Page 110 - 1901-10
P. 110
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 241. —1901.
că S9 va da ordin, oa escadra oontra-ami- Szâkely-Keresztur, ca să plătâseă împrumu Martorul ar fi procedat mult mar co fost favorisatâ şi prin împrejurarea, oă Ta
ralului Oaillard să se ducă la o insulă din turile liouidate şi să acuireze împrumuturi
rect, dâoă vrând să se folosâsoă de drep flan a trebuit să fiă scos la stradă şi ast
Archipelag, probabil la Syra. nouă. In 26 a lunei trecute a plătit popa tul limbei sale materne, ar fi vorbit numai
fel escortat la penitenciar şi aeâsta din
— O telegramă din Petersburg spune, pricina, oă s’a oassat o pârtă, oare comunioa
din Haşfalău în Szâkelykeresztur o sută nemţesoe- şi dâeă la observările preşedinte
nou
oâ 4iarele de aoolo îşi esprimă temerea, că â-cţecl şi şdpte de mii de eorâne micilor lui ar fi răspuns, că pentru a uşura mersul
între palatul tribunalului şi curtea peniten
agitaţiunile poporului de jos din Turoia pot interogării putea să se folosâsoă şi de limba
proprietari săcui, âr îu 2 I. curente alte
ciarului.
trei-dţecl de mii. Deja sunt intravilane, es-
să oauseze masacre. In acest cas interven maghiară, dâr dator nu era şi nu p6t.e fi de Accident mortal în tren. Sărmanul
travilane şi păduri săouiescî în măsură de
ţia Europei ar fi sigură. Flota ru9âsoă din a renunţa la dreptul limbei sale materne
Găitănescu ! Cine ar fi oreejut să plece să
marea Neagră face evoluţiunl pe lângă neoreejut liipotecate la „Albina . Dâr nu nici atuuoî, când ar fi soiut tot aşa de bine
w
nătos din BucurescI şi oând va ajunge la
44
Bosfor. numai „Albina ferioesoe pe Săoui, ci şi unguresce, ca şi preşedintele. Enunciaţ’u-
Azuga să fiă deja oadavru. Şi totuşi aşa s’a
banca săsâscă din Sibiiu încă a distribuit întâmplat. Găitănesou era şef de tren ou ser-
nea preşedintelui, oă oel ce ounâsoe limba
mai multe sute de mii de eorâne, băgate statului trebue să se folosâsoă de ea înain
Alegeri municipale. vioiul în Brăila. De curând transferat la
în moşii seouiescl. Aoeia, cărora le dă mâna Bucuresol, era ataşat de-ooamdată cu ser
tea tribunalelor, n’are basă legală. Eseroi-
Despre alegerea din ceroul Iiomos şi au interes să salveze pentru Maghiari tarea dreptului de limbă după legea dela
viciul la trenul de bagage, oa oonduotor.
ni-se sorie următârele: teritoriul săcuesc, sâ se grăbâscă, pentru-că Luul în 11 Novembre a pleoat ou trenul
1868 nu este oondiţionat de ounâscerea sân
Sâmbătă, în 9 Nov. n. s’au făcut ale pe săouimea fără pămeut va fi mai greu neounâscerea unei alte limbi. de persâne de după amiacjl spre Predeal
gerile pentru ooDgregaţiă în comitatul Hu- şi pănă la staţiunea Baiooiă era bine, de
a o ţiuâ patriei, decât acum, când datoria
nedârei. La Romos (lângă Orâştie) fiind o lâgă interimal de pămâot . Dorinţele studenţilor slavi. Stu
44
aici însă a început a se simţi din oe în ce
denţii slavi dela universităţile din Austria
a-se alege 6 membri, au fost aleşi toţi Ro Ne aducem aminte, că deja anul mai rău şi oând a ajuns la Azuga a cădut
mâni, şi anume din cei mai independenţi, trecut s’a dat 6răşi năvală în contra au redactat un memorand în oare pretind
fără simţiri. In gară era de faţă un medio
ca în Laibach să se înfiinţeze universitate
cari pot partioipa la adunările comitatului 14 veterinar, oare a aplicat cele mai neoesare
„Albinei sub cuvent, că ar acorda
şi pot observa acolo ţinută românâscă.Sunt slavă deosebită şi oa esamenele făcute la
Secuilor credite hipotecare cu scop
ajutore, fricţiuni ou oţet, ou amoniac, ză
domnii Dr. I. Moldovan adv., Dr. S. Du- de a-i expropvia. Povestea acbsta era faoultăţile universităţii din Agram să fiă
padă la oap, tâte în zadar... Trenul u’a
bleş c. adv., Nicolau Andrei, preot, Ioau atât de prost ticluită, încât însuşi valabile şi în Austria. Pretensiunile şi-le putut pleca la timp şi pasagerii nu-şl soiau
faimosul Secuiu Ugron G. s’a aliat
Moţa, preot, loan Văidean, preot, şi Adam motivâză ou aoeea, oă în Austria loouesc
esplica la început causa întârejierei. Abia
îndemnat a-o demasca în „Ellenzek*.
Todor preot. Aşteptăm delanou aleşii membri, 2 milione de Sudslavî. într’uu târejiu au aflat, oă un oonduotor ou
Acum înse, după-ce banca lui Ugron
ţinută dâmnă în congregaţia şi cercetarea Adunarea generală a Soc. pentru numele Găitănescu este în agonie. îndată
regulată a şedinţelor. — X. din Odorheiu a dat faliment e ex cultura şi literatura română din Buco au alergat mai mulţi la vagonul de bagaje
In Orâştie s’a făcut pact îutre Ro plicabil, ca cei remaşî flămânejî se vina se va ţinâ Dumineoă în 17 Noemvrie între aceştia era şi scriitorul acestor rân
dea alarma, că „Albina desfăşură st. n. la ordinea 4'l > fiind cnmpărarea unei
mâni, Saşi şi Unguri, în virtutea căruia de 44 e duri şi nu fără emoţiune a privit la încer
44
astă-dată Românii aleg numai 4 membrii. „activitate febrilă pentru exproprie parcele comunale de lângă grădina Sooie-
cările de reînviere, oe i-se aplicau nenoro
Fiind-că 3 au fost aleşi deja cu mandat rea Secuilor, şi astfel se sperie lumea tăţii. citului oăcjut, lovit de apoplexie in eseroi-
pe trei ani, se întregesce numărul cu uuu. se înduplece pe capitaliştii ma Nouă cancelarii! advocaţială. D-1 ţiul fuuoţiunei sale. La Predeal au scos din
şi
Clmbul român a oandidat pe d-1 loan Lă- ghiari şi jidani de a sări în a/jutorul advooat Dr. Ootavian Vasu faoe ounosout,
vagon pe targă cadavrul unui om încărun
zăroiu. Secuilor. oă şî a deschis cancelaria advocaţială în
ţit, oa de 55—60 de ani... âr aoasă femeia
In oerourile comitatului Timiş au mai Dâr nu mai trebue se spunem, Făgăraş. şi copiii aştâptă pe soţul şi pe tata, ca să
fost aleşi în cercul Detta: E. Georgiu pa- că cele scrise de foile şoviniste din le aducă p â n e . . . .
Pesta şi de aiurea sunt scornituri Mortea marelui vizir. Halii Rifaat paşa,
roch gr.-or., Satul-nou: 0. lorgoviciu, no Nou club slav. In Petersburg s’a
patente şi că povestea despre sutele marele vizir al imperiului otoman a murit
tar; Feregyhaza: A. Cacinca şiTr. Kovary înfiinţat un nou olub slav. La prima întru
de mii numerate de „popa din Haş- Sâmbătă în etate de 75 ani. Decedatul era
44
notar; Timiş-Oubiu: L. Seooşan şi T. Co- o escelentă putere administrativă, în timpul
nire a vorbit generalul Rittich, ounosout de
oora; Ş a g : I. Belu; Lipova: 1. Cimpo- faleu, este şi rămâne o poveste prdstă, din urmă însă nu putea să-şi împlinâscă când eu călătoria sa prin Boemia. Rittich
lipsită de orî-ce basă şi adevăr.
neriu; Săcalhaza: 0. Nioâra; Topoloveţul-
a 4is, că Slavii din străinătate sunt fârte
funcţiunea cu aourateţă, din causa bâlei
mare: G. Serbu.
oe-1 oonsuma. strîmtoraţi de duşmani şi oă speranţa lor
SOIRILE D1LEI. Fuga lui Taflan. Dumineoă sâra, de mântuire e la Ţarul; Slavii luptă, dâr
Alarmă, — săcuescl după ce s’a publicat sentinţa lui Taflan, nu trebue lăsaţi fără ajutor.
— 30 Octomvrie v.
condamnatul fu escortat din sala de şa- Mr. Cliamberlain a profitat fli'ele aces
„Magyarorszdg dela 7 Noemvrie Ua incident în cestiunoa limbei. diuţe de oătră gardianii Pâl Lazar şi Diick
11
tea de ocasiunea predării unei săbii de
aie
n. şi după el şi celelalte c|j ’ din S’a petrecut cu ocasiunea pertractării îna onâre generalului Baden-Powell, pentru
Petru. Când au ajuns la pârt.ft penitencia
Budapesta, au publicat sub titlul „ în intea Curţii cu juraţi de Sâmbătă şi Dumi a-şî esprima părerile asupra răsboiului sud
rului dinspre spitalul militar, Taflan de-o-
tinderea Albinei“ următbrea notiţă eşită necă şi un inoideut în cestiunea limbei. dată a dispărut. Asupra aoestei dispariţii african. „Dâeă n’am fi dat ascultare apelu
din pana cutărui SScuiu esaltat: Unul din martorii dela Sibiiu, cari aveau se oolportâză trei versiuni. Unii spun, că lui conaţionalilor noştri, dâeă am fi tolerat
„Este adevărat, că unde este mai mare
să depună în afacerea Taflan relativ la ajungând la pârtă unul dintre gardieni ca dorinţele Burilor să se realiseze, dâoă
pericolul, năcazul, acolo se iveso pe orisont am fi aşteptat pănă ce ar fi venit timpuri
telegrama adresată de acosta văduvei Al- a întrat înainte, âr Taflan rămânând afară
răpitârele în mas-e mai mari, ca s6 împartă ou oelălalt, i-a aplicat o lovitură aşa de mai favorabile pentru Buri, 'atunci am fi
dulea Meţianu, cu numele Frideric Hochs-
oe a mai rămas. Decadenţa economică şi man, corist in Sibiiu, la întrebările, oe puternică, încât gardianul a oăcjut la pă perdut nu numai Africa-de-Sud, oi tot-odată
mânt, de oare moment profitând Taflan a
morală a Secuimei mai bine o dovedesoe i li-a adresat preşedintele pentru constatarea şi respectul naţiunilor surori. Acum, când
aotivitatea febrilă a băncilor naţionaliste dispărut în întunereo înspre spitalul militar.
naţionalului său, a răspuns de repeţite-orl
răsboiul se apropie de sfîrşit, trebue să se
pe acel teritoriu neferioit. Am scris deja, nemţesce. Preşedintele l’a întrebat, de oe Alţii spun, că Taflan a soăpat graţie inad scie, că nu avem de gând a face pace, îu
că după prima faimă despre căderea băn-
răspunde nemţesce, dâeă înţelege ungu- vertenţei gardianilor, fără să fi lovit pe care să nu fie răsplătite jertfele aduse de
cei lui Ugron, cât se ocupă agentul „Albiresce? Martorul a replicat atunci ceva în vr’unul din ei, âr a treia versiune spune, oS 44
conaţionalii noştri . — Ou acâstă ooasiune re
14
nei , popa valah, din Haşfalău, care de unguresce, âr preşedintele pe un ton mai escorta fiind înounjurată da o mulţime de
levăm, că după un oomunioat al ministru
câţl-va ani încoce s’a îmbogăţit in mod aspru, l’a admoniat dicend : Suntem în Un
âmenl, Taflau fiind îmbrăcat în haine ci lui de fiuance engles, Hioks-Beaoh, cheltu-
evident, ou desouroarea împrumuturilor hi- vile s’a amesteoat printre mulţime şi a fu elile răsboiului dela început şi păni la 31
garia şi dâoă cineva vorbesoe limba oficială
potecare aoordate micilor proprietari săoui. git înainte de a fi ajuns la porta peniten Martie 1901 se uroă la 3,791,425,000 franci
a statului, este dator a răspunde unguresoe
Acum putem servi şi ou date. Anume: înaintea juriului unguresc. Martorul a în ciarului. Parchetul a dat depeşi în tâte De altă parte, după socotâla 4>arului „West-
amintitul popă în fie-oare Sâmbătă, în cliua minster Gazette , cheltuelile se uroă la
cercat să mai faoă obiecţiuul, dâr preşepărţile şi a pus în urmărirea lui mai multe
44
târgului de săptămână, se presmtâză în dintele i a retras cuvântul. patrule de gendarml. Fuga lui Taflan a 4 miliarde 341,875.000 fraucl.
se
— Mă Şmul, cu legea ta de câne! — — No, cară-te soldatule! — 4i la el sărmana, şi nu l’ar fi dat pentru lu cutare sâu cutare boer. Hm! Are o fată,
striga Rizepa. Şmul rece. mea întrâgâ. înţeleg eu de ce mă chiamă! — La masă
44
Şmul nu răspunde nimic. Se plâcă După o jumătate de câs se apropia 5. Adunarea comunei Prostovenî şi îşi da tâtă silinţa notarul nostru să-şi arate
înainte, se plâcă înapoi şi se închină me Rizepa de coliba lui. Rizepowa, care too- bravii ei conducători. manierele lui fine, mânca din feluritele bu
reu. Atunci Rizepa începe să se pipăe, mai gătea de mâncare, au4i cum a scâr- In 4i următâre era şedinţă la co cate, ce se serviau, se uita se înţelege cum
ua
cum face orî-ce ţăran, care a înoptat şi ţăit pârta şi se repe4i furiâsă dela vatră. mună. Se adunară toţi consilierii comunali
mănâncă ceilalţi şi era cu tâtă preeauţiu-
nea, ca să nu aibă aparenţa, că acâstă in
a durmit într’o cârciumă. Simţi, că are — Beţivane! — începu ea. afară de boerl, adecă şllahta, din cari încă
bani în sîn. Dâr se speria, când îşi vă4u bărbatul, timitate cu un boer, l’ar măguli din cale
erau câţl-va ca consilieri comunali. Aceştia
afară. Era om cu taot, care se scie aco
— Maică precestă, ce-i asta? căci nu era de cunoscut. însă solidari cu politica englesă, ţineau la
moda în orî-ce împrejurări; nu se perdea
principiul neintervenţiunei (neamestecului),
într’aceea Şmul şî-a terminat rugă — Ce ai păţit ?
care era buciumată în tâte părţile de că- la astfel de ocasiunî, ba avea curagiul să
ciunea, şl-a lăpădat vestmântul şi curelele Rizepa întrâ în coliba sa şi de-ocam-
de închinat, a întrat în odăiţă şi şi le-a dată nu putâ 4i° nici nn cuvânt. Se lăsâ tră renumitul bărbat de stat lohn Brigt. se amestece şi în vorbă şi nu uita nici
e
Ei nu luau parte la şedinţe, cu tâte acescând să amintâscă, că erls’au mai deună4l
aşe4at frumos într’o traistă brodată fru pe-o bancă şi-şi aţînti privirea în pământ, 44
a jucat cărţi, pointul cu o copeică, cu „bra
mos. Apoi se întârse îndărăt cu paşi lini, tea nu era eschis ca aşa 4icând „inteligenţa
începu să-l întrebe nevasta, ce-i şi cum şi
44
!
să nu aibă o influinţă indirectă in afacerile
plin de mulţumire şi plin de gravitate. încetul cu încetul afla tâte. „M’au vîndut vul comisar cutare, sâu cu „escelentul pre-
44
44
sident . Ou alte cuvinte da pururea să se
44
— Şmul! şi m’au tras pe sfâră , grăi în cele din comunale. Când cine-va din „inteligenţă
avea vr’o trebşâră de pus la cale, lucru înţelâgâ, că el stă îu relaţiunl intime cu
— Ni, ce vrâi? urmă. Acum începu ea să se bocâscă,
cele mai de frunte persâne din district. Ob
era uşor, căci boerul chema la sine pe Pan
— Oe bani am la mine? plângea şi el, începu şi băiatul din lâgăn;
Zolcikiewicz cu o 4* înainte de şedinţă. serva el de multe-orl, că boerii şi cocânele,
Negrei urla înaintea uşei, aşa de urît şi de
— Oum, ce bani, apoi bine prostule, Se aducea rachiu, se ofereau ţigări şi se în decursul povestirilor sale, se uitau în
fu nu scii nimic? Te-ai învoit erî cu pri tânguios, că femeile din vecini alergară discuta nejenat asupra vr’unei afaceri, asu
fundul farfuriilor, dâr asta nu-1 supera de
speriate dela vatră, cu lingurile de bucă-
marul, ca să slujesc! tu în locul fiu-său, ai pra vr’unei trebşâre. Pan Zolcikiewicz ade
loc, cre4ând că aşa ceva se ţine de bon
luat banii şi ai iscălit contractul. turie în mâni şi se întrebau una pe alta: seori era Invitat cu vorbele magulitâre: ton. Nu se mira bietul notar nici atunci,
Abia acum se desmeteci ţăranul nos — Oe s’a întâmplat la Rizepa? „Ei, ia loc şi durnniata Panie Zolcikiewicz,
când nobilul boer după masă îl bătea pe
umăr şi-l concedia cu vorbele: „Acum la
44
tru şi se făcu ca păretele: îşi arunca că — Trebue, că şl-a bătut nevasta, şe4l la masă cu noi . Pan Zolcikiewicz lua
44
ciula la pământ, se trânti şi el jos şi în nu-i aşa? masa la vr’un boer şi a doua 4* 4i° ea c &' revedere, Panie Zolcikiewicz! — Gândea
tră primar: „erî am fost invitat la masă la în sine, că aşa e obiceiul în casele boerescl.
cepu să răcnâscă, de se scuturau ferestrile. Rizepowa se văicăra grâznic, căci ţinâ
