Page 11 - 1901-10

Nr. 219—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

religiose, negligând cealaltă parte a che­ sistorial din Arad, a iniţiat acum o colectă scump moimânt. „Nu-mi stă atât de mult tismului. Un pericul incalculabil ascund în
mării sale cardinale, de [a-şl îuvăţa popo­ pentru ridicarea unui modest monument la la iuimă — scriea PopovicI — să fiu ad­ sine gazetele jidovesc!, ce se vând cu 1
rul, după cuvântul s-tei evangelii : „mer­ mormântul aceluia, a cărui inimă a bătut mirat de acâstă lume străină oa artist, cât oreiţar. Acestea sunt adevărată otravă uci-
gând învăţaţi tâte neamurile". împreună cu a Românilor. Oontribuirile se să se scie de toţi, oă acest artist este Ro­ gătâre pentru sufletul poporului. Dâoă nu
Astfel dâr pănă când preoţimea nu-şî pot trimite pe adresa iniţiatorului, la Arad. mân". Tot aşa face acum şi celebra nâstră vrem, ca poporul nostru să nu se demora-
va împlini consoienţios şi acâstă parte a tragediană Bârsâsoa. După laurii seceraţi liseze în câţi va ani, trebue să facem oeva,
Divorţul părechii Lonyai. „Neue
chemării sale, n’ar avâ de oe să pretindă pe primele scene germane în rolul preo­ pănă încă nu e târejiu."
Freie Presse" desminte soirea, 'despre di­
ameliorarea dotaţiuuei sale. tesei Afroditei din tradegia lui Grillparzer, S’au treejit oam târejiu şoviniştii noş­
vorţul părechii Lonyai. Fâia vienesă însă
Etă deci equivalentul, cu care preoţii în piesa antică a lui Hebbel „Gyges und tri ! De o serie lungă de ani aliaţii cei mai
spune, că e probabil, că oei doi soţi se vor
sunt datori poporului, ohiar şi pentru mo­ sein Ring", în dramele lui Sudermann şi oredinoioşî ai lor erau Jidovii. Ou ajutorul
stabili permanent în Anglia.
desta lor dotaţiune din present. altele, se întârce în patriă, unde îşi împli- lor se sufuleaseră toţi, fără deosebire de
Că cei mai mulţi preoţi negligă în­ „Egyetertes" şi Mihaiu Viteza. ţ>ia- nesee o chemare atât de sublimă artistică confesiune şi partid, să răpună individuali­
văţarea şi luminarea poporului, cea mai rul „Egyetârtâs" scriind mai deunăflî des­ pe scena română din Bucuresoi, la care e tatea naţională a diferitelor popâre, cari
viuă dovadă este împrejurarea, că poporul pre serbarea tricentenară dela „Mănăstirea stabil angajată şi pe scenele oraşelor pro- au udat pământul ţării ou sânge în timp
nostru este mai înapoiat faţă cu alte po- Dealului" în onorea lui Mihaiu Vitâzu, spu­ vinoiale din ţâră, pe uude face turneurl, de răsboiO şi ou sudori în timp de pace.
poră coulocuitâre, atât aici în Ardeal, cât nea o mulţime de bazaconii aousând şi pe storoând lacrimi cu dulcrle-i accent româ­ Aliaţi ou Jidovii au întreprins ei realisarea
şi în Bucovina, unde preoţii s’ar părâ mai d-l I. Giurgiu candidat de advocat în Oluşitt, nesc!. ideii de „stat naţional maghiar". Acuma
luminaţi şi mai bine dotaţi. Şi eu ţin, că că ar fi ţinut un discurs irredentist la acea De rândul aoesta d-şora Bârsesou, văd singuri unde au ajuns, şi o parte din
pănă când preoţii nu vor ridioa poporul serbare. D-l Giurgiu trimite aoum un ener­ înainte de-a împlini încă pe sourt timp ei au început a se desmeteoi. Dâr uumai o
nostru la gradul de oultură al celorlalte gie protest la numitul c^iar. „E.“ publică unele angajamente în Germania, a venit şi parte şi şi aceea aşa de târejiu !
popâre couloouitâre, nici dotaţiunea lor nu protestul şi nu mai stărue asupra pretinsu­ la noi în Braşov, de care oraş se simte deose­
se va pută ameliora. Ba eu mă aştept şi lui „discurs irredentist", susţine însă după bit, atrasă, întâmpinând totdâuna o primire
la mai mare rău. Mă tem fârte, că dâcă „Conservatorul", oă a vorbit şi d-l Giurgiu, oăldurâsă mai ales din partea Românilor
preoţii noştri nu se vor interesa mai serios fără să spună înse oe. In schimb pune în de aioî. Ii eausâză de sigur artistei o deo­ Nou abonament
de luminarea şi cultura poporului, vor gura d-lui Tooilescu nisce cuvinte, pe cari sebită plăcere a debuta în mijiooul unui la
pierde şi ^dotaţiunea de acum, vor pierde în adevăr le a publicat „Conservatorul", dâr mediu, unde scie, oă aplausele, ou cari este
aşa dicând totul. Căci lipsind poporului în­ pe cari d-l Tocilesou le-a desminţit a doua cb* întâmpinată, sunt isvorîte nu numai din ad­ Gazeta Transilvaniei.
văţătura reoerută, va sărăci şi va decâdâ Etă ce ar trebui să scie şi „Egyet.", când miraţia faţă cu artista, oi în parte mare şi
Cu 1 Octomvrie st. v. 1901
tot mai mult, âr un popor sărăoit şi decâ- se apucă să scrie despre luorurl românesc!. din mândria, ce o simt Românii, oând
4ut nu se mai interesâză nici de biserică, sciu, că deşi aici artista vorbesce în ac­ s’a descins nou abonament, la care
Reînviat. Abia s’a anunţat dispariţia invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii
nici de preoţi. cente străine, inima ei este a nâstră. Oe
lui din şirul oelor vii şi aoum vine soirea foiei nostre.
Din acestea se invederâză, că chiar păcat, că nu i-se oferă ocasiunea de astă-
ftr
despre reînviare. E vorba de faimosul cj’
de n’ar fi precum este, una din cele mai dată de a-ne mişca prin accentele dulcelui Preţul abonamentului:
filo-slav. „Prawoslavnij Vostok" din Bucu-
mari datorinţe e tot odată unul şi cel nostru graih.
rescl. Redaotorul lui, IllicI, plecase în Mol­ Pentru Austro-Ungaria: pe un
mai mare interes al preoţilor, de a învăţa Asâră d-şâra Bârsesou a jucat cu
dova, în un voiaj de propagandă rusâscă an 24 corâne; pe şâse luni 12 corâne;
şi lumina poporul. Numai prin învăţătură trupa germană în drama poporală a lui
ari
şi în timpul acesta cji d încetat să mai pe trei luni 6 corâne; pe o lună. 2
a
şi lumină va ajunge el a emula cu cele­ Nissel „Die Zauberin am Stein".
apară. Reîntorcându-se IllicI, diarele din corâne.
lalte popâre în ridicarea de biseriol şi şoâle Suntem deprinşi a-o vedâ în roluri
Buouresoî anunţă, că „Vostok" va continua Pentru România şi străinătate:
frumâse, şi în provederea preoţilor ou do- de eroine, în roluri mari dramatice, oum
cu apariţia. Ore pănă când? Un mare spri­ pe un an 40 franci, pe şâse luni 20
taţiunl oorâspundătore. este de pildă al artistei ce pârtă în sufle­
jinitor al lui „Vostok" şi peste tot al pro­ franci, pe trei luni 10 franci, pe o
Tot astfel au purces şi preoţii altor tul său o lume întrâgă de patimi şi idei
pagandei rusesi.1, oum anunţă diarele din Ro­ lună fr. 3.50
confesiuni. Mai întâia au stăruit la ridioa- oe-o aduc în conflict ou-o întrâgă Ordine
mânia, este un avut Moldovean, d l Bră- Abonarea se pote face mai nşor
rea poporului lor în cultură, apoi şi-au socială (die Heimat). Rolul Margaretei, bir-
iescu din comună Sourta. Acesta e „câda prin mandate poştale*
pretins recompensa meritată. Er decă ast­ făsiţa „am Stein" este prea mărgiuit pen­
la topor". „E unul singur" — cjice „Apă-
fel au puroes preoţii altor confesiuni, cari tru talentul său. Nu se pâte nega, oă mo­ Administraţiunea.
rarea Naţională" — dâr e destul spre a-ne
mai au şi alţi factori oonlucrători la ridi­ dernul autor a soiut să pună un element
dogori de ruşine obrazul românesc". .
carea poporului lor, cu oât mai mult tre dramatio în piesa sa. Nenorocita Marga­
bue să faoă acâsta preoţii poporului nos­ Husari jidani. La regimentul 16 de retă, fii oa unui sinucigaş, considerat ă drept
tru, oare, durere, este avisat mai uumai la husari din Bu lapesta între cei 28 de vo­ strigâică şi din oausa acâsta dispreţuită şi SC1RI ULTIME.
sprijinul preoţimăi. luntari, cari îşi fac anul aoesta stagiul, 20 împedecată de tiranul morar Erdmann, de
Sofia, 15 Octomvrie. Se vor­
De oum-va unii preoţi n’ar sci de sunt jidani şi numai 8 creştini. Este cunos­ a-se putâ căsători cu fiul său Fraotz, —
besce, că principele Ferdinand al
unde să apuce lucrul, eu le-aşî recomanda cut, că la husari se duc cei mai bogaţi ti­ cu tote, că ea le făouse numai bine, —
Bulgariei se va duce la Petersburg
să urmeze esemplul preoţilor altor oonfe- neri şi pănă aouma între voluntarii husari este un subiect destul de potrivit pentru a
siunî, se încâpă dela orescerea tinerimei nu găsiai decât aristocraţi. — S’au schim­ forma centrul unei drame poporale, dâr nu în luna lui Decemvrie, pentru a in­
în şoâlă, apoi după eşirea tinerimei din bat timpurile. dispune de sublimul dramatio, motivat de vita pe Ţar se participe la desvăli-
şoâlă să continue ou învăţătura şi în bi­ nisce patimi mari, oe es din sfera ce pâte în­ rea monumentului Alesandru III.
Jubileul lui Virchov. Un banchet
serică, făcând biserica nu numai loc sfânt conjura pe-o birtăşiţă nenorocită, şi pe un Tarkastad, 15 Octomvrie. Co­
s’a dat în onorea profesorului Virobow, cu
de rugăciune, dâr şi de învăţătură pentru fiu de morar amoresat şi perseoutat de ta­ mandantul bur Schdmann a fost ese-
ocasiuma jubileului său. La banchet au luat
oei adulţi. Să nu aştepte preoţii să le pre­ tăl său din oausa acâsta. cutat eri prin glonţ.
parte delegaţii Camerei deputaţilor, doi mi­
vină alţii nechemaţi, oum să întâmplă la Succesul de asâră al d-şârei Bârsescu Cradock, . 15 Octomvrie. Ţ)ece
niştri şi delegaţii universităţilor străine. S’au
nazarenî. Ohiar şi un stăpân de turmă ne- a fost, cum nici nu se putea ait-fel, desă- âmeni din trupa lui Lotter au fost
ridicat mai multe toasturi în onârea profe­
cuvântătâre, dela mieluşei începe regenera­ vîrşit. Public fârte mult şi aplause fur- condamnaţi la muncă silnică pe viaţă.
sorului Virchow. împăratul Wilhelm a con­
rea turmei sale. tunâse. Doi tineri au fost condamnaţi la
ferit lui Virchov medalia pentru merite
Numai astfel făcând, va putâ urma şi Joi va juca artista în „Sohn der Wild- arest pănă la sfirşitul resboiului şi
scieaţifice, însoţită de o scrisâre autografă,
împlinirea dorinţei preoţimei: ameliorarea niss" de Halm. la câte 25 lovituri de beţe.
prin care-1 felicită, reounoscendu-i marile
■dotaţiunei. sale merite ca medio. li/liddelbiirg, 15 Octomvrie. Acjî
Un mirean. s’a confirmat sentinţa de condamnare
In balon peste Mediterană. Din Cam târdiu.... la mdrte a lui Woolfeardt, un ofiţer de
Toulon se telegrafâză, oă balonul „Mediter ţ)iarul „Alkotmâny" ocupându-se la ai lui Lotter.
SCÎRILE BILEI. ranien , cu care Dalavoule, Costillon şi Ioc de frunte cu reuniunile creştine de
a
şi Saint Victor voeso să trâoă peste maree ■
consum, face o reprivire asupra trecutului Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
— 3 (16) Octomvrie. Mediterană, a plecat deja. Aeronauţii au
mai apropiat, în oare Jidovii, caii au ve­ Redactor responsabil: Traian H. JPop*
Logodna arcliiducesei Elisabeta. In slobozit în mare un aparat în formă de
castelul din Sohonbrunn s’a făcut alaltăerl cerc prin oare voesc a susţinâ balonul la nit în ţâră ou bocceaua în spate, deschi-
dend cârciume şi prăvălii pe la sate, înce­ VYVVWWWVYVVVVVV
după amladl logodna archiducesei Elisabeta înălţime de 25 metri de-asupra mării. Ba­ tul ou încetul au ajuns comercianţi mari
cu prinţul Otto Windischgrătz. Serbarea a lonul e urmat de înorucişătorul „Du Chayla" Biuroul advocaţilor asociaţi.
decurs în cerc familiar restrîns, întrucât la şi de o corabiă privată. Se orede, că în pe la oraşe şi în capitală, âr astăcjl sunt itiiiiiiiiiiiiiiiiiiititiiiiiiiiiiiitliiiittitiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiift
stăpâni pe cele mai multe proprietăţi ale
prâncjul de ourte, cu care prilej s’a făcut timp de patru cjile balonul va ajunge în magnaţilor maghiari şi se plimbă pe strada C. Rădulescu,
•logodna, n’au participat decât membrii fa­ Algir. fost procuror şi judecător de tribunal, şi
Andrassy din Budapesta în cupeuri cu la­
miliei domnitore, rudeniile mirelui şi dem­ Moiumsen, savautul aroheolog ger­ chei pe capră. Nicolae Andrei Popovici,
nitarii curţ i. Archiduoesa Elisabeta purta man şi-a serbat dilele acestea jubileul de „Tâte acestea însă — oontinuă „Alk." doctor în drept, tost magistrat,
haină albă simplă, ornata cu flori. Prândul 60 de aul, de când e profesor universitar. — n’nr constitui un pericul aşa de mare. se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
a durat o oră. După-oe Majestatea Sa a Adevărata uenorooire se începe acolo, uude tanţelor judecătoresol din România,
anunţat logodna, a golit paharul în să­ Un copil de ţîţă cu mustăţi. După vedem, oă acâstă plutooraţiă, îmbogăţită procese de orl-ee natură, eseoutărl
nătatea mirilor. După căsătoriă archidu- cum scriu foile din Petersburg, o ţărancă din cârciumărie, astăcll se validitâză pe tere- de hotârîrl şi creanţe.
eesa va purta titlul de Alteţă imperială din Tosno a venit la oraş ou un oopilaş de nui social şi politic, monopolisâză pressa
şi regală. 4 luni, căruia i-a crescut deja o mustaţă. Bucuresci, strada Smâvdan 53.
E nostim oă pe aoest copil l’a adoptat un cotidiană, o parte din funcţiunile publice,
Monument lui Augustini. Pe tim­ bărbier. mai ales cariera medioală şi de ingenerie,
pul, când mişoarea naţională a Româuilcr âr în timpul din urmă a copleşit facultăţile 000000000000000889000000300000000
eră mai agitată, în rândul luptătorilor de drept şi a invadat tribunalele şi cate
Agata Bârsescu la Braşov. Dr. Sterie H. Ciurcu
cu oondeiul se afla şi un Slovac, Gustav drele. Aici este edevărata primejdie, pen-
Augustini. Acest cjiarist român de origine Am cetit odată nisce scrisori de ale tru-că aici se manifestă spiritul public, de- X. JPelilkangasse. — Xr. 10. Viena.
Slovac, a lăsat cu limbă de mârte să fie cunosoutului baritonist român Dumitru Po- oristianisarea vieţii politice şi sociale şi C o n s u l t a i i u n i
prohodit de preot român. Osămintele lui poviol, trimise din America unui amic al disoluţia morală ! Paguba materială se pâte cu celebrităţile medicale şi cu specialişti (lela
zac în cimitirul din Arad, dâr la capul lui său din Bârlad, oraşul unde zac osămintele repara cu timpul, cea morală mai cu greu, facultatea (le mediciuă din Viena.
nu este monument, nu este nici măoar o mamei sale şi unde se îutoroe în fiă-care sâu nioî-odată. Intelectualii noştri din dia­ ©00000000000000839000000000000000
cruce de lemn. D-l V. Goldiş, seoretar con­ an, să asiste la panachida oficiată la acel rele jidovesc! .şi-au supt spiritul indiferen­