astfel Cehii, can posed deja o Nu putem în cadrul restrîns al şi numai prin comparaţie se pot ju — Contra amiralul Caillard a telegra-
universitate completă la Praga, rîv- unui articul se apreciem după me deca mai bine. f&t guvernului său, oă la debarcarea trupe
nesc la altă şcdlă superidră, pe care rit mişcarea intensivă ivită în sinul lor francese în MitileDe n’a fost nici un
ar dori se o înfiinţeze în Brunn. poporelor din- Cisleitania întru asi incident. 200 de soldaţi francesl cu stea
Italienii, carî sunt în numer de vr’o gurarea dreptului limbei pe terenul Alegeri comitatense în Braşov. gul franoes, au ocupat locul vămii. Popu-
800.000 de suflete, nu se mulţumesc instrucţiunei superiâre. Trebue se Cum soim, Joi în 14 Noemvrie st. n., se laţiunea grecâsoă asista ouriâsă la debar-
cu gimnasiile, ce le au şi în cari relevăm însă răspunsul ministrului vor face aici în Braşov alegerile pentru în
oare, dând semne de simpatiă cătră Fran-
instrucţiunea se face în limba lor Harţei, care a recunoscut dreptul tregirea membrilor representanţei oomita-
oesî. Vameşii turci s’au retras fără să pro
naţională; ei nu se mulţumesc nici celor 800,000 de Italieni de a cere teDse. In ceroul Scheiă sunt oandidaţl din
testeze. Numai guvernatorul insulei a pro
cu catedrele dela facultatea de drept ca fiii lor să fie instruiţi şi la uni partea Rotnâuilor pentru cele 4 mandate
testat verbal şi în scris contra ocupării
şi la cea de litere din Innsbruck. versitate în propria lor limbă. Să următorii: Vasilie Voina protop., Ion Len- insulei.
Utraquismul delaacâstă universitate fie instruiţi la facultăţi întreţinute geru advocat, Dr. Geerge Baiulescu medio — Din Roma se telegrafâză, că Va
nu aduce nici un folos — flic ei — din budgetul comun al statului, pen şi Virgil Oniţiit director gimnasial. Alege ticanul a primit o depeşă, în care (se ves-
şi cer cu insistenţă înfiinţarea uni tru care şi ei contribue cu jertfe de rea se va face în sala de gimnastică a şoâ-
tesoe, că Sultanul a acordat firmanul im
versităţii pur italiene în Triest, pen sudori în timp de pace şi de sânge lelor nâstre de lângă băile de abur. Preşe
perial (beratul) noului patriareb obaldean
tru care, dâcă nu se vor găsi puteri în timp de răsboiu. dinte eleotoral e D-l Iosif Puşcariu. Thomas. ITirmannl acordă patriarobului in
didactice între profesorii de naţio Aşteptăm dela alegătorii noştri din demnitate şi mari puteri civile judiciare.
nalitate italiană din Austria, pretind Şi dâcă Italienilor li-se recu- Soheiă că vor partioipa la aotul electoral
Până acum Sultanul refusase acordarea
ca se fie chemaţi profesori din nâsce dreptul de-a avâ universitatea în număr cât mai mare, dovedind, că nu aoestui berat, însă a cedat după sosirea
Italia. lor, cu atât mai vîrtos va trebui să numai sunt consoii de datoria oe-o au a escadrei francese în Mitilene.
Ministrul austriac al instrucţiu- li-se recunâscă, dâcă nu astăZî mâne vota pentru eaudidaţii naţionali români, — Ministrul de esterne turo Tewfiik
ai publice v. Harţei, răspunzând la sâu poimâne acest drept Slavilor de dâr că tot-deodată sciu a se respecta şi a
paşa s’a dus ieri diminâţa la însăroinatul
interpelaţia deputatului italian Mal sud, carî numără două miliâne şi se face respeotaţl printr’o atitudine dâmnă
de afaceri franoes Bapst şi l’a însoiinţat,
carî vor să se cultive în patria lor
ta tti, a comunicat parlamentului, că propria lor limbă. şi solidară. că Sultanul a iscălit aprobarea tuturor cere
senatul universitar din Innsbruck rilor Franciei. Lipsesoe încă înţelegerea mi-
actualmente se ocupă tocmai custu- Privind la sforţările diferitelor Efectele atitudinei energice a nisteriului în privinţa şcâlelor francese, însă
diarea cestiunei, dâcă nu ar fi mai popore din Cisleitania, involuntar Cehilor. Lupta, ce au purtat’o deputaţii se va aplana şi aoâsta dificultate.
bine a grupa pe docenţii italieni ni-se impune o comparaţie. oehl în parlamentul vienes, ameninţând ou — O parte a pressei francese ataoă vio
dela acea universitate şi a oiea o Suntem şi noi Românii în partea oposiţiă obstrucţionistă, şi-a avut efeotele
lent guvernul, pentru-că n’a profitat de si-
universitate italienâscă? Incaş,când de dincâce a monarchiei mai număroşî dorite. Politechnicul, ce l’au cerut Cehii în tuaţiune spre a suleva cestiunea armdnă.
acâsta nu s’ar pute face din causa decât Italienii, mai număroşî chiar de Brunn, se va înfiinţa şi „Wiener Zeitung Piarul Temps“ răspunzând scrie, oă inci
u
n
susceptibilităţilor naţionale — spu cât Slavii de sud dincolo. Dâr pe când a publicat deja numirea oelor cinci profe dentul cu Turcia este închis ou onâre pen
nea ministrul — guvernul îşî va sci aceştia sunt aprâpe de realisarea do sori necesari pentru ocuparea catedrelor.
tru Francia; este imposibil acum să se sule-
datoria şi pentru a asigura studen rinţei lor de a avâ universitate na De-odatâ cu acâsta s’a resolvat şi orisa veee cestiunea armendscă fără pericole pentru
ţilor italieni cultivarea în propria ţională, noi nu ne putem ridica cu Rezek, oare făcuse atâta svon în timpul pace.
lor limbă, va presenta parlamentului aspiraţiile nâstre nici măcar la spe din urmă. Acelaşi Z’ spune în alt număr, că
ar
proiectele necesare. ranţa de a avâ o scâlă secundară, ambasadorul Constans se va reîntârce în
Susceptibilităţile naţionale des întreţinută din budgetul statului. ourând la Oonstantinopole. Se mai crede,
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. la pădure. Eşti stăpân pe tine, faci ce curia. Nu-i vorbă, dâcă Rizepa ar fi fost şi âră-şî băură cu toţii. Rizepa se propti
vrei. treaz, ar fi băgat de sâmă, cum primarul cu cotele pe genunchi şi începu să moţăe.
(«) Rizepa, începu să se scarpine în cap,
trăgea cu ochiu consilierului. In fine, Se legănă de vr’o câte-va ori în drâpta şi
ce minune, notarul scose într’adevăr banii
în stânga, începu să se clatine, căZu de pe
Natură şi vieţă. âr notarul se adresă cătră primar şi cătră bancă mOrmăind: „o ddmne ai milă de
consilier şi vorbi într’un ton oficios:
şi Z^e :
u
— <#u privire la pădure, lucrul într’a — Aşa-dâră, cine iscălesce întâiii? mine păcătosul ! şi cu acestea adurmi. —
De E. Sienkiewicz, trad. de I. C. Frunză
devăr stă ast-fel, după-cum s’a vorbit, nu Iscăliră pe rând şi când veni Rizepa Rizepowa n’a venit să-l ducă acasă, căci
— Continuare. — la condeiii, împinse notarul documentul la
sciea că-i nărăvaş, când e beat, sciea, că
mai fie-care om e dator să-şi împrejmuiască
Notarul se apropia, âr cârciumarul partea sa cu gard, pentru a-se încunjura o parte şi Zise: dâcă se trezesce se r6gă de ertare, ba chiar
orl-ce neînţelegere pe viitor.
Şmul alerga îndată după el cu un păhărel — Pote, că nu teînvoescî? Aicea nu îi sărută mâna. Când era trăz nu o su
de jamaica veritabil. Zolcikie'wicz mirosi — Atunci are să coste gardul mai este silă, fie-care face ce vrea. păra cu nimic, nu-i Zicea nici o vorbă rea,
păhărelul, strîmbâ. puţintel din nas şi se mult, decât e vrednică pădurea — se ames — Şi adecă de ce să nu vreau ? âr dâcă i-se împăinjineau ochii de băutură,
aşedâ şi el la masă. Se făcu o bucată de teca Rizepa în vorbă. Atunci striga notarul: era vai şi amar de biata nevastă, multe
vreme tăcere. în fine începu Gămulea: Notarul nici nu se uită la Rizepa. — Şmul! avea să sufere. — Durmi ast-fel în câr
— Domnule notar! — Pentru acoperirea cheltuelilor — Şmul apăru în pragul odăiţii. ciumă totă noptea şi nu se deşteptâ pănă
a doua Zi la răsăritul sbrelui. Se uită. îm
— Ce-i povestea? continua notarul — regimul avansâză o — Ni ? Ce binevoiesce a porunci d-nul
— într’adevăr aşa stă luoru cu pă anumită sumă de bani. Fie-care locuitor notar ? prejur, clipea din ochi, vedea, că nu se
durea ? are să profite ceva, de6re-ce vine pe cap — Ai să fii. martor, că tot ce se în află în casa lui, vedea, că se găsesce în
— Aşa. Toţi locuitorii din comună cam cincî-ZecI de ruble. tâmplă aci, se face de bună voie şi fără cârciumă, nu este nici măcar în odăiţa,
nici o silă.
n’au alt-ceva de făcut, decât să subscrie Lui Rizepa îi sebînteiau ochii ca ori unde fusese asâră.
petiţia. cărui om beat. După aceea se adresa âră-şl la Rizepa: — Pentru DumneZeu ce-i asta!
se
— Eu nu subscriu — Zi Rizepa, — Dâcă-i aşa vorba, atunci iscălesc — Pote nu vreai? — Se uita mai cu dinadinsul împre
care ca orl-ce ţăran avea grbză, să-şi is- şi eu. Unde’s banii? Rizepa însă subscrisese şi făcuse chiar jurul său, sorele răsare şi străbate prin gâ-
călâscă numele unde-va, sâu să facă chiar — Banii sunt la mine — Zi nota un „porc“ de ovrei, mare ca şi Şmul, şi după murile purpurii, âr la ferăstră vede cum
se
şi numai vre-un semn de iscălitură atinrul — aici am şi documentul. aceea luâ banii dela notar, cinel-ZecI de stă Şmul, împlăşcat cu taletul şi cu tefili-
gând condeiul cu mâna. Picând acestea scose o hârtie îndoită mul în cap, dat peste braţul stâng, vede
ruble în cap, îi puse în sîn şi strigâ:
— Nici nu te rogă nimenea. Nu iscă şi ceti ceva, ceea-ce ţăranii nici nu înţe — Acum daţi aici arac din plin. . cum se clatină înainte şi ’ndărăt şi se
lesc!, trâba ta, nici n’ai să ai vre-o parte legeau, cu t6te acestea toţi îşi arătau bu Şmul aduse o sticlă, turna în pahare închină.
