Page 15 - 1901-10

Nr. 221—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

vadă, dâcă împăratul Friderio va căpăta Decemvrie un curs pentru cunâscerea ţesă­ Teatru german.
■şi cal. turilor. Se pot înscrie acei industriaşi sâu B-şdra Bârsescu ca dspe.
comercianţi, cari doresc să-şi lărgâscă ou- Nou abonament
Prima probă. Muncitorii din t6tă Acestei rubrici i-am dat în filele din
nosoinţele în aoâstă speoialitate. Instruoţia la
lumea nu odată au aocentuat, că prin grevă urmă o mai mare estensiune şi oausa este
va fi gratuită şi absolvenţilor li-se va da
generală pot să-şî validiteze voinţa faţă uşor de gâoit. jPublicul nostru român din Gazeta Transilvaniei.
certificat.
ou orl-ce putere. Ameninţarea aoâsta vor localitate urmăresoe o’un deosebit interes Cu 1 Octomvrie st. v. 1901
b’o adreseze acum, drept primă probă, La foileton vom publica în ourend representaţiunile date de teatru german ou
Angliei. Şi âtă oum: prin grevă generală frumosa şi interesanta nuvelă ^Natură şi d-ş6ra Bârsesou ca âspe. s’a descliis nou abonament, la care
şi prin solidaritate în atitudinea lor, voeso viaţă scrisă de vestitul romanoier polon Joi sâra am văfut’o pe d-şora Bâr­ invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii
u
muncitorii să pună capăt răsboiului din Sienlciewicz. sesou în rolul Partheniei din poema drama- f6iei nostre.
Africa-de-Sud. Din Amsterdam se anunţă, că 6 tioă a lui Friedrioh Halm, „Der Sohn der Preţul abonamentului:
1. Efect sigur vindecător. Toţi aceia, cari su-
Reuniuni de muncitori din porturi au adresat Wildniss (Fiiul pădurei). 3
a
fer de nemistuire său stomacul nu funcţionâză re­ Pentru Austro-Ungaria: pe nn
un apel oătră toţi munoitorii de port din Eu- Friedrioh Halm este pseudonimul li­
gulat ceea ce causâză. constipaţie, durere de cap, an 24 cor6ne; pe şâse luni 12 corbne;
nopa, că dâcă pănăla31 Decemvrie 1901 An­ lipsă de apetit sâu alte bole, pot conta la vindecare terar al baronului Mttaoh von Bellinghau- pe trei luni 6 corâne; pe o lună 2
glia nu va pune capăt răsboiului ou Burii, sigură prin folos’rea cunoscutelor prafuri seidlitz ale sen, mort la 1871 în Viena, unde trăia în
nici un muncitor să nu mai dea ajutor la lui Moli. Cutii originale a 2 cor. se pot căpăta dil- calitate de direotor ai biblioteoei curţii şi corâne.
nic prin postă dela farmacistul A. Moli liferantul Pentru România şi străinătate:
Inoăroarea corăbiilor englese. In urma aces­ intendent al ambelor teatre de ourte din
curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din pe un an 40 franci, pe şâse luni 20
tei boicotări muncitorii sperâză, că în eo- reşedinţa austriacă. Contimporan al mare­
provinciă s§ se câră preparatul A. Moli provSdut franci, pe trei luni 10 franci, pe o
meroiul universal să nu mai 6ă folosite cu marca de contravenţie şi subscriere. lui Grillparzer, Fr. Halm, era un epigon
lună fr. 3.50
corăbii englese. Este o mare întrebare, dâcă al şcolei romantice şi ca şi ilustrul său con­
aoest plan ingenios va suooede. timporan supus influenţei spaniole (Lope Abonarea se p6te face mai uşor
Rgsboml din Africa-de-Sud. de Vega). De aiol elementul ou nuanţe din prin mandate poştale.
Coloniă primejdiosâ. Spania posedă
basmurî în dramele sale. Poema dramatică, Administraţiunea.
■o nouă ooloniă în Africa-de-Vest ou nu­
Pe oând Kitchener îşi continuă în co­ pe care am vâfut-o asâră pe soena din
mele Eio Muni. Până acum lumea n’a au-
lonia Cap opera sa cu adevărat barbară de Braşov represeută, după cum fârte bine ob­
dit nimio despre colonia aoâsta. Aoum însă
a eseouta prin glonţ şi prin furol pe Olan- servă Lindemann în istoria literaturei ger­
ce anunţă din Madrid, oă în numita oolo- NECROLOG. Subsorişii cu inima sdro-
desii resoulaţî, cari oad în mânile Englesi- mane, „triumful amorului şi al oivilisaţiunei
niâ şdse soldaţi spanioli şi un caporal au fost bită de durere aducem la cunosciuţa tutu­
lor, pe atunci telegrame venite din Bruxella asupra forţei brutale şi a sălbătăoiei înâs-
mâncaţi de indigenii sălbateci. ror consângenilor*, amioilor şi cunoscuţilor,
spun, oă generalissimul bur Botha a soăpat cute . oumcă prea iubita şi neuitata nâstră fioă,
u
Cununii. D-ş6ra Eugenia V. Sfetea norocos de primejdia în care se găsia. Engle- Subieotul piesei este autio. Acţiunea soră, nepâtă şi cumnată Livia Elena Ze-
şi d-1 Iacob Steflea îşi vor celebra cununia sii s’au înşelat aşa-dâr în speranţa dea prinde se petreoe pe la 500 a. Chr. Treouseră o han, după un morb scurt, dâr greu, şi-a
dat blândul său suflet în mânile Creatorului
religiosă Dumineoă în 7/20 Ootomvrie a. o. pe Botha, mai mult, ei au durerea de a înre­ sută de ani, de oând îndrăzneţii colonişti
la 15 Ootomvrie n. 1901 în etate de abia
la 4 ore p. m. în biserica Sf. Treimi de pe gistra o nonă viotoriă pe partea Burilor. ionici din Phokăa se stabiliseră în Massi-
5 ani. Rămăşiţele pământescl ale soumpei
Tocile din Braşov. Felicitările se primeso Etă anume, ce se teiegrafâză din Bruxella: lia (Marseille), din Gallia. Ferarul Myron defunote se vor aşeeja spre odihuă eternă,
în biserică. Agenţia transvaaliană a primit din (Seger) cade în captivitatea teotosagilor, Miercuri 16 Octomvrie în oimiteriul biseri-
— D-ş6ra Elena Strimbu şi d-1 Octa- Capstadt următârea soire: Situaţia este îu- popor barbar din acele ţinuturi. Aufind cei gr. cat. din Dioio-Sân-Mărtin. Fiâ-i ţă-
rîna uşâră!
vian Doci îşi vor serba cununia la 26 Oot. tr’adevăr forte critică pentru Englesl. Burii de aoâsta fiioa-sa, Parthenia (d-şâra Bâr­
Dicio-Sân-Mârtin, la 15 Octomvrie
st. n. a. c. la 11 6re a. m. în biserica gr. luptă cu desperare şi se pare acum, oă răs- sesou), după-ce implorâză, fără resul- 1901. Vasilie Zehan advocat şi soţia sa
-cat. din Bistriţa. boiul se va încheia cu totul altfel, de cum tat, ajutorul oetăţenilor Adrast (Angely) şi Aneta născută Popp oa părinţi, Vasile Eu-
şl-au înohipuit Englesii. Nu p6te fi vorba Amyutas (Frenki), ba chiar şi a bogatului geniu Zehan ca frate, Irina şi Emilia Ga-
O mamă bestială. Văduva ţărancă oomeroiant Polydor, al cărui amor Par­ briela ca surori, Văd. Maria Popp oa bu­
ca cu trupele englese prăpădite Burii să
Samuel Csutor din Szerenos oare avea de thenia îl respinsese puţin timp mai înainte, nică, Viotor Fincu ca cumnat.
fiă învinşi. Cei din Anglia tratâză nedrept
gând să se mărite a doua oră şi credea
pe bietul Kitchener, când îi impută neaoti- — îndemnată de iubirea faţă cu tatăl său
oă băiatul ei Stefân din prima căsătoriă îi ooncepe eroica hotărîre, de a-se duce sin­
vitate şi incapacitate, pe când de fapt nu­ 8GIRI ULTIME.
stă în cale, ca să nu-şl potă realisa planul, gură la Ingomar, şeful teotosagilor (Feist)
mai capaoităţii lui de organisare pot să
şl-a închis copilul într’o cămară întunecâsă cu scop de a-se oferi să între însăşi în Budapesta, 18 Octomvrie. La
mulţamâscă, oă Englesii se mai susţin în
■unde se ducea din când în oâud să-l chi­ solâviă, în looul tătâne-său. Myron scapă alegerea din suburbiul IX din Buda­
Pretoria şi Johannesburg. Nimeni n’are să
nuiască. Copilul stă în aceea cămară deja prin acâsta din sclăviă, dâr în looul lui pesta a reuşit parockul catolic din
fiă surprins, dâcă într’o bună diminâţă vor
de 8 ani. Lumea oredea că a murit, oăc! rămâne Parthenia. Barbarul Ingomar se Kobânya, Hock, faţa cu Springer
primi soirea, că oomandantul suprem Kit­
mă-sa răspândi-se vestea, că s’a înăcat în amoresâză de frumâsa şi deştâpta grâoă şi rămas în minoritate. In Dobriţin a
chener a fost silit se se retragă în Johan­
Tisa. Intr’una din nopţi însă, gendarmii după âre-care împotrivire se hotăresee a fost ales liberalul Dobieczky. Aieî a
nesburg, fiind-că nu s’a mai putut susţine
patrolând prin apropierea casei respective părăsi portul şi obiceiurile barbare şi a-se avut loc o ciocnire sângerăsă cu ar­
în Pretoria, Acesta pâte să urmeze cât mai
aufiră nisce gemete. Repede intrară în casă mata. Au fost răniţi mai mulţi ofi­
ourend. Despre conducerea belică englesă face şi el grec.
sculară pe văduva din somn şi o întrebară ţeri şi soldaţi. In Vâcz fu ales Ga-
aşi pută spune lucruri de necrezut, lucruri Episâdele drăgălaşe, prin cari a tre­
de unde vin gemetele? După 6re-care re- cut sălbaticul oap al teotosagilor, pănă s’a jâri, eare căcjuse la Beiuş. Aici au
imposibile, dâr totuşi adevărate. Englesii
-sistenţă, văduva n’avu în oătrău, deschise fost de asemenea tumulturi.
nu mai pot opera mai departe în chipul lăpădat ou desăvârşire de barbarie, au ofe­
cămara. Un spectacol înspăimântător se
acesta, dâcă vor să nu se espună unei ca­ rit d-şorei Bârsesou ooasiune de a-şl valora
arătă privirei gendartnilor. Pe nisce paie
tastrofe. Pe când Burii luptă mai departe strălucitul său talent. Publicul, care umplea
putrede era ouloat băiatul aprâpe gol şi
pentru esistenţa lor, marile puteri stau pa­ teatrul, şl-a arătat mulţumirea prin frene­ Misionara 31iss Stone are imi-
plin de inseote. Nenorocitul nu pută să
sive si nu-şl mişoă nici măcar degetul. Ati­ tice aplause, ăr din partea entusiaştilor tatâre. — Vestea despre luarea oa priso-
vorbâsoă, oi numai gemea şi suspina. Când
tudinea puterilor se esplică aici aşa, oă admiratori români s’a oferit tragedianei un nieră a misionarei amerioane miss Elen
l’au scos la aer, a leşinat. El fu dus la spi­
ll-ar părâ bine, dâcă Anglia ar sângera splendid panier de flori frumâse. Stone a esercitat asupra a două oompatri-
tal, âr denaturata sa mamă fu arestată. In *
oomplet, în Africa de sud şi va slăbi pănă ote ale ei un efect remarcabil. Astfel din
faţa judecătorului a declarat în mod cinio, După represeutaţia de asâră, un nu­
la impotenţă. Sortea Burilor li este indife­ Paris se scrie, că două americane au ple­
oă şî-a închis băiatul, ca să pâră, pentru măr însemnat de Români, dame şi domni,
rentă marilor puteri. Dâr e mult mai fa­ cat în Turcia, pentru ca să mârgă înjaoele
ca să se potă mărita a doua 6ra. cari fuseseră la teatru, s’au întrunit în res­
vorabil pentru viitorul Afrioei de Sud, oa ţinuturi în cari miss Stone a fost făcută
taurantul dela vila Kertsch la un banchet
din propriile-i puteri să se libereze şi să nu
Regele Belgiei la America. Din prisonieră de cătră bandiţi. Cele două ame­
Londra aosesce soirea curifsâ, că Leopold fiă obligată faţă cu niol o putere. întim în onârea domnişârei Bârsesou. Ar­ rioane vor ca şi ele să fiă răpite, pentru
tista, oare este în gazdă în acea vilă so­
regele Belgiei are de gând să faoă o călă­ Altă telegramă din Bruxella spune: oa apoi să scrie un roman sensaţional. Ele
3
sind la restaurant pe la 10 / , a fost pri­
4
toria mai lungă în Statele-Unite nord-ame- Tocmai acum agenţia transvaaliană a primit o spera că după oât-va timp vor fi eliberate
mită ou multă căldură de întrâga socie­
rioane. Se fice, oă regele Leopold a pri­ soire telegrafică, după care Burii au ra­ de bandiţi. înainte de a pleca cele două
tate, în mijlooul căreia a petrecut până
mit invitare dela aprâpe o sută oraşe ame­ portat o mare şi importantă victoria femei au depus la o baucă din Paris o
noptea târfiu. S’au pronunţat ou acâstă
rioane. “Americanii aştâptă cu mare încor­ la frontiera Natalului. Amănunte n’au sumă mare, ca să se plătâsoă banii de res-
ocasiune şi câte-va toasturi, prin oarl ar­
dare călătoria regelui belgian, deâre-ce sosit înoă, dâr e absolut sigur, că Botha se oumpărare. (Jea mai mare dintre cele două
tista a fost viu salutată în mijlocul Româ­
acesta e primul oas, că Republica de peste află în dplină siguranţă. amerioane 6ste o văduvă în vârstă de 28
nilor Braşoveni. S’a aooentuat tot-odată bu­
Ocean va h cercetată de un cap înooronat După o depeşă din Londra, foile curia şi mândria, oe o simt Românii vă- ani, şi se numesce Delaney, din New-York.
european. de sâra publică o telegramă din Harys- Miss Delaney a urmat trupele francese la
vând cât da mult e lăudată şi sărbătorită
mith, că Delarey şi Kranz unindu-se au Madagaskar trăind în tabăra lor, de unde
Esecutarea lui Czolgos. Direoţia d-şâra Bârsescu şi în străinătate, unde cu­
trecut rîul Vaal, au străbătut în statul li­ trimitea telegrame şi corespondenţe fiare­
penitenciarului din Buffalo a primit pănă lege atâţia lauri. Iu special însă s’a rele­
ber Oranje şi merg contra oraşului Lindley. lor americane. Insoţitârea ei este miss Ste-
acuma mai bine de-o miie de petiţii, în vat, că Românii din Braşov se buonră vă-
tion, în uârstă de 24 de ani. Do sigur oă
cari se oere permisiunea de a asista la ese­ * cjând, oă artista e angajată la teatrul na­
cele două curagiâse amerioane nu vor avâ
cutarea anarchistului Czolgos, După legile ţional român şi oă de aci încolo forţele
fDaily Tel(graph scriind despre ese- sârta d-rei de Trouville, care a fost răpită
u
americane însă la eseoutare nu pot fi de sale prinoipale sunt dedicate artei rouiâue.
ouţiunile din colonia Cap fice: „Statariul de o bandă de briganfl turci. Suma mare
faţă decât 26 martori. Sooietăţile anarchiste In fine s’a dat espresiune dorinţei ferbinţl
şi brutalitatea ce se aplică fără deosebire, de răscumpărare, oare a fost trimisă din
îi trimit filnio lui Czolgos flori, fructe a acestora, de a o putâ vedâ debutând şi
sunt cele inai acomodate mijlâce de-a aduna Franţa, a băgat’o în buzunar un funcţio­
şi scrisori, însă nimio nu i-se predă. Czol­ aioi în Braşov în limba română.
pe Buri la luptă. Rdscdla se estinde cţilnic. nar turc. Tîuăra fată ca să-şî salveze viaţa
gos este ou desăvîrşire isolat de lume. D-şâra Bârsesou emoţionată mulţumi
In numele regelui se caloă iu piciore filuic a trebuit ca să trăiâsoă în eonoubinagiă
pentru primirea oăldurâsă, ce i-se face şi
Vendare de marfă la târgurile de în mod brusc şi cu neruşinare 'principiile cu şeful bandei. După câte-va luni de file
vite. Ministrul ung. de comerciă a per­ libertăţii şi eohităţii. pi de fi pierdem tot de care a fost împărtăşită de câte-orl a ea a fost eliberată de eătră trupele turoesoî,
venit la Braşov, şi promise, oă înoă în de-
mis, că la tîrgurile de vite, afară de măr­ mai mult din stăpânirea nostră în Africa- dâr n’a putut uita ruşinea, oă a trăit cu
oursul ernei va veni anume la Braşov pen­
furile de curelărie, frîngherie şi cergi de de-Sud şi vedem deja apropiându-se tim­ tru a satisface într’un ohip âre-oare aoâsta un bandit păgân şi s’a făcut călugăriţă,
cai, să se vândă şi mărfuri de rotârie. pul, oând vom pierde cu desăvârşire Africa- intrând într’o mănăstire a Oarmelitelor din
de-Sud, cum am pierdut şi America-de-Nord . dorinţă a Românilor de aici. Franţa.
u
Curs special pentru ţesătoriă. La Ou vii aplause şi ou mulţumire, toţi
-şoâla specială de ţesătoriă din Kăsmark se oei de faţă întâmpinară cuvintele d-şârei Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
va desohide dela 4 Novembrie pănă la 14 Bârsescu. Redactor responsabil: Traian H. Pop.