Page 14 - 1901-10
P. 14
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 221.—1901.
sângerâse. La Saratov miliţia a împuşoat ristio, oum cei dela foiţa maghiară din decedatului emir, proieotâză să năvălâsoă publice arată un spor mai simţitor, dela
pe mai mulţ! munoitorî. Ministru ruseso de Braşov declară în publio, oă ei s’au cons în Kabul şi să alunge pe Habib-Ullah, 17.74 s’a uroat la 19.69 miliâne.
interne a plecat la Spala, oa să raporteze tituit anume pentru acest cas, oa să se noul emir.
în persâuă Ţarului. Centrul răsvrătirii stu pâtă ou atât mai uşor descoperi oulpabilul, Răpitorii misionarei Stone. Banda
de brigancll, oare a răpit pe Misa Stone,
denţesc! e Kisenev. Aici au sosit mai multe într’o societate de deteotivl. Vom ţinâ,
mii de studenţi dela diferitele universităţi 4ioe acâsta fâiă, permanent la ordinea di- SOIRILE DILEI. s’a refugiat de pe înălţimile delaGhullepe;
şi au hotărît să libereze pe un ooleg al lei afacerea stâgului şi vom urmări cu ochi ea s’ar afla aoum pe teritoriu turcesc. Bri
lor espulsat la Irkuts. Aşa s’a şi întâm deştepţi mersul ceroetării.... Intr’aoeea însă — 5 (18) Octomvrie. ganzii au deolarat, că dâoă sunt ataoaţl
de trupele turcescl, vor ucide pe Miss Stone
plat. Pe la amiac|I câte-va mii de studenţi vom cerceta şi noi „cu adevărată sirguinţă
piua Sf. Sofii, patrona gintnasiu-
s’au dus la gară şi au eliberat pe colegul de detectivi. şi pe tovarăşa sa. Priu urmare proieotul
lui nostru clin Braşov, se va serba îu
oondamnat la esiliu. Curând însă se iscă. de-a ataca pe brigaucjl, a fost părăsit de
Despre gusturi nu se pâte disputa. Şi mod festiv Duminecă în 7 Oot. v. a. o.
o luptă mare între poliţişti şi studenţi. ocamdată. — Comandantul trupelor bul
’n adevăr, oă fâia respectivă publioă me Spre acest scop şcâlele vor asista în cor-
Poliţiştilor li-a suoces a smulge pe oel oon gare, oarl urmăresc pe briganzii, oarl au
reu scrisori anonime, ce le primesoe şi cari, pore la liturgia (9 âre) şi parastasul din
damnat din manile studenţilor. Atunci stu răpit pe Miss Stone, telegrafiâză, că u’a
speră, le vor face posibil doritul suoces al biserica Sf. Nioolae, după care va urma
denţii începură să cutriere oraşul strigând: dat încă de urma briganzilor la Ghultepe,
sîrguinţelor lor. Mai spun, că au dat de sfinţirea apei în sala festivă a gimnasiului.
Fiară absolutismul! După acesta bombar unde a lăsat o patrulă pentru a suprave
urma făptuitorului, oare ar fi un servitor Ou acâstă ocasiune d-1 profesor Nicolae
dară cu pietrii edificiile oficiale şi au de ghea împrejurimile.
sas dela hotelul „Europa", dâr ar lipsi încă Sulică va rosti discursul ooasional, âr corul
l i reacţionar
vastat total redacţia (Ţ aru u şcolarilor va esecuta o cântare ooasională
dovedile. Petroleul în Ardeal. Se sorie din
„Besarabevski". S’au făcut mulţime de ares sub dirigenţa d-lui prof. de musică G. Budapesta lui „Ohemiker u. Teohniker
tări printre studenţi. Tinerimea declară, că Dima. Ztg.“, că este în ajuu de a-se forma o so
nu se va linişti păna când absolutismul nu Din străinătate. cietate pentru esploatarea isvârelor de pe-
va înceta. «. rt t Aprobare de statute revisuite. Se troleu descoperite în Poiana-sărată şi în
soie, oă deja de un şir de ani guvernul
Biilow şi tariful vamal german. comitatul Treiscaune. Pe un teren de vre-o
oerea revisuirea statutelor Reuniune! femei
„Frankfurter Zeitung' scrie: Oei-oe în tim
1
Ce o mai fi şi asta? Din Timi- lor române din Braşov. A durat mult păuă 10,000 hectare s’au făout studii, cari pro
pul din urmă ounoso părerile bărbaţilor de
şâra se telegrafâză, oă vice-şpanul Kabdebo mit un resultat favorabil.
stat austro-ungarl, sciu, oă tocmai vechii ce s’au lămurit între guvern şi reuniune
a provocat printr’un ordin urgent pe toţi punctele, ale căror sohimbare se pretindea.
fisolgăbirăii, să faoă oeroetărl rigurâse în amici ai triplei alianţe sunt serios îngrijaţl B61a Sultanului. Sultanul Abdul Ha-
de oestiunea, că divergenţele economice Pentru uşurare reuniunea a fost revisuit mid este greu bolnav. împăratul Turcilor
•oestiunea agitaţiunilor naţionaliste întâmplate chiar statutele sale întregi, mereu însă se
vor influinţa păgubitor asupra raporturilor sufere deja mai de mult de rinichi, în
pe timpul alegerilor în ceroul Biserica-
politice dintre Germauia şi Austro-Ungaria afla câte ceva, ce se mai reclama de sus. timpul din urmă acâstă bâlă a devenit acută,
albă, Vâgvar şi Recaş şi se cerceteze şi alte
şi oârta politică vamală va întări în Aus In cele din urmă se publică acum, că mi- din oare causă a fost chemat la Yldiz
uneltiri, cari sunt pedepsite de oodul penal.
tro-Ungaria ourentele oontrare triplei nisteriul de interne a provăcjut statutele dootorul greo Stadroromion şi un renumit
— Cu drept ne putem întreba: Ce o mai revisuite ale Reuninnei femeilor române
alianţe. In primul rând cancelarul imperiului clinician din Miinchen. Aceştia au propus
fi şi asta ? din Braşov cu olausula de aprobare.
(Bulow) este chemat a-se ocupa cu aface să se facă operaţie. Sultanului însă îi este
rea aoâsta. Trebue încheiate convenţiunl frică de operaţie şi n’a primit propunerea.
Scolă „viilallisată". Şovinistele din
La alegerile din Braşov. comerciale şi e clar, că dela tariful vamal In schimb s’a primit propunerea docto
Budapesta se plâng amar, pentru-că — şi
şi dela oouvenţiunile comerciale atârnă po- rului de ourte Emin bey, oare a Z's,
Sunt cunoscute oetitorilor noştri cău asta e nostim de tot — şcâla confesională
siţia cancelarului imperiului. Cine se împie că se pâte ejuta şi numai ou injecţiunl.
şele, pentru oarl s’au fost amânat alegerile greoo catolioă din comuna Jood (oomit.
decă de acăsta, nu mai rămâne cancelar al Acestea i-au făout bine Sultanului şi ca
dietale în cercul I şi II al Braşovului şi Maramurăş) din ungurăscă oe era pe la
imperiului. Şi fiind-că pentru convenţiunl e recompensă doctorul a fost înălţat la ran
îşi vor aduce aminte, oă Maghiarii au de 1846, arjl e cu desăvîrşire valahisată. Oum
resposabil cancelarul imperiului, în mâna gul de paşă. După o jumătate de an s’a
cis a trimite o deputaţiune la ministrul de adecă? O şoâlă românâsoă oonfesională să
oontelui Biilow stă decisiunea în afacerea întors bâla din nou. Sultanul a chemat
interne spre a-se plânge în contra elimi se „valahiseze" ? Dâr pentru numele lui
tarifului vamal autonom ca şi în alte Ges ârăşl pe doctorii strâiul, cari au deolarat,
nării din listele electorale a vre-o 80 de Dumnezeu, d-lor gazetari maghiari, oum
tiuni legialatorioe. Tariful vamal, ou oare că nu se mai pâte faoe operaţie, boia fiind
alegători. Se soie cum s’a întâmplat şi vă pâte trăsni prin minte să descoperiţi o
se face oonvenţiunile oomeroiale va fi aşa fârte înaintată. In Yldiz Kiosk se tăinuesoe
acâsta eliminare, care, după cum se asigură „nenorocire" aşa de mare pentru maghia
oum va voi canoelarul să fiă. starea Sultanului şi soirile, ce Ie avem s’au
din parte ofioiâsă, s’a făout numai din rism? Nu vă temeţi, oă „statul unitar ma strecurat la noi numai printr’o indiscre-
erâre. Călătoria părechii regale italiene ghiar" are să se sgudue din temelia — mai ţiune.
Aoum foile din Pesta şi după ele în Rusia. Foile italiene oonfirmă soirea ales dâoă te gândesc!, că o şcâlă întemeiată
foiţa maghiară de aici raportâză ou multă despre călătoria părechii regale italiene la Pe- şi susţinută de Români, în loo să se ma- Renniunea de cântări germană din
satisfaoţiune, că deputăţia maghiară din tersburg. Marele ambasador italian din Pe- ghiarisc-ze, se — „valahisâză" ! Bucuresci. („Bukarester deutseher Lieder-
Braşov jcondusă de preotul oalvin Iuliu tersburg, generalul Morra di Laviano a fost 0 di de pomenire. Din Timişâra se tafel") şl-a serbat Sâmbătă a 49-a aniver
Moor a fost primită de ministru-preşedinte primit Zi' ! acestea de Regele Victor scrie „Drapelului" din Lugoş: Duminecă, sare. Ou oeasiunea acâsta s’a desvălit bus
0 0
şi de interne Szell. Ministru şî-a esprimat, tul celui mai vechifi membru şi fost preşe
Emanuel. Ou ocasia acâsta s’a vorbit des 13 Octomvrie, s’au încheiat 18B ani, de
se 4i°0) părerea de rău, că plângerea Ma dinte al reuniunei numit de Saşii din Bur
pre amănuntele călătoriei. Regele Italiei oând vitâzul principe Eugen de Savoya —
ghiarilor din Braşov nu i-a fost cunoscută voia să dea călătoriei caracter privat, Ţa după asediu de 40 rţile, — a soăpat Timi curescl, la care e fârte poporal, „Tata
mai de ou vreme, ca să pâtă sana răul. rul însă nu se învoesce, oi dimpotrivă a şâra de Turci. Ou păgâna stăpânire lăn- Rietz". El a ajuns deja etatea de 83 de
Colomau Szell a mai accentuat, oă va purta luat măsuri, oa păreohia regală italiană să ţuiseră în jug şi robiă mănosul Bănat; cu ani. Preotul evang. săseso Dr. E. Filtsoh a
de grijă, „ca în viitor să nu se mai Întâm arătat îutr’un discurs meritele oele multe,
fiă primită cu mare pompă şi străluoire în fiorâsă îngâmfare fâlfăindu-şl Semiluna pe
ple asemeni abusurl. tt mod oficial. meterezele cetăţii creştine. Oine pâte nu ce şi le-a câştigat sărbătoritul pentru reu
Aoum vedem, că-i preocupă pe Ma măra jertfele, martirii, fete şi neveste schin niune.
ghiarii din loc altă oestiune, care asemenea Pressa rusescă şi Gestiunea afgană. giuite în ăst timp al stăpânirii lor?! Timp Statistica elevilor secundari. Di-
Rusia, care nu aştepta decât oeasiunea
stă în legătură cu alegerile. E vorba de a dela 30 Iulie 1552 pănă la 13 Oetomv. reotorul suprem al şcâlelor secundare din
binevenită pentru a-se amesteca în afacerile
se da de urma acelui individ, care, după 1716. Dâcă atunci a fost (Ţ de bucuriă şi Budapesta, Ero li Bâla, a publicat Z'lele
cum am fost anunţat, în sâra alegerei a interne ale Afganistanului a găsit, că mâr- soăpare pentru toţi locuitorii, pentru rnoşi- acestea statistica elevilor secundari din
smuls un steag ungureso din mânile unor tea Emirului este una din cele mai bune strămoşii noştri români, a fost tot numai Budapesta. Aoâstă statistioă este fârte in
ooasiunl pentru a face acest luoru.
demonstranţi unguri; l’a trântit la pământ o nefastă soăpare: din jug turoeso, în cel structivă. Din ea vedem, că aprâpe jumă
şi apoi a luat’o la fugă. E forte caracte- Am anunţat deja, că Rusia trimite sârbesc! Şi îl duseră greu sărmanii, tot în tate din populaţia şcâlelor seoundare este
trupe spre graniţele Afganistanului, âtă acum trebând: Dâmne! âre pentru ale cui pă compusă din jidovi. Oe perspective ne re-
părerea pressei ruse în aoâstă oestiune : cate? Anul acesta ranele jugului au ustu servâză viitorul, în care majoritatea inteli
piarele „Rossia , „Fetersburgskja Viedo-
u
şului. Fugise de-aoasă voind să înveţe tea rat ou atât mai rău, oăol stând fără prie genţei couducătâre în afacerile publice va
u
tru, la ce părinţii ei nu se prea învoiau. mosti , preoum şi alte <Ţ are i prevăd, că teni, am pierdut şi nădejdile avute. Păuă fi compusă din descendenţii lui Iuda, nu
Ajunsese la Buouresol într’o stare deplo mârtpa lui Abduramann pâte să aducă grave ce noi stăm sub ceriu, conloouitoni cato mai aceia pot s’o prevadă, cari au ur
rabilă. complicaţiunî politice, din causa rivalităţii lici se învredniciră de măreţul act creştin: mărit, activitatea disolvantă a aoestui neam
dintre fiii lui (vre-o 83 la număr) şi altor
Cum o fi trăit, oe-o fi făout, Eugen n’a sfinţind noua lor biserică în Fabrio. Monu în alte ţări. Etă însă câte-va cifre: De re-
întrebat’o; o privia oa pe o martiră şi su prinţi afgani ou privire la suocesiunea tro mentala biserioă costă un milion de oor., ligiunea r. cat. sunt 4041 elevi (42.3°/ ),
0
ferinţa ei îl făcu să-şi piardă minţile. nului. Dâoă faţă de aceste turburărî Engli- în Ungaria fiind unica în stil şi podâbe. israeliţl 3948 (41.3°/ ).
0
Ajunseseră să mănânce la aceeaşi tera va găsi de ouviinţă să intervină, Şi unica, oare în liberala modernitate de Iiliperat-pedestru. Aşa se pare, oă
masă, să trăâsoă în aceeaşi oasă, căol nu atunci şi Rusia e datâre să ia măsuri. Ou acum, a întrunit trei episcopl, cu întregul în Germania s’a inaugurat de-abinele şi pe
mai aveau de tăinuit nimic unul altuia. Se alte ouvinte pressa rusă, nu desminte : soi ştab olerical, manifestând ou sublimă evla terenul artelor frumâse absolutismul, — căci
0 0
cununaseră sub cerul înstelat, martori ll-au rile, oe le-am reprodus şi noi (ŢI ! tre- via triumful religiei. Oreştinesoul monu
u
fost întunereoul şi liniştea şi luna le-a cân oute. „Novoje Vremja prevede jde-aseme- ment laudă poporanii săi, cari la însufleţită nu de gâba sorisese împăratul Wilhelm pe
un portret dat ca amintire cuvintele: Su
tat: Isaia.... nea insurecţiunea Afganilor, şi e de pă iniţiativă a preotului lor, au contribuit be prema lex regis voluntas. împăratul s’a pus
Eugen avea pe vremea asta o slujbă rere, oă atât Rusia, cât şi Anglia, trebueso nevol 15 ani, în care dărnicia episcopului
în confliot ou oraşul Colonia. Acest oraş
la o bibliotecă a statului. Dintr’o leafă de să ia măsuri pentru a menţine liniştea, pia- a premers ou strălucită pildă. De atâta zel voiesce să ridice o statuă împăratului Fri-
o sută cincl-cjeoî de lei, trăiau amândoi şi rul acesta mai adaugă, că Rusia trebue să şi evlaviă, Românii scăpaţi din jug sâr- derio, şi a primit deja planul sculptorului
erau fericiţi. Ea îşi urma cursurile cu o fiă gata, la orl-ce, căci vioe-regele Indiei, beso numai cu şcâla — sub ceriul lui Albermann, oare representâ pe împărat pe
rîvnă pătimaşe, âr el îşi vedea de treburi. lordul Kurzon, e un om fârte hotărît. pia- Dumnecjeu — se râgă: Dâmne îudurăte şi destru. Wilhelm a declarat însă, că statua
u
Sâra, oând nâptea era frumâsă, ste- rul „Eossia spune, că cu acâstă ocasiune, de noi! Dă-ne biserică şi episcopia!!" uu-i destul de imposantă, fiind-eâ împăra
teau la ferâstră privind peste oasele bo ar trebui să se facă o revisuire a dreptu Reserva de aur a Băncei Naţionale tul nu e representat şeZend pe cal, şi a res
gate ale oraşului. Loouitorii acelor palate rilor prea mari, ce şi-au luat Englesii în române continuă să crâscă. In intervalul pins planul. Comitetul statuei a dat un nou
de sigur nu-şl puteau închipui câtă feri- Afganistan.
dela 15 pănă la 27 Septemvrie s’a sporit concurs, pe care însă l’a câştigat tot soulpto-
oire domnea în mansarda celor doi îndră
llesboiu civil în Afganistan. Din dela 60.06 la 61.26 miliâne. Circulaţia bi rul Alberman cu statua lui f„loială“. Wilhelm
gostiţi din etagiul al patrulea.............................
Calcuta se telegrafiază, oă soiri sosite la letelor de bancă e şi ea în oresoere ; dela & respins şi a doua-âră planul şi a cerut,
guvernatorul general al Indiei semnalâză 140.33 s’a ridioat la 144.28 miliâne, deşi ca un sculptor din Berlin să fiă încredinţat
(Va urma).
concentrări de forţe rebele în Afganistan. portofoliul nu s’a sporit deoât cu 0.62 mi ou pregătirea monumentului. Cei din Colo
Insurgenţ’i, sub oonducerea unui alt fiu al liâne; în schimb, împrumuturile pe efeote nia aştâptă aoum ou mare curiositate să
