Page 18 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 222. —1901.

birei Koerber învită camera se fin6scă cea mai cumplită miseriă. Ţarul a Ohiar dâoă ounâscem vre-o altă limbă,
cât mai curend cu desbaterea bud­ dat trei milidne de ruble, înse acâsta Ce cetim noi Românii? ou tâte aoestea noi în casa nâstră numai
getului, fiind-că nu i-ar plăcâ se-ş! ia sumă nu e de ajuns pentru a alina oărţl şi Ţia.r© sorise în limba nâstră să ţi­
din nou refugiu la § 14 din consti- durerile nenorociţilor. 0 oestiune fârte importantă este în nem. Numai în cas estra-ordinar, când am avâ
tuţiune. Pace se fia — cjis© el — şi cjiua de astăcjl oestiunea cotitului, sâu lec­
* mare nevoie de vre-o carte, şi pâte nus’ar
pace se se facă din armistiţiul, ce tura cum se cjice c’un alt cuvânt. găsi în limba românâscă, atunci să alergăm
l’au încheiat partidele în sesiunea Nu mai puţin primejdiâse sunt De când s’au înmulţit şcâlele, s’a în­ la cele străine.
trecută. turburările din Spania. Din Sevila se mulţit şi numărul cunoscătorilor de carte. In privinţa acâsta însă, Dâmne, multe
Că la ce fel de pace are se se anunţă, că cjilele trecute mulţimea a Noi Românii, oarl nu avem şcoli aşa păcate avem noi Românii!
aştepte Koerber, se pbte vedâ mai năvălit în mănăstirea Carmelitelor de vechi, adevărat, oă nu suntem încă pe Aceste păcate nu trebue să le asoun-
bine din atitudinea Cehilor. Deja în devastându-o şi alungând pe călugă­ aoea trâptă a oulturii, oa să putem c^io®, dem, pentru-că altfel nu le vom putâ în­
presăra deschiderei parlamentului, riţe. Mulţime de localuri ale oficiilor oă cei mai mulţi dintre noi sciu ceti şi drepta niciodată.
clubul Cehilor a ţinut o şedinţă, în publice au fost aprinse. Un congres sorie. încă şi pănă în diua de astăcjl trei Scriitorul acestor rânduri a avut ooa-
care a discutat situaţiunea politică al lucrătorilor ţinut la Sevila, a din patru părţi la Români nu sciu oarte siune a merge câte pe la o poştă de prin
şi a primit unanim o resoluţiune în hotărît grevă generală în t6tă Spa­ sâu ou alt cuvânt, sunt analfabeţi. ţinuturi Ioouite numai de Români. Firesce,
care se esprimâ neîncredere în gu­ nia. Turburările repeţindu-se alaltă- Alte popâre, cari au avut noroo să că am fost curios să arunc o privire asu­
vern, din causă că acesta numai cu erî sâră la Sevila, mulţimea a tras încâpă mai de timpuriu a-se oultiva, cum pra 4' ®!°r, oe vin la acele poşte, să văd
ar
cuvântul păstr&ză neutralitate poli­ focuri de puşcă asupra cavaleriei, sunt de pildă cei din Suedia şi Norvegia, hrana sufletâscă, cu care se hrănesce preo­
tică naţională, cu fapta înse lucreză care a răspuns erăşi cu împuşcături. apoi Englesii şi Germanii, astăcjl nu mai au tul, învăţătorul şi alţi âmenî cu oarte.
pretutindeni contra ei. Multe persone au fost călcate de decât unul sâu doi la sută, oare să nu soie Ei bine, mi-e ruşine să spun, oă s’a
cai şi numerose victime au căcjut. oarte.
ar
* întâmplat să nu găsesc un singur 4> ro-
Nu numai în Sevila, ci şi în , alte Când vom ajunge şi noi la un aşa
Mâne se va deschide noul parla­ puncte ale Spaniei mişcarea anar- grad de cultură, numai Dumnecjeu scie. mâuesc, niol mâoar un număr de Dumi­
necă, care este atât de eftin, uumai 1 cor.
ment serbesc sâu Scupştina cum i-se chică ia proporţii primejdiose. Vorba e însă, că cu timpul vom ajunge şi pe trei luni.
cjice în Serbia. Cu prilejul acesta va * noi, căci nu se p6te tăgădui, că deja pănă
întră în vigbre sistemul celor doue aouma am făcut frumâse progrese în pri­ In schimb însă fiă-care preot avea
camere introdus de noua constitu­ Cele-ce se petrec acjî în Africa- vinţa acesta şi vom mai faoe cu ajutorul oâte-o gazetă două străiue şi aprâpe în
ţia, prin înfiinţarea unui Senat pe dc-Sud sunt mai mult decât o bar- lui Dumnecjeu.'' fiă-care săptămâuă îi venea şi oâte-o carte
lângă Scupştină. Senatul serbesc se bariă. Comandantul suprem engles Dâcă însă omul a învăţat a ceti şi sorisă tot în limbă străină. Mi-s’a spus, că
compune din 60 de membrii. Din KHchener a dat ordine, ca tot Olan- sorie, trebuo să se cultive mai departe, tre- gazetele acestea vin de pomană, preotul
Senat fac parte de drept mitropoli­ desul seu Burul din colonia Cap, pe bue să cetâsoă în timpul liber oărţl foiosi- trebue să facă la s. slujbă nisce pomelnice
tul Serbiei şi episcopul din Niş. care Englesii vor pune mâna, se fîă târe, să-şi înmulţâscă ounoscinţele. pentru ele. Şi mi-s’a mai spus, că pe ase­
Treizeci de senatori au fost numiţi împuşcat, sâu spânzurat, ori con­ Sunt o mulţime de lucruri, âcă, chiar menea pomelnice preoţii oapâtă nu numai,
fliare şi oărţl, dâr şi butâie de viu, ştofe
de regele pe viaţă, 6r opt-spre-cjece damnat la închisâre şi esiliu. Mul­ în sfera gospodăriei, a economiei câmpu­ peutru haine şi chiar bani gata. Tâte sunt
au fost aleşi în ultima campaniă ţime de comandanţi buri, cari luptau lui şi altele asemenea, pe cari omul le frumâse, dâr unde sunt atâtea Ţile îutr’un an,
electorală de cele şâpte-spre-cjece în coloniă contra opresiunei englese, p6te învăţa din oărţile scrise de alţii, cari
districte şi de oraşul Belgrad. Noul au fost esecutaţî prin glonţ. Alţii au făcut esperienţă şi au scris în oarte, ca să pâtă face atâtea pomelnice peutru
parlament se va ocupa cu o seria prinşi fiind au fost bătuţi cu beţe ceea-ce au esperiat ei, ca să servâscă spre gazete şi cărţi, pentru haine, vin şi pentru
de proiecte de legi importante, ca în public şi puşi în lanţuri. Cu mo­ învăţătură şi altora. bani?....
legea meseriilor, a târgurilor anuale, dul acesta barbar de procedere crede Apoi nu uumai luorurile, cari sunt Dâr să ne întârcem la gazete.
despre cari se speră, că vor fi vo­ Anglia se suprime rescâla din co­ t*fbuincidse la economia, ci şi altele, cari învăţătorul nu pâte face pomelnice,
tate în grabă şi aplicate. lonia Cap. Chiar şi foile englese se sunt folositâre sâu plăcute încă trebue să le ca preotul. El n’are prin urmare nici o ga­
îngrozesc de cele-ce se întâmplă în cetâsoă omul în ârela sale libere. Căci mai zetă, nici streină, nici românâscă.
•î*
Africa-de-Sud. „Cruciada nâstră pen­ bine este întrebuinţat timpul prin lectură, Dâcă prin urmare „luminătorii poporu­
In marele imperiu rusesc au tru civilisaţiă — scrie „DailyNews" decât prin băutură în cârclume, unde omul lui" ni-se înfăţişâză, dnpâ-oum am arătat mai
isbucnit ârăşî turburau sângerdse . şi — a degenerat aşa de cumplit, în­ îşi prăpădesoe şi averea şi sănătatea şi sus, atunci la ce să ne aşteptăm dela cei­
ciocniri între muncitori şi trupe. cât noi, cari ne resboiserăm întru cinstea. lalţi cărturari dela sate? — Numai pe ici
Mişcarea acâsta cu caracter revolu­ cât-va spre a împiedeca biciuirea Bine este, ca Românul eă aibă cunos pe colo găsesc! câte pe unul abonat la
ţionar e cu atât mai primejdibsă, Negrilor, acum învăţăm în Africa- einţă mai departe despre trecutul străbuni­ vr’o gazetă românâscă.
că studenţii dela universităţile ru­ de Sud pe Negrii cum se biciuesc lor săi. De aceea trebue să cetâsoă istoria, Iu chipul acesta, prin citirea de cărţi
sesc! s’au aliat cu muncitorii pentru Albii". Multe cjiare mari din Berlin să vadă greutăţile prin câte au trecut Ro­ şi gazete străiue, am ajuns acolo, de în
a-se opune puterii de stat. La Sara- şi din tâtă Germania protestâză mânii pe de-o parte, âr pe de altă parte unele părţi preoţii noştri nu mai vorbesc
toff au fost ciocniri sângerbse între energic contra esecuţiei ofiţerilor să vadă vitejia, cu oare s’au luptat şi răb­ neaoş românesoe, ci vorbesoe o limbă stri­
armată şi muncitori, dintre cari mai buri de cătră Englesî, pe cari le darea, oe au avut’o în timpurile grele, pre­ cată, âr sentimentele lor sunt falsificate şi
mulţi fură împuşcaţi. Grave au fost numesc asasinate miserabile. Ace­ cum şi alipirea, oe au manifestat’o în tot- uşor suut îuolinaţl a-şl părăsi turma şi a
tumulturile studenţilor la Chişineu leaşi (Ţâre publică o telegramă, în dâuua pentru limba şi legea moştenită dela merge ou străinii.
în Basarabia. Aici studenţii au stri­ care se spune, că doi ofiţeri din co­ părinţi. Aşa au păţit’o şi bieţii Ruteni, un
gat „jos tiranii!“, „jos absolutismul". mandamentul lui Lotter au fost îm­ Folositor luoru este apoi să cetim şi popor care numără 400.000 de suflete şi
Foia englesă „Daily Graphio" află puşcaţi într’una din dimineţile tre­ istoriâre morale, din cari să vedem, cum au nenorocirea să fiă oonduşl de nisce
din Saratoff, că în adever a fost cute în presenţa familiilor lor, âr dreptatea şi virtutea, ohiar dâcă au fost episoopl şi preoţi renegaţi, cari au ajuns
acolo o luptă teribilă între munci­ trupele englese ard tâte fermele cât-va timp persecutate şi asuprite, în cele pănă acolo, de au cerut, prin petiţiă dela
tori şi trupe. Soldaţii, după-ce au bure peste cari dau în urmărirea din urmă tot au ajuns la biruinţă şi şi-au Papa să îugădue a-se introduce în biserică
călcat în potcbvele cailor pe mai colonelor bure. „Petit Bleu“ din Pa­ luat răsplata. la Sf. liturghie limba maghiară. Nu-i vorbă,
mulţi Omeni, au tras focuri din pusei ris află, că preşedintele Transvaalu- Tâte acestea oontribue mult la for- ei n’au reuşit pănă acuma, dâr de mişcat
şi "la moment — 60 de muncitori lui, Kriiger, pregătesce o notă de i I marea şi orientarea sufletului omenesc. se m’şoă straşnic.
căcjură morţi şi 100 răniţi. In în- protestare spre a-o trimite puterilor. Nu mai înoape îndoiâlă, că înainte de In oărţile şi 4'arele românesc!, ce apar
trâga Rusiă situaţia este estrem de tâte vom prefera cărţile şi Ţia.rel© scrise în dinoâoe de OarpaţI, pănă acuma, slavă
gravă. Ţăranii de prin sate sufer de hmba tomândscă. Domnului, domnesoe un spirit sănătos.

jâscă la bătrâneţe? Ce dumne4eiască pace şi când ar lovi cu înverşunare toba..................... mare adevăr cuprinde, âr cel ce-a scris’o a că nu mama sa e femeia, care a venit la
şi linişte ar fi fost acum în sufletul meu! Şi-atuncI se recunoscu............ era el........... el, fost un episcop luminat şi cu carte multă. el, ci diavolul, care a luat chipul mamei
Şirâie de lacrimi se vedeau lucind pe toboşarul dela Arcole, lângă Napoleon! Un preot tînăr odată, care avea o sale, ca să-l ispitâscă şi să-l abată. Şi aşa
faţa lui sfîrşită, gândind la aceste lucruri. Beat, nebun, eşit din fire de bucuriă mamă săracă, văduvă cu şâpte copil, sim­ mamâ-sa a murit de sărăcie, fraţii sfântului
Dâr nu se opri. Merse mereu înainte, şi mulţâmire sufletâscă dete un strigăt şi ’n ţind în el chemarea de a se face sfânt, şi-a au pierit de fâme pe drumuri, căci erau
pe sub zidurile gigantice, pe stradele lungi momentul acela căcju mort, în faţa Pan- lăsat mama şi fraţii şi s’a dus în pustiă. mici şi fratele lor, sfântul, avea alte griji
şi sgomotâse, prin mulţimea parisiană. Şi theonului, în faţa statuei lui Napoleon şi a Singur acolo, se hrănea numai cu puţinele mai mari, decât să-şi ajute, fraţii.
după câtă-va vreme ajunse într’un loc, unde lui însuşi........... rădăcini de buruieni, ce le găsea şi trăia Şi dâcă după vreme îndelungată, sfân­
o frumâsă şi atrăgătâre privelisce i-se des­ St. lîussu. într’o peşteră. Tâtă clLa se închina şi ce­ tul ajunsese aşa de aprâpe de Dumne4eu,
făşura înaintea ochilor lui. O zidire mărâţă, tea psaltirea şi cărţile sfinte; avea gândul încât Dumne4eu i-s’a arătat într’o nâpte
falnicul Pantheon stătea înaintea lui în în- numai la Dumnecjeu şi era străin cu totul aevea, şi i-a stat înainte, a că4ut sfântul
trăga lui strălucire, par’că voia să-i spună, Simion Cismarul. de tâte cele lumesc!. Nâptea se culca pe în genunchi şi s’a rugat de Dumne4eu să-i
să-i vorbâscă, despre gloria trecutului............... « spini, ca să nu pâtă durmi, şi veghia astfel dea un semn şi să-i spue, dâcă jertfa sa e
Toboşarul se opri. Uite, îşi dise el, într’o carte veche, scrisă latinesce, am mereu şi cetea sfintele rugăciuni de câte bine primită. Illr Dumne4eu nu i-a răspuns.
colo sus pe giganticul front, atâtea statue, cetit odată o poveste a unui călugăr, care nouă-orî pe nâpte. Şi aşa un an, doi, şepte, Atunci a întrebat sfântul, dâcă este un om
atâtea nume.......... Uite, tocmai de-asupra, voia să ajungă sfânt şi se străduia, după încât slăbise de era numai pele şi âse. Dâr şi mai bine vă4ut decât el pe lume, şi mai
stă scris cu litere grâse de aur: „Francia mintea lui, să umble în cărările Domnului. credinţa lui cea nestrămutată îi da tăria vrednic de-a ajunge în răiu, ca să mârgă
recunoscătâre, âmenilor mari!" Şi eu sin­ Sfirşitul povestei mi-a plăcut aşa de mult să mârgă înainte. Dâcă s’abătea din întâm­ la el şi să-i urmeze pildele şi învăţătura.
gur, părăsit de toţi, slab bătrân ! . . . . şi mi-a rămas în suflet, încât mi-1 aduc plare vr’un om pe-acolo, când îl vedea A răspuns Dumne4eu atunci: „Este unul.
Dâr atunci un cunoscut trecu pe lângă aminte fără să vrâu, de câte-orl văd prin sfântul se ascundea în peşteră şi nouă elfi® Du-te şi caută-1, e cismarul Simion din
ec
el. — „V jl prietine, îi dise, vecii ce-i sortea? BucurescI vîndătorî de cărticele cu „vieţi se spăla şi se închina, ca să se cureţe de Ierusalim". <
Uită-te sus, lângă Napoleon, vedl o statuă?" de-ale sfinţilor", stând pe la colţuri de păcat, căci şl-a spurcat ochii vădend un Şl-a încins cu sfâra câpsele sale şi a
Bătrânul toboşar ridica ochii în sus, stradă. păcătos. plecat sfântul din pustiă ca să caute pe
la Napoleon şi.... Dumnedeule, ce minune! Şi pentru-că socot, că povestea asta Şi s’a întâmplat, că a audit mama sa Simion cismarul, care era cel mai plăcut
El văcju lângă statua lui Napoleon, statua are într’ensa multă învăţătură, am să v’o unde îi este fiul, şi a venit la el să-i spue, om în faţa lui Dumne4eu. A ajuns în Ie­
unui mic toboşar, cu căutătura aprigă, cu spun şi d-vostră. Nu mă îndoiesc, că veţi că mâre de fâme cu copil cu tot. Dâr sfân­ rusalim şi a întrebat de Simion. îl cunos-
chipiul dat pe ceafă, cu mânile ridicate, ca afla ce e frumos şi adevărat într’ensa, căci tul a alungat’o dela el cu pietri, şi credea ceau toţi, pănă şi copiii. Deci l’au îndreptat