Page 13 - 1901-10
P. 13
REDACTIUNEA, „sazeta» iese în flăcire ijl,
AiministraţiTinea şi Tipografia Aboaamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şbse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorî nefrancate nu ae pri N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se Pentru România şi îtrăinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şbse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«s primeso (a Admlnlstraţlune tn N-rii de Dumineci 8 franot.
Braşov şi la următoreie
Se prenumeră la tdte ofi-
oiele poştale din Intru şi din
birouri do anunţuri :
In Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalek, A. Op- Momentul pentru Braşov
polik Nachf. Anton Oppelik. Admmistraţixmea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Q-old- TGrţml Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şlse
Leopold (VII Erzsdbet-korut). luni 10 oor., po trei luni 5 oor,
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă: Pe un an
o seria garmond pe o colină L L X I V . 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corbne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari- 10 bani. — Atfit abonamentele
tă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 221. 1901.
nu tocmai de reînvierea obstrucţiu- tatele comerciale, guvernul Koerber mul spre America. Cei mai mulţi din aoeştl
nei. Clubul Cehilor a ţinut alaltăerî este în pericul de-a suferi un de- nenorociţi şi-au luat refugiu la oerşitoriă,
Erî s’an redeschis corpurile le- şedinţă, în care a discutat situaţiu- sastru. solioitând în acelaşi timp ajutor bănesc său
giuitore austriace. Câte-va luni a fost nea politică şi a primit unanim o Una din foile guvernamentale intervenţia, ca să capete pasapârte pentru
pausă parlamentară şi în momentul, resoluţiune, prin care esprimă neîn maghiare dă espresiune viuă acestei a trece peste Ocean în ţâra făgăduinţei.
când se întrerupe, se ridică din nou credere în guvernul Koerber, fiind temeri, arătând, cum mişcarea, ce Mişoarea aoâsta a pus pe griji guver
cestiunea. care va fi viitdrea situa- că acesta ar pretecsta o neutralitate are ţinta de a se rupe de Ungaria, nul şi, după cum se anunţă, un oonsiliu de
ţiune în „Reichsrath ?“ politică şi naţională, de fapt înse ar câştigă tot mai mulţi aderenţi în miniştri s’a ocupat ou cestiunea acâsta
După nisce esperimente zadar lucra pretutindeni contra unei astfel Austria. Pe lângă creştinii sociali şi gravă. O foie din Pesta aduoend veste des
nice, ce au durat patru am întregi de neutralităţi. pangermanî s’a alăturat acum şi par pre starea acesta de crisă esclamă : „Intr’a-
— un period destul de lung de stag- Din manifestarea acestei neîn tidul poporal german la mişcarea devăr o orisă eoonomioâ atât de adâncă şi
paţiune parlamentară — ministeriul crederi ar urma, ca Cehii se refuse în contra Maghiarilor. Conducătorul atât de generală, n’a mai fost nicî-odată în
Koerber a fost cel dintâiu, care avu şi votarea budgetului, prin care s’ar acestui partid, Prade, numai de cu Ungaria ca acum. Acâsta nu mai e crisă,
norocul a face ârăşî posibilă func dovedi tocmai încredere în guvern. rând a dat în oraşul Reichenberg oi adevărat desastru, nu mai e luptă cu
ţionarea parlamentului. Avea-va el Se crede înse, că tactica Cehilor nu parola de „Los von Ungarn". Miş viforul, ci e naufragiul însuşl .
u
acest noroc şi de aici înainte, ori e este tocmai aşa de periculbsă pre carea acâsta mai este susţinută şi
temere fundată, că va fi părăsit cum apare şi că ea e dictată mai de agrarianii austriacî. Prin greută
de el? mult de consideraţiunî faţă cu ale ţile, ce se pun astfel în calea resol- „Reichsrath"-ul austriac s’a des
Acesta nu se scie şi nici că se gătorii. Alegerile pentru dieta boemă vării parlamentare a pactului, se în chis erî, după o lungă vacauţă. Partidele
pbte sci. Pentru moment pare a fi au documentat o vădită înclinare a curcă şi celelalte probleme însem parlamentare întră în cameră ou vechile ne
u
mai mare probabilitate, că lui Koer alegătorilor spre radicali înmulţindu-se nate economice: tariful vamal şi tra mulţumiri. „ Corespondenţa Slavă anunţă, că
ber îi va succede şi de aici încolo numărul mandatelor acestora. tatele comerciale. clubul Cehilor a hotărît să dea vbt de blam
a feri parlamentul de recăderea în Prin manifestarea neîncrederei In faţa periculului, ce ameninţă guvernului, fiind-că clubul a primit convin
stările de mai ’nainte obstrucţioniste. în guvern clubul cehie din camera pactul din partea austriacă, fbia gerea, că guvernul simulâză oe-i drept
neutralitate politică naţională, de fapt însă
Şi acâsta îi va succede pbte fără vienesă, se crede, a voit mai mult amintită recomanda celor din Un
lucrâză pretutindeni în contra acestei neu
mari greutăţi pănă în momentul, să liniştescă opiniunea publică ce- garia sânge rece şi prudenţă. Acâsta
când se va pune ârăşî la ordinea hică cu privire la viitbrea sa atitu pbte ajuta pănă la un loc, însă nu-i tralităţi.
(ţilei pactul cu Ungaria. De aci în dine. Dbr de altă parte şi-a lăsat o de ajuns spre a delătura periculul. — După-ce ministru de finance Bohm-
Bawerlc a făcut esposeul financiar şi a pre-
colo nu se mai pbte prevede ce are uşiţă deschisă prin declararea, că Cu provocarea la aderenţii separă-
se se întâmple. manifestarea de neîncredere a par rei vamale din Ungaria, a căror nu sentat camerei proiectul de budget pe
Un lucru este de obşte cuno tidei contra cabinetului Koerber şi măr a crescut prin faptul, că parti 1902, ministru-preşedinte Koerber luâ ou-
ventul şi în primul rând aooentuâ proble
scut, că adecă nicî-odată diferitele a politicei sale actuale nu se estinde dul kossuthist a eşit mult mai întă
mele economioe mai importante, cu oare
partide din camsra austriacă n’au şi asupra ministrului boem Dr. Re- rit din alegerî, ârăşî nu se pbte în
fost aşa de puţin dispuse ca acum zek, care pentru persona sa se bu fond îndrepta nimic. se va ooupa camera. Koerber accentua ou
de-a vota proiectele pactului econo cură şi de aci încolo de deplina în De aceea va rămânâ şi de aicî deosebire olarifioarea raporturilor economioe
mic cu Ungaria. Asemenea şi ces- credere a deputaţilor cehi. Acest încolo cestiunea resolvării pactului ou Ungaria. El dise, oă e lipsă de lealitate
tiunile tarifului vamal şi a tratatelor ministru boem pbte deci să fiă mij un pericul iminent pentru Ungaria. la ambele părţi nu numai la încheierea
comerciale se prevede, că vor da locitorul între ei şi cabinet pentru a pactului, oi şi pe durata lui. încât privesoe
raportul guvernului faţă cu partidele, Koer
de astă-dată de piedecî mai mari ca delătura o eventuală nouă isbucnire
ori şi când. a obstrucţiunii. Crisă economică. Gel mai nou ţi- ber spune, oă el nu se rezimă pe niol o
Prima problemă, a căreia resol- Tbte cestiunile s’ar putâ deci pet al foilor maghiare din Budapesta e, partidă. Vorbi în fine despre reformele mai
însemnate, între cari în primul loc pune re-
vare se impune camerei vienese, este într’un chip ore-care aplana, dâcă că Ungaria se află în mare crisă economică.
visuirea legei de pressă.
votarea budgetului, o necesitate faţă lui Koerber îi va succede şi de aici Numai în Budapesta 20,000 de muncitori
cu care se crede, că nu se vor mai încolo a afla modalitatea pentru de- şi-au pierdut pânea în timp de un an, ei
ridica ca mai nainte greutăţi prea lăturarea piedecilor în cestiunea lim- nu mai capătă de lucru în fabrici si ate Mişcare revoluţionară în Rusia
mar! din partea partidelor. Cu tbte bei şi pentru a ţinâ în freu şi pe liere şi sunt espuşl acum în ajunul iernii N’a durat mult linişta ce se făcuse după
astea deja în presâra întrunire! „Reichs- pangermanî. Numai în cestiunea pac la cea mai negră miseriă. Nu numai în marile turburărl studenţesc! în Rusia. Soiri
rath“-ului s’au arătat semne, din caiî tului el va da de greutăţi neînlătu- Budapesta, oi şi în provinoiă miseria şi sosite din imperiul mosoovit spun, că stu
s’ar putâ conchide, că şi în cestiu rabile. Sunt mari şi temerile cer orisa ameninţă pe sute de mii de indi- denţii uniţi cu muncitorii au reluat ârăşî
nea budgetului guvernul va da pro curilor politice ungurescî, că, în ce vicjl- Ne având în cătrău, aceştia se pre lupta ou puterea oficială a statului. In in
babil de piedecî însemnate, deşi pbte privesce pactul, tariful vamal şi tra gătesc să-şl părăsâscă vetrele şi să ia dru teriorul imperiului s’au întâmplat ciocniri
FOILETONUL „GAZ. TRANS". serva, că nu sâmănă...., nu, nu sâmănă de De-atuncI n’a mai scris niol un cu Se aucjia fiă-care cuvânt, căci pere
loo ou ceea-ce scrisese. vânt. Se simţia mai bine aşa. De ce n’ar tele, oe despărţia camerele era fârte .îngă
Neînoredinţat îşi mai oeti odată poema; prefera să privâsoă numai frumseţea, s’o duitor. După vre-o trei dimineţi, după-oe
se convinse oă nu scrisese nici a miia parte admire şi să se îmbete de înfăţişarea ei, gazdă-sa îi spusese, oă vecina dela drâpta
Jertfă. din ce trebuia. O făcu bucăţele şi plecâ în loc se se apuoe s’o mai arate şi la alţii urma cursurile şoâlei de deolamaţiă, Eugen
De Z. Bârsan. pe stradă.... schimonosindu-o. se înprieteni ou ea fără s’o ounâsoă.
De-atunoî a scris mereu : o putere ne Simţia o schimbare în sufletul lui,
(Continuare.) Aşa cugeta Eugen în orele lui de
cunoscută îl îndemna spre asta. Şi cu tâte simţia că printre norii oe i-a acoperit viaţa
Işî aduse aminte de poemă şi simţi o oă vedea că se chinuesce numai, scria des gândire limpede. pănă aoum, se lăsa o ra4& bine-voitâre, o
mângăere duloe stăpânindu-i sufletul. Se I Frumseţea e o formă de abur, pe care
pre tot ce-1 impresiona, despre tot oe-1 lioărire de mângăere. O asculta cu dra
aşecjâ nerăbdător la masă şi-sî puse filele dâcă o atingi, se destramă, şi omul nu e
alinta, despre tot ce-1 durea. goste în fiă-oare diminâţă cum îşi repeta
sorise una după alta. Era vesel privindu-şl născut ca să pâtă umbla cu ea fără s’o
A scris vre o patru ani, fără ca odată lecţia, îi sorbia fiă-care cuvânt şi nu odată
munoa şi veselia-i ereseea din ce în ce la spulbere. Ea sâmănă cu aoele plăci de ar-
să fie mulţumit. a avut ilusia, că zidul s’a prăbuşit şi o
gândul oă de-aoum şl-a găsit mijlocul de desie, pe cari dâcă le isbesol într’un loo,
Intr’o (fi desgustat îşi aruucâ conde vede întrâgă, frumosă şi fermeoătâre.
a-şî prooura o mulţumire. Nu mai era sin se sparg şi se sfarmă...........................................
iul pe ferâstră. O fetişoră ce trecea de Intr’o diminâţă Eugen după multă
gur; hârtia şi condeiul îi vor slugi pentru
la şcolă, îl ridioâ. Eugen observa asta şi chibzuinţă îşi luâ îndrâznâla să-i ţie rolul
tot-dâuna de tovarăşi.
avu o impresie ciulată. Se plimba prin lui August. La început fârte surprinsă ar
Intr’o diminâţă oând se treeji din somn
îşi oeti poema cu o nervositate, care oasă forte nemulţumit de ce fâouse. Şi în tista nâstră de un replioant aşa de neaş
Eugen aucli un glas de femeie recitând
se aooentua din oe în oe. Oe scrisese?.... cepu să ’ngâue ’ncet începutul unei poesii teptat, se obiolnui încetul ou încetul şi....
nisoe versuri. Surprins de aoâstă noutate
triste copilării, nici un cuvânt nu fu în oe i-se închegase atunci în minte : peste vre-o două (j.ile s’au întâlnit pe scară.
din vecinătatea sa atât de tăcută pănă
stare să-l mulţumâscă. Comparaţiile îi pă O se ’ndure şi ea pâte acum, ascultă ou tâtă luarea aminte; S’au privit veseli şi au început să
reau fără energie, ideile obrasnice şi ta De pe urma lui durere.... oine-va spunea rolul Iuliei din Ovidiu al vorbâscă ou totul intimi, ca şi oând s’ar fi
blourile nisce oaricaturl. ounosout de oând e lumea.
I-se păru apoi oă vede pe fetişâră lui Alexandri. Era toomai la partea ou
Se simţi atât de ruşinat de sine, în- scriind cu condeiul lui prima scrisâre de August, oând acesta o găsesoe citind „arta Luoia era frumâsă; avea în ochi aoel
oât înoepu sâ plângă. Printre lacrimi vădii dragoste. Un zîmbet îi trecu pe buze la iubirei". Rolul lui August îl c^ioea tot ea, dulce ne’nţeles care e în stare să robâscă
atunci totă aoâstă frământare vecinică oe ideia acâsta şl-apoi nepăsător înoepu să silindu-se să-i dea un timbru bărbătesc, dintr’odată oaraoterele de felul lui Eugen.
se chiamă viaţă, o văcju limpede, dâr ob fluere o ariă din Carmen. oeea-ce făcu pe Eugen să zîmbâsoă. Era din Moldova, de prin prâjma Ia-
