Page 111 - 1901-10

Nr. 241—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Acqualagna în |împrejurimile oraşului Ur-
Intre premianţii esposiţiei ;de pa­ recoltă totală de 40096 oâutare metrioe foi giola. La 9 August uoise cu puşoa pe
seri din Bucurnsol, despre oare esposiţiă de tutun. bino în cjiua de 9 Octomvrie de oătră ca­ Franoesco Marte, oomplioele şi gazda sa,
am vorbit şi noi, găsim şi pe d-1 V. A. rabinieri. Erau deja trei ani, de când se pe oare îl bănuia, că vrâ să-l trădeze.
Furtuni pe marea Neagră. De mai
Purcherea şeful oreditului agricol din Iaşi face gâna contra banditului, adecă dela 9
Aoestea sunt cele 7 omuoiderl, despre caii
multe cjile furtuni teribile bântue pe marea
şi pe d-1 Iacob Gallea şeful gării din Bâr­ Ianuarie 1899, după cum sa pâte ceti în- s’a constatat, oă le-a comis în timp de
Nâgră. Mai multe oorăbii au fost asvîrlite
lad, amândoi transilvăneni de origine. Pri­ tr’un memoriu, oe se găsi la brigant în patru ani.
la ţărm şi sfărîmate lângă Covao aprâpe de
mul a obţinut premiul cel mare în meda­ momentul arestărei sale. Pe oonscienţa lui Celelalte opt înoeroărl de asasinate au
(Jonstantinopole. Sunt mai mulţi morţi. Din
lie de aur pentru găini Plymouth Brahma apasă şâpte omucideri şi opt tentative de fost comise asupra persânelor următore:
causa valurilor furiâse vapârele n’au cute­
înohise şi albe, âr al doilea medalia de aur omuoidere ; şi Musolino are numai două- ex-sindacul Fara, Ştefan Zirilli, la viaţa
zat să iese din Bosfor.
pentru gâşue de Toulusa aolimatisate, şi cjeol şi cinci de ani! căraia a atentat de două-orl eto. Zirilli,
năsoute în ţâră, şi pentru porumbei. Marele inventator Edison a fâout o Musolino născut în Santo Stefano care de nascere este din Santo-Stefano,
nouă inveuţiune: uu acumulator cu ajutorul unde ooupă şi funcţia de consilier comunal,
d’Aspromonte, întrâ fârta tînăr în societa­
Cutremur de pământ. La Ereerum
fu unul din principalii martori ai aousării
{Asia mică) a fost alaltăerl un teribil cu­ căruia o trăsură pâte face 70 de mituri tea rea. Cu alţi tovarăşi fu arestat, acusat
englese ou iuţâla de 20 milurl pe ceas, fiind, de-a fi înoercat a ucide pe un anu­în procesul contra lui Musolino şi Vinoenzo
tremur de pământ; multe oase s’au dă-
Zoocoli, aousatorul banditului, oare era
rîmat. fără ca să fiă nevoie de o nouă încăr­ mit Vinoenzo Zoocoli. Prooesul s’a judecat
care. în faţa ourţii ou juraţi din Reggio Cala­ atunol logodit ou uua din fiicele sale.
Comisiunea dunăreană a făcut lu­ Recolta Dobrogei. Din rapârtele bria. Musolino afirma în tot decursul pro- Autoritatea făcu într’aoeea sforţări ne
crări nouâ în braţul Sulina şi la gurile Du­ oesului nevinovăţia sa şi-şi muşca cu furie
mai aucjite pentru înounjurarea şi arestarea
consulare austro-ungare din Constanţa re-
nării. Aceste luorărl, oarl sourtâză distanţa degetele la fie-oare mărturie contrară, se lui Musolino, pe oapul căruia era pus un
sultă, că reoolta totală din anul acesta în
dintre Tuloea şi Sulina cu vr’o 60 km., vor premiu de 50.000 lire. Se cjice, că guver­
Dobrogea se apreciâză la o valâre de 50 sbuoiuma, interumpea şi se purta ca un tur­
fi inaugurate la primăvară în presenţa Re­ bat. Verdiotul juraţilor fu afirmativ la tâte
nul a oheltuit pănă acuma un milion de
miliâne lei, din oare două din trei părţi
gelui Carol. lire ou acest bandit. In timp de trei ani,
întrebările. Musolino fu condamnat la două-
revine judeţului Constanţa, âr a treia parte
de când se face gână în potriva lui, deja
judeţului Tulcea. Acest resultat — după cjeol şi unu de ani reolusiune. Când i-s’a cetit
Din Herman. D-1 diacon şi învăţă­ sentinţa, se întârse oătră prinoipalul său de trei-orl era în primejdie de-a fi prins
tor în Hărman David Pop, ne trimite un rapârtele consulare — este cu 38% mai
acusator Vinoenzo Zoocoli, oare se afla în
slab, deoum se aşteptau înainte de secerat şi totdâuna a reuşit să scape. Odată doi
răspuns la celea ce s’au scris despre dsa
subagenţl de emigraţiune au reuşit a-1 face
şi cules, însă este mult mai favorabil, de sala de şedinţe In apropierea oondamnatului
în n-rile din urmă ale fâiei nâstre. Constată
să promită, că va veni îutr’o nâpte pe un
cât resultatul anilor precedenţi. şi dâudu-i o lovitură ou piciorul îi cjise în­
înainte de tote, că a greşit cel-oe a soris furiat : vapor, ancorat nu departe dela oapul Bruz-
despre o întroduoere a d-sale în funoţiu- Musica orăşenesc)! va da Dumineca zan. Aici se distribuise un detaşament al
nea de învăţător. N’a fost atunol „introdu­ „Sunt de 21 ani şi cu 21, ce am că­ forţei publice, dâr în ultimul moment, bri­
viitâre în sala dala hotelul Europa a II.
pătat, fao 42, să ţii însă minte, o Zoocoli,
cere", oi numai o „primire". Reflectând sară de novităţî sub conducerea oapelmai-
că după-oe voiii eşi din oarcer, îţi voiii gandul bănuind ceva, trimise vorbă, că nu
apoi la întîmpinarea publicată tot în ca- strului Max Krause. începutul la orele 8
vine. Altă dată un delegat al siguranţei
mânoa inima, şi dâoă te vei însura şi dâoă
usa aoâsta în nr. dela24 0ct. v.cjioe: „ Ni­sâra. Intrarea 60 b. publice îndâmnă cu linguşiri pe servitorul
menea din cei ce mă cunoso mai deaprâp3 vei avâ oopii, voiii mâuoa oarnea copii­
lor tăi!“ devotat al lui Musolino, ou numele Anto­
uu va presupune, că mi-am părăsit postul nio Prinoi, ca să-i gătâsoâ un blid de ma-
din Poiana-Sărată înainte de oe aşi fi Faptele şi prinderea lui Musolino. Sourt după aceea, Musolino fuge ou
carâne calde cu opiu. Insă opiul era stri­
avut destule garanţii pentru noul post din In Italia a fost prins luna aoâsta re­ alţi doi tovarăşi din carcera din Geraoe, cat şi nu avu efect. Cordânele de vigilenţă
mituind, se cjice, pe gardian ou 1000 lire
Hărman; — nici aceea nu o va orede, că numitul bandit Musolino, care în anii din j reuşiră şi mai prost. Musolino era pe aoi
şi se refugiâ în munţi, unde se făcu ban­
am pus eu însu-mî la oale primirea cu urmă umpluse de terâre pe locuitorii din să cadă în oursă, când o sentinelă ascunsă
dit. Se înceroâ mai de multe-orl se oapete
„osanale", precum nu am cerut nici reîn- Calabria. Faptele haiduoescl ale lui Muso­ în dosul unui tufiş văcjendu-1 la oincl paşi,
în mânile sale pe Zoocoli, dâr nu reuşi,
torcerea mea la Hărman; ou atât mai pu­ lino au înoeput să fiă înconjurate de-o au­ strigâ: Chi va lâ? (Cine merge pe acolo).
fiind-oă Zocooli soiea să se ferâscă bine.
ţin va putâ cineva orede, oă m’am lăsat reolă legendară. Un scriitor ou numele No- Musolino descăroâ puşoa în pioiorul lui.
Cu tâte acestea pe teritorul de Gerocarni
să fiu introdus prin oantorul bisericei. În­ oera Abenavoli a luat iniţiativa a-i sorie Princi apoi se aruncâ repede jos în
banditul reuşi să împusoe pe fratele lui
sufleţirea poporului şi la a 2-a întâmpi­ istoria şi pentru aoest scop a avuteuragiul prăpastie, aoolo întâlni un al doilea cor­
nare, — după-oe cea dint.âiă o zădărnici­ a outriera codrii, unde se afla „regele Vincenzo, pe Ştefan Zoocoli. Familia lui don, format de carabinerl, uoise pe oară-
sem într’adins; — vorbirile lui Achim Toma Musolino, care astăcjl totă este arestată, binieru Reparato şi dispăru. Carabinierii
munţilor" şi a-i cere audienţă, pe care ves­
tatăl preotului Ioan Toma din Doboli inf., trăia în Sauto-Stefano d’Aspromonte şi în
titul bandit i-o aoordâ cu multă graţie.
se întârseră acasă ou un cadavru şi cu ră-
Santo-Stefano îşi eseoutâ primele răsbuDărl
a lui Vasile Bătrânu şi a cantorului Lăză- Corespondentul din Roma al diarului „Fi- uitul Princi.
rean, nu le puteam, năbuşi, ba silit am fost oontra martorilor agravanţi din Reggio Ca­ Poliţia pusese odată o frumâsă fată,
garo" din Paris, în numărul dela 1 No-
să le răspund în termini potriviţi. De alt­ embrie sorie despre Musolino : labria. Carabinieri, gardieni ai siguranţei
fiica unuia, care era sub supraveghiare
publice şi soldaţi au organisat o gână for­
cum afacerea întrâgă s’a încheiat deja dela „Les jeunes filles calabrais“S ohantent
specială, şi care era mult admirată de Mu­
m a l ă contra lui, âr Musolino trebui să se
sine prin faptul, că chiar erî în 28 Oct. v. la ohanson de gestes de Musolino; deve- solino, a-1 face să vină în casa sa, la o
refugieze când aici, când colo în Aspro-
P. O D. protopop Ioan Petrio eşind la nues grand-mâres, elles la chanteront en- âră anumită. Se spera, că-1 vor putâ se-
monte, altminteri, cine scie câte viotime
faţa looului, m’a „introdus“ în adevăratul oore â leurs petit-fils et petic-neveux, et le ovestra în acest chip! Musolino accepta in­
ar fi mai oules în Santo-Stefano!...
înţeles al ouvântulni după tote formele nom du bandit passera â la posteritâ, en- vitarea, dâr veni într’o nâpte neprevăzută,
presorise". tourâ d’une aurâole d’hâroisme". (Fetele La 29 Ianuarie 1899, va să dică înainte de cea fixată şi nu Iăsâ să iâsă din
tinere din Calabria doineso cântecul ispră- casă nimeni, apoi dispărfi pentru totdâuna.
două-cjecl de cjd® după evadarea sa, ucise
RigO Jancsi, bărbatul faimosei prin­
vurilor lui Musolino. Devenite bunice ele cu puşoa sa pe femeia Francesca Sidari,
ţese de Ghimay, a sosit în Alba-Regală. Ţi­ ( Vaurma - D e l a l e t c a .
îl vor oânta nepoţilor şi strănepoţilor şi oare la proces mărturisise contra lui ; la 15
ganul Rigo a venit să-ş! visiteze părinţii,
Iulie uoise ou o împuşcătură pe Pasquale
numele banditului va trece la posteritate,
cari locueso la Pakosd şi pentru a lua înounjurat de-o aureolă de eroism). Saraoini, pe care îl socotia de spion. La 7
parte la o vânătârea organisată de baronul SC1R1 ULTIME.
Fiind aşa-dâr Musolino o figură de August ucise tot ou puşca pe Ştefan Zoo­
Durnein proprietar acolo. Ex-princesa nu
bandit, care ne reamintesoe pe haiduoii ro­ stambul, 11 Noemvrie. Conflic­
coli, fratele odiosului Vincenzo, care a pri­
însoţesoe de astâ-dată pe bărbatul său, dâr
tul franco-turc fiind aplanat, escadra
a trimis daruri bogate sâorei sale. Sa mâni, vom da şi noi câte-va amănunte cinuit prima sa condamnare. La 19 August
omorî pe gardianul siguranţei publice,
despre el, luate din „L’llltistrazione Italiana" I trancesă părăsesce ac}! portul Mi-
auunţă, că păriuţii lui Rigo se vor duce
din Milano, care în numărul său dela 27 Alexă Chirico, care a contribuit şi el la tilene.
să facă o visită norei lor în palatul ei din
Oot. publioă un artiool ilustrat sub titlul: prima sa arestare. La 10 Octomvrie ucise
Cairo. Paris, 11 Noemvrie. Ministru de
„Geste e cattura del brigante Musolino . fiţi cu pumnalul pe păstorul Carmine d’Agos-
11
esterne turc declară, .ca Porta, după-
Tutunul în România. După datele numitul artioul în traducere : tino, oare se unise ou carabinieri pentru
ce a împlinit pretensiunile originale
a-1 prinde. La 6 Februarie 1900 ucise ou
culese de Regia monopolului; statului, în E prins! E p r i n s ! . . . Acesta este stri­ francese, a primit şi nouele condiţiuni.
1900 s’a cultivat tutun în 11 judeţe pe o gătul întregei presse asupra arestărei bri- P6rta recundsce. 1) legalitatea şc6-
infahbila sa puşoă pe carabinierul Pietro
îutiudere de 4580 hectare şi a prodas o gantului Giuseppe Musolino, întâmplată în
Ritrov&to, care îl căuta în munţii de Min-
lelor francese esistente; 2) recunosce
spitalurile francese esistente; 3) se
învoesce la reclădirea şcolelor, spi-
De altmintrelea de câte-orl se depărta şi suferi pe d-1 Floss şi într’o bună diminâţă
talurilor şi edificiilor bisericesc! dis­
lipsi capul. Dintre boerime nu lua nime­
strîngea mâna boerului, simţia ceva „sună­ în decursul şedinţei se scolă un consilier şi
truse cu ocasiunea turburărilor din
nea parte la adunări afară de domnul Floss,
tor" în mână; îşi aduna degetele la olaltă face observarea: „că stimatul domn Floss
Armenia turcâscă şi din Constanti-
arândaşul din InapoienI, care la început
ca o lopăţică şi rădea palma boerului, adu­ nu este un boer de viţă ca ceilalţi prea
venea regulat ca consilier la şedinţe şi ’şl nopol; 4) se obligă de a recundsce
nând bacşişul sunător şi neuitând vre-odată venerabili boerî şi proprietari, că venera­
pe viitor tote institutele, ce le va
esprima dorinţa, că ar fi de mare folos ca
să dică: „Ah, boerule, stăpâne, nu este de bilul domn Floss, ca arendaş este numai un
înfiinţa, or! le va restaura Francia,
şi boârimea să participe la trebile comu­
lipsă aşa ceva între «oi!.... încât privesce nale. Boerimea însă lăţia vorba, că d-1 Floss dâcă guvernul imperial nu va face
industriaş!" Domnul Floss tocmai pe atunci
afacerea dumnia vâstră, puteţi fi pe deplin îşi cumpărase şi o mică proprietate, dădu
ar fi un socialist, ceea-ce se pote deduce escepţiunî în timp de 6 Iun!; 5)
liniştiţi!“ din umeri cu dispreţ şi de atunci n’a mai
aprobă alegerea patriarchului din
şi din numele nemţesc ce-1 portă. Chiar şi
Chaldea.
Pe lângă o administraţie aşa de ener­ luat parte nici el la şedinţele comunale şi
ţăranii erau de convingere, că într’adever
tote trebile comunei le-a lăsat în plata
gică şi pe lângă talentele înăseute ale lui nu se cuvine unui boer să şâdă pe o bancă
sfinţilor, le-a lăsat la mintea ţăranilor şi
Pan Zolcikiewicz, de bună sâmă ar fi putut Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
cu ţărănimea şi aduceau ca dovadă că nici
merge bine trebile comunei, dâr notarul se pe mâna înţeleptei conduceri a notarului. Redactor responsabil: Traian JET. Pop.
ceilalţi boerî nu se amestecă în trebile co­
intrepunea numai pentru unele lucruri şi munei. De altfel ţăranii îi mai aruncau Boerimea mare, şlîahta elicea: „a sfeclit’o",
aşa-i trebue, dâcă nu înţelege marele prin­
numai când îi convenea începea să apere lui Floss în faţă observarea, că şi aşa el oooooooocx)ooooo®ooooooooooooooo
cipiu de neintervenţhcne, acum cred că s’a
nu este un boer în totă putetea cuvântului
o causă, arătândurşî punctul său de vedere
convins şi el că pe ţăranul nu-1 poţi face Dr. Sterie K Ciurcu
pe basa legei. In alte afaceri comunale, şi în cele din urmă nici Pan Zolcikiewicz
unde nu era ceva „sunător" la mijloc, no­ nu voesce să-l aibă la adunări. Domnul mai bun, de cum este, ci trebue să-l-laşi în
X. Pelilkangcisse. — Xr. IO. Viena.
tarul sta liniştit, nu se amesteca, ci lăsa to­ apele lui."
Floss nu şi-a dat nici odată silinţa, ca să
(Va urma.) C o n s u l t a ţ i u n î
tul în sama adunării, spre cea mai mare câştige pretinia notarului prin ceva „sună­
cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
nelinişte a consilierilor comunali, cari fără
tor", ba ce-i mai mult, odată el ca consi­
facultatea de medicină din Viena.
el se simţiau într’adevăr, ca şi cum n’ar fi lier şî-a luat voe să detragă cuvântul nota­ 000000000030000a>000000000000030
în stare singuri să judece, ca şi cum le-ar rului. In chipul acesta ţăranii nu-1 puteau