Page 17 - 1901-10

REDACŢ1UNEA, ,gazeta* iese în flăcare ii.
AOministraţiiinea şi Tipografia Abonamente pentru Aostro-Dngaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., po şAse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nei'rancate nu se pri- N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
mase.—Manuscripte nu ao
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Po un an 40 franol, po şAse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«a prlmeaola Admlnlstraţlune !n N-rii do Duminecă 8 franol.
Braşov şi la urraătArele
Se prenumoră la tdte ofi-
BjCROUEI do ANUNŢUBÎ: oiole poştale din întru şi din
in Vlena: la N. Dukes Naolif., afară şi la d-nii oolectorl.
!Sux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Selialek. Â. Op- e Abonamentul pentru Braşeu
pelik Naclif. Anton Oppelik. Admmistrafiunea, Piaţa mure.
In Budapesta: la A. V. (3-old- T6rgul Inului Nr. 80, etspiu
kerger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şâee
Leopold(VII ErzsAbet-korut). luni 10 oor., po trei luni S cor,
PREŢUL HiSERŢIU NILOR: Ou dusul în casă : Pe nn un
o seria garmond pe o colină (Numer de D u m i n e c ă 40). 24 oor., pe 8 lunII2o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plătî înainte.
sj WMT.vR-ror»»**»'»«.•=* **
222.—Anul LXI¥. Braşov, Duminecă 7 (20) Octomvrie. 1901.
Lozinca adversarilor noştri. Aşa de pildă în Bihor s’au în­ voia kossuthistilor de a-se folosi de poliţiştii au fost bătuţi cu pietrii de
tâmplat sub ochii stăpânirei uneltiri ele în felul lor. mulţime. Miliţia atacată a dat şi ea
Cei-cie pote vor fi avut încă 6re- şi agitaţiuni de necrecjut din partea Vedeţi deci, că scopul duşmani­ năvală cu sabia scâsă asupra mulţi-
carî îndoieli asupra scopului celui eorteşilor kossuthişti. Aceştia au lă­ lor limbei şi ai naţionalităţii române mei şi o mare învălmăşală se pro­
mai apropiat, ce-1 urmăresc contrarii ţit în popor faima, că se va schimba este comun; că ei din tâte părţile duse. Trei ofiţeri şi număroşi soldaţi
neamului nostru prin asuprirea par­ domnia, că de aci încolo va. stăpâni lucră în unire spre a duce terârea şi au fost răniţi, âr din mulţimea tur-
tidului naţional român, acum, după ţera Kossuth cu ai săi, că nu se vor destrăbălarea în şirurile nostre, spre burătâre 60—80 căpetară răni grave.
alegerile dietale trebue, se fiă deplin mai strînge dări, că funcţionarii vor a slăbi legăturile nâstre naţionale Pe strade s’a desfăşurat o luptă în
lămuriţi în privinţa aedsta. fi alungaţi şi ii-se va da voie ţăra­ şi a ne desbina, ca în viitor să nu tâtă forma. Ferestrile primăriei şi
Modul şi chipul cum agenţii nilor să cultive tutun şi să fiârbă mai putem resista, să nu ne mai ale edificiului Tablei reg., precum şi
stăpânirei, pe unde numai le-a fost rachiu şi altele de acestea. De-o putem reclama drepturile nostre. ferestrile a numărâse case private au
cu putinţă şi pe unde n’au fost co­ parte poporul era aţîţat la răsvră- Va fi timpul ca esperienţa şi fost bombardate cu pietrii. In urma
vârşiţi de agitaţiunile eorteşilor kos- tire, âr de altă parte alegătorii din păţaniile acestea să fiă spre învăţă­ aeâsta întrâga garnisână a fost con-
suthiştî, au umblat se târască pe sînul lui erau duşi cu sîla la vot de tură celor chiemaţî a conduce po­ signată. Erau deja ârele 8 sâra şi
alegătorii români ia urnă şi cum, cn agenţii kossuthişti; îi ameninţau, ca porul nostru în cjiiel© grele de aeji. liniştea nu era încă restabilită. S’au
tote asigurările guvernului, că ale­ le vor aprinde casele, dâcă nu vor Cum şi-au împlinit ei datoria ? Ce-au făcut mai multe sute de arestări.
gerile vor fi libere, n’au lăsat nefo­ merge la vot cu ei. Mai ales preoţii făcut, ca să preîntîmpine uneltirile Minunat epilog la alegeri.
losit nici un mijloc de amăgire, pre­ români au fost trataţi de kossuthişti şi agitaţiunile duşmane causei nâs­ *
siune şi ameninţare spre a-şî ajunge cu o brutalitate ne mai pomenită, tre, căci nici odată poporul n’a avut Alaltăerî a fost deschisă sesiunea
scopul, ne dovedesce mai pre sns de care. cum seim, a ajuns pană la mai mare lipsă de-o conducere bună, de tomna a parlamentului austriac. Se­
orî-ce îndoială că contrarii noştri vărsare de sânge, pentru a-i sili să înţelâptă, energică şi conseie de ţinta siunea acesta e de mare însemnătate
şi-au pregătit de mult terenul. se supună terorei lor. ei, ca acuma? nu numai pentru Austria, ci şi pen­
Mai întâiu au legat partidul de In mod mai puţin brutal, der Poporul nostru e mult încercat tru Ungaria. Va trebui să se desbată
mâni şi de piciâre, ca se pâtă apoi cu aceleaşi mijloce de seducere, pre­ de tâte ispitele, dâr har Domnului, I şi primâscă budgetul pe 1902 şi se
cu atât mai uşor se-şi pună în lu­ siune şi terorism au lucrat şi cele­ inima lui încă nu este atinsă de ve­ ia posiţiă în cestiuuea pactului cu
crare planul infernal. De astă-dată lalte partide maghiare pentru a-şi ninul înstrăinării dela causa sa sfântă, Ungaria şi a convenţiunilor comer­
şi-au pus în gând s_e ne strice, folo­ cuceri voturi între alegătorii români. el nu şî-a perdut încă credinţa în învin­ ciale. In prima şedinţă de deschidere
sind ca unelte ale lor, conscicnte Par’ că şi-ar fi dat contrarii noştri gerea dreptăţii sale. Ce va fi însă a vorbit şi ministru-preşedinte Iloerber.
şi ineonsciente, pe toţi cei slabi de cu toţii lozinca de a năvăli asupra de el dâca ar fi lăsat pradă egois­ El a spus mai întâiu, că guvernul e
ânger, cei mai egoişti şi resleţî din alegătorilor români, a-i înstrăina de mului şi lăcomiei duşmanilor săi? şi acum de părere, că nu-i este ier­
sinul inteligenţii nostre. In aeâsta causa lor naţională şi a-i desbina E timpul deci să ne dăm sămă tat să se alăture la nici o partidă,
oampaniă ruşinosă mijlocul lor cel între sine. şi de neajunsurile cele mari ale eon- pe cât timp cestiunile de naţionali­
mai ademenitor au fost ameninţările Aşa a .şi fost. începutul l’au fă­ ducerei nâstre naţionale. tate nu vor fi resolvate. Partide na­
ascunse şi făţişe, ca li-se vor detrage cut omenii stăpânirei şi uneltele lor, ţionaliste sunt, cjise ministrul, dâr
9:
preoţilor şi dascălilor, cari nu vor er Maghiarii din oposiţiă şi-au c}i R e v i s t a p o l i t i c ă . guvern de naţionalitate nu. Koerber
merge cu stăpânirea, congrua şi aju- deeă guvernul cu mijloce neiertate, vorbi apoi despre convenţiunile co­
torele deia stat. călcând în piciâre drepturile cetăţe­ Săptămâna aeâsta s’au făcut nu merciale şi despre cestiunea pactului
Ast-fel agenţii stăpânirei au is- nesc! ale Românilor, esploatâză în- mai puţin de 14 alegeri suplementare cu Ungaria. Spune, că în cestiunile
butit în multe locuri a trage în tr’un chip atât de cinic pe alegăto­ pentru dieta din Peşta. Tâte au mers acestea trebue se fiă scutite mai în­
mrejele lor nu numai alegători din rii acestora în favorul său şi în cou- în ordine, afară de alegerea dela Do- tâiu interesele monarchiei, şi cji >
ce
popor neorientaţî, ci şi mulţi preoţi tra nostră, de ce să nu umblăm a’i briţin. In cercul al treilea din Dobri- că Ungaria numai prin legătura eco­
şi dascăli, a căror chemare era se esploata şi noi cu mijlocele, ce ne ţin şi-au măsurat alaltăerî forţele nomică de acţi pâte să-şi conserve
sfătuiască şi se conducă poporul în stau nouă la disposiţiă. în contra guvernamentalul Dobieczky şi kos- independenţa economică. Răsboiul
spiritul sfintei sale cause şi după- guvernului ? suthistul Varga. Sâra la 6 s’a comu­ economic ameninţă alianţele impe­
cum pretindea disciplina şi solidari­ La rândul său guvernul, sciin- nicat resultatul, Dobieczky fiind ales riilor mari, din ceea-ce se pâte scâte
tatea naţională. De altă parte prin du-se vinovat, a privit cu mânile în­ cu majoritate de voturi. Când s’a învăţătura, că un răsboiu economic
ţinuturile, unde cei din partida koe- crucişate la isprăvile kossuthiste, răspândit scirea aeâsta în oraş, un între două state, cari stau în rapor­
suthistă erau mai tari, alegătorii ro­ căci dâră alegerile erau să fiă, după mare tumult se născu. O mulţime turi politice strînse, cum sunt Aus­
mâni au fost espuşi unor alt soiu asigurarea lui, libere! Aeâsta de fapt uriaşă de popor se repezi cu furiă tria şi Ungaria, ar fi cea mai mare
de agitaţiuni şi ademeniri diavo- însemna, că acolo unde nu puteau asupra husarilor şi infanteriştilor eşiţi abnormitate. E lipsă aşa-dâr de lea­
lescî. răsbi uneltirile guvernului, sta în pentru susţinerea ordinei. Soldaţii şi litate la ambele părţi. La finea vor-

FOiLETONUL „GAZ. TRANS“. Se părea peste putinţă să fie luat, dâr şi numele şi faptele lui se găseau în tote la întrâga revoluţia, aşa de mare şi de în-
în culmea desperării veni Napoleon cu stâgul diarele. Toţi îl lăudau, toţi îl respectau, grozitore, apoi la mortea regelui, la pro­
în mână. căci unde fusese lupta mai înverşunată, clamarea republicei, apoi la Napoleon, la
— „GrenadirI înainte“, dise el, şi gre- acolo îl găseai bătându-şi toba şi strigând proclamarea imperiului şi la atâtea şi-atâtea
Toboşarul dela Areole. nadiriî plecară. pe luptători. amintiri din luptele în cari fusese el.

*
în Frância trăia Napoleon Bonaparte, Pe când se făcea o nouă încercare, * * I-se părea, că aude glasul falnic al
strălucitul general, consul şi apoi împărat un mic toboşar atrăgea atenţiunea tuturor, lui Mirabeau, i-se părea, că vede regimen­
Trecuse multă vreme de-atunci. Frsn-
frances. înainta cu curagiîi spre pod şi neîncetat cia avu multe răsboie, trecu prin multe şi tele din Marseille sosind la Paris cu stâgurl
Se decise campania în potriva Aus­ bătea toba. Striga, chiema soldaţii, le vorbia şi cu musicl, apoi câmpul de luptă, pe
triei şi trupe întregi plecau cântând înflă­ de datoria lor, să învingă pe duşmani şi să prin mari schimbări. într’o vreme ajunse Germani, Englesi şi Ruşi luptâudu-se de
u
cărată „ Marseilaisă şi purtând stogurile scape ţera. Şi din ce vorbia, se însufleţia imperiu şi ca un sâre strălucea gloria noului morte şi în sfirşit că4ând toţi, sub înfrico­
împărat Napoleon, în tote părţile. Europa
gloriose, tricolorul falnic, pe care cu gloria tot mai mult; ăr la chemările lui şiruri întrâgă ducea groza lui. şatele tunuri şi arme ale strălucitului îm­
îl ducea strălucitul corsican în tote părţile. întregi plecau însufleţite. părat frances.
Câmpul de luptă era în Italia. Lupta era îngrozitâre, se audiau răc­ Dâr câţi-va ani în urmă, că4u puter­ Apoi gândi la el, când era pe câmpul
Ajunşi acolo, după câtă-va vreme lup­ nete în tote părţile, âr micul toboşar neîn­ nicul imperiu şi marele monarch, se schimba de luptă în Italia, când bătea toba la po­
tele se începură. Răsunau trîmbiţele, sunaii cetat încuraja pe cei din jurul lui; toba lui totul, muriră deci de mii de Francesl. To­ dul dela Areole, când fu decorat de gene­
tobele, sgomote de arme şi strigăte de des­ răsuna mereu. boşarul dela Areole mai trăia încă! ralul şi lăudat în tote părţile. Da! Aşa era
perare umpleau văzduhul, ăr pe de-asupra Şi.......... âtă, încă o sforţare şi stâgul într’o 4b multă vreme în urmă, după atunci! Dâr de atunci multă apă a trecut
sburau cârduri întregi de corbi flămând!. frances e pe pod ! în locul tunurilor răsuna întâmplarea atâtor schimbări, micul toboşar pe Seina şi multe s’au schimbat!... Acum
Napoleon voia să ia podul dela Areole, acum sgomotos „Marseillaisa“, stâgurile se era la preumblare, gârbovit de ani, cărunt, e uitat de toţi, s’au uitat lucrurile vechi
care sta ca o pedecă în cale-i şi a cărui desfăşurau pretutindeni şi strigăte de triumf slăbit. Şi cum trecea liniştit pe stradele şi, cine mai gândesce la el? A îmbătrânit,
ocupare avea să decidă lupta. Der podul se audiau în tote părţile! Şi de astă-dată Parisului, pe stradele acelea mari şi pline e slab, cărunt şi singur şi în curând o să
era apărat bine şi era greu de luat. în tot eşise Napoleon învingător, şi dJ astă-dată de lume, îşi aduse aminte într’un rând de moră........Nejelit de nimenea, aruncat cine
chipul se încercase ocuparea lui, însă tot- făcuse el minuni de vitejiă. tinereţea lui, de vremurile trecute. scie unde, căci cine o să plângă, ori să în-
dâuna aceste încercări rămâneau fără re- Micul toboşar fu atunci glorificat, ge­ îi veni în minte atunci tot ceea-ce grijâscă pe un biet bătrân! Oren’ar fi fost
sultat. Căci de sus, de pe pod, neîncetat neralul îl decora, îl lăuda în faţa tuturor; se întâmplase în ţâra lui în vremea, când mai bine, gândi el atunci, să nu fi fost
se trimeteau bombe şi multă morte făceau âr despre faptele lui ducându-se vestea era tinăr, când era soldat şi când fu mar­ soldat, să-mî fi lucrat ogorul meu, să fi
în armata francesă. pănă ’n Francia, fu luat ea soldat model tor la atâtea mari evenimente. Se gândi avut acuma soţiă, copil, cari să mă îngri-