Page 19 - 1901-10
P. 19
Pftnă acuma nu s’au prâ pomenit pe la noi dat în onârea d-şorei Bârsesou. A fost Fişpnnul comitatului Mureş Turda, străine. Nu ar fi nioî unpericul în aceea, dâoă
scrieri, în cari să se batjocorâsoă credinţa acâsta o manifastaţiă de simpatiă şi de ad- Arpad Milcâ, după oum se anunţă din is- Ungurul ar soi şi limbi străine, tocmai din
şi nâmul, cum se întâmplă aoâsta în Ro miraţ'une faţă eu artista română, oare face vor oficios, şl-a dat demisiunea, care a şi contră este o adevărată pacoste, că Un
mânia, din oausă, oă kooIo s’au vîrît jidovii onâre nâmului ei secerând lauri atât în pa fost primită de ministrul de interne. Se gurul nu ounâsoe limbi străine. O! de ar
să învîrtâsoă şi ei condeiul. Să ne ferâscă tria sa pe scena română, oât şi în străină 4ioe, că urmaşul lui Miko în acest post va învăţa oât de mulţi de aouma înainte.
Dumnecjeu sg nu ajungeai şi noi asemenea tate. O surprisă de tot plăout.ă şi îmbuou- fi în curând numit. Aoâsta ar fi îu avantajul nostru atât din
(jile amare, unde sg trebuiâsoă sâ întrebăm rătore a fost pentru oei de faţă când d-ra punot de vedere social, oât şi soiinţifio, oât
44
întâiti, 6re nu e jidov aoela, oare a scris Bârsesou, mulţumind pentru dovezile de Ajut6re din fundaţiunea Andronic. şi mai ales politio . — ]\{are minune ar fi
cartea acâsta, pentru-ca să mă pot feri iubire oe i-se dau, a promis oă va veni în Pe anul 1902 se vor împărţi ajutâre din 4ău, să le fi venit acum de-odată minţile!
de ea? decursul ieruei ârăşl la Braşov şi anume fundaţiunea fericitului Andronic : 1) învăţă Un agent de emigrări condamnat
Cărţile şi (fiarele, oe apar la noi, fiind pentru a împlini dorinţa Românilor braşo ceilor de orl-ce meseriă, 2) sodalilor, oarî Agentul de emigrări din Agrarn (Croaţia),
aşa-dâr bune, ofer oetitorilor o lectură să- veni şi a juca în limba română. Petreoerea vor fi declaraţi de atarl în decursul anului ou numele Ottokar Heinrich, a fost oon-
nătosă şi trebue sprijinite şi răspândite. a fost forte animata. Buoatele, ce s’au ser 1901 şi 3) sodalilor, cari au luorat fără în
vit, au fost alese şi gustuâse, beuturile ea- trerupere meseria lor şi au dat dove4î des damnat 4’I©lo aoestea la 30 4^® arest, 600
Trebue să dispară dela o vreme ano oorone amendă şi espulsarea din oraş pe
malia, oe cu durere am observat-o în mai oelente, âr un taraf de lăutari ou frumâse pre desteritatea lor pentru a putâ de timp de 6 ani pentru-oă ademenia ţăranii
multe părţi, unde Românii se hrăneso nu melodii şi cântece naţionale a oontribuit şi veni măeştri.—Petiţionarii au să produoă ur- la emigrare în Amerioa. Heinrich avea în
mai cu lectură străină. Trebue să facem el a mări buna disposiţiune a mesenilor în mătârele dooumente: oarte de botez, ates Agrarn nn birou de emigrare şi bilete de
propagandă pentru (jiare şi cărţi românesc! decursul seratei. tat dela comună despre averea proprie ori căiătoriă.
şi fiă-oare cetitor, oare va oeti aceste rân Yinerl sâra d-şâra Bârsesou a jucat a părinţilor şi atestat familiar dela paro-
0
duri ale mele, isvorîte din adânoul sufletu în drama Iui Sudermann, numită „Magda . ohul locului despre familia părinţilor con Pocăinţa lui Czolgos. Un riporter
44
lui, Să-şî oonsidere de datoriă a îndemna Aiol este vorba de o fată a unui locote curentului, ori fiind el căsătorit, despre fa dela „New-York Herald a făout oe-a făcut
câl puţin pe unul din prietenii săi, să abo nent colonel, oare fugise de acasă şi ajun milia sa. Conourenţii pot fi numai Români şi a pătruns pănă la anarchistul Czolgos
neze o gazetă românâscă. Dela acest sfat sese ou timpul o mare oântărâţă, căreia ortodox!, născuţi în archidiooesa Transilva şi a avut ou densul o oonversaţiă. „Nu-ţl
44
al meu să nu să abată nici unul. tâtă lumea i-se înohina. Intoroendu-so în- niei. Amănunte se pot vedâ în „Telegr. pare rău, oa ai făptuit orima? — îl în
Să cetim numai românesce ! oăroată de mărire la casa părintâsoă, bă Român“ din 6/19 Octomvrie o. trebă riporterul. — „Ba îmi pare fârte rău şi
trânul său tată nu se lasă a fi orbit de te rog să o scrii asta la gazeta D-tale“. —
Delalelca. Incendia în Deşiu. In nâptea de 16
strălucirea ou oare se presentă fiica sa, ci „Ai mai făptui odată aoea crimă, dâcă ai
spre 17 Octomvrie a isbuonit un mare in-
îi oere soootâlă despre purtările ei si oând fi în libertate? — „Dârnne feresce! —
44
44
SOIRILE DUEL află, oă a avut şi un copil, supărarea bă oendiu în oraşul Deşiă la oasele mari „Cre4î, oă asasinatul a folosit ouiva? —
44
trânului e estremă. D-ş6ra Bârsesou în ro ou etaj din colţul pieţei celei mari şi a — „N’a folosit nimenui, Domnule. Eu am
— 6 (19) Octomvrie. str&4ii berăriei. Fiind vânt erau ameninţate
lul acesta e atât de sublimă, Incâtţde geaba fost rătăcit, fiind-că cetisem oărţl anarchiste.
Dela despărţementiil I al „Asocia- ne-ftm încerca a-i desoriejooul ou cuvinte, şi edifioiile din vecinătate şi locuitorii numai Aoelea m’au băgat în păcat. Am făout o
ţinnei*. Comitetul despărţământului Bra cu sforţări supraomenesol au reuşit să-şi
ajunge să spunem, oă publicul era atât de nebuniă şi respuudorea cade pe aceia, cari
şov al „Asociaţiunei pentru literatura ro emoţionat, încât nu credem, să fi rămas un soape casele. Pompierii au sosit târ4iu la au soris cărţile anarchiste şi pe evreica
a
mână şi cultura poporului român a ţinut singur ochiă fără lacrimi. faţa looului. Etnma Goldmann, anarohista, care m’a în
Miercuria trecută (3 (16) 1. o.) prima şe
După representaţiă la eşirea din tea demnat să făptueso omorul 44.
dinţă după vaoanţelede vară. In aoâstă şe tru, studenţii români an format spalier şi Pelagra în Bihor. Teribila bâlă, nu
dinţă s’a hotărît, oaoelel2 biblioteoî ambu au aclamat cu insufleţire pe celebra nâstră mită pelagra, s’a ivit în comitatul Bihoru Teatru german. Domuul Gustav Hcd-
lante, revidate şi întregite, să se distribue tragediană. lui. Medioul primar al comitatului a con wig, neobositul oassier al teatrului german
pentru anul 1901/2 în modul următor: bi D-şora Bârsesou a plecat de aiol prin statat 13 caşuri, din oarî unul s’a sfîrşit din Braşov, invită publioul la benefiiciul său
blioteca Nr. 1. a. la Cristian, Nr. II. a. la Bucuresol la Berlin, unde are un angaja cu mârtea, âr două cu nebunia. Pelagra dela 21 Octomvrie. Cu acâstă ocasiune se
Feldidră, Nr. III. a. la Hernian, Nr. IV. a. ment ca âspe. Din Germania se va reîn- este forte răspândită în România şi se pro va da o piesă mult lăudată a repertoare
Braşov-Tocile, Nr. V. a. la Măeruş, Nr. VI. târoe peste oâte-va săptămâni ârăşl la Bu- duce prin locurile, unde âmenii mănâncă lor tuturor teatrelor germane, anume oo-
44
a. la Bod, Nr. 1. b. la Braşov-Dârste, Nr. ourescl, unde, oum se soie, este pentru du mămăligă făcută din făină de cucuruz mu media „Die Journalisten de Gustav Frcytag.
11. b. la Preşmer. Nr. 111 b. Braşovul-vechiii, rată angajată la Teatrul Naţional. cegăit, ori bâu raohiu fabricat din ase
Nr. IV b. fa Ghinibav, Nr. Ic. la Satulung, menea ououruz. — S’au luat măsuri pen
Nr. II c. la Râşnov, tot-odată aprobându-se Comitetul Ligei Culturale din Bu- tru combaterea acestei bole. Mmltămită.
din partea comitetului oentral bndgatul pe ourescl a hotărît, ca în fie-oare Sâmbătă să Socotâla uimi corteş (agent elec Neputend respunde în parte fie
anul 1901/2, s’a decis înfiinţarea a douâ bi se ţie în looalul acestei inatituţiuul conf'e- toral). Un 4’ r provincial maghiar publică căruia din numeroşii amici şi cunos
ft
blioteci ambulante nouâ, din care una va renţe ou subieot naţional şi cultural. In următorul cont, scris şi plătit în cursul cuţi, car! din incidentul trecerei la
acest soop se va interveni pe lângă băr
purta numele ferioitului Grigdriu Maior. alegerilor espirate: 1) Am mers călare la cele eterne a scumpului şi neuita
Agenturile din despărţământ, oare reflectâză baţi de frunte, literaţi, profesori etc. S’a târg pe măgarul cumătrului: 20 oor. 19 b. tului nostru soţ, respective tată, ne-au
la aceste biblioteci nouâ, se pot anunţa hotărît de asemenea să se serbeze cj'ua de 2) Am beut o înghiţitură de vin la „Viţe adresat cuvinte de condolenţe, luând
înoă de acum la oomitetul ceroual, ca la 8 Noemvrie, Sf. Mihail şi Gavriil, diua lul cu şâse pioiâre : 2.31, 3) La „Litrul parte la nemărginita nostră durere,
44
distribuire să fie luate în oonsideraţiune. — onomastică a marelui Voevod Mihai Vitâzul. mic am mai beut: 3.77, 4) La „Litrul îi rugăm pe acăsţă cale se primăscă
44
Iu fine amintim, că tot în şedinţa, despre La ricâstă serbare se vor îavita tâte socie mare ârăşl am beut: 9.66, 3) O mică cioc sincerele năstre mulţumite.
44
tăţile din capitală. Diminâţa ae va oSoia
oare e vorba, s’a hotărît a-se convooa pe nire cu partidul contrar: 9.11, Daune inte
un Te-Deuin la biserica Mihai-Vodă. C l u ş i h , Octomvrie 1901.
finea lui Octomvrie v. o consultare a frun
rese pentru şâse găuri în oap: 36.54. 7) La
taşilor din diferitele comune din despărţă V&d. Alexiu Fopp
Logodnă in casa Împ6răt6scă. Ar- birt ârăşl o mică oioonire: 5.93, 8) O ohel-
mânt în privinţa măsurilor de luat pentru ohiduoesa Elisabeta Mari», fiica răposatu fenâlă dată silvicultorului: 14.42, 9) Bătaia n. Anna de Letnâny
înfiinţarea proiectatei Reuniuni agricole. şi familia
lui archiduce moştenitor Rudolf, s’a logodit dootorului de vite: 7.33, 10) Insă şi eu am
Agata Bârsescu la Braşov. Renu ou prinţul Otto de Wiudischgrăfz. Mirâsa, mâncat bătaie: 11.47, 11) Şi pe urmă m’au
mita nâstră tragediană, d-ra Bârsesou, a pe nepota împăratului, este născută în 2 Sep dat afară: 1.39, 12) Aşâ că eu am trebuit
Dela adunarea generală
trecut săptămâna acâsta în mijlocul nostru. temvrie 1883 în castelul L&xtnburg, are să merg în alt birt: 7.24. Suma 129 corone
a Reuniunii învăţătorilor gr. cat. din
D sa a jucat în 4 representaţionl ca ospe deci o verstă de 19 ani; mirele este al şi 26 bani. Soootâlă însă nu se potrivesoe
al trupei teatrale germane. Joi sâra s’a în doilea fiu al prinţului Ernst de Windisch- în tocmai, oăcl corteşul a greşit la adunat archidiecesa Blaşiului.
tâlnit o distinsă societate română în Res grătz, oonsilier intim, oamerar i. r. şi colo cu o oorână—firesce însă nu în paguba sa.
— 10 Oct. 1901.
taurantul dela Villa Kertsch la un banchet nel i. r., şi are o verstă de 29 ani.
14
Societatea „Crucea . Aşa se nu- Deja în 3 Octomvrie Blaşiul bâjbâia
me8ce o nouă societate cooperativă pentru şi era oreşl-cum mândru de mulţimea „lu
librării şi editură, înfiinţată de curând în 44
âmenil la Simion, în marginea oraşului. A cjise călugărul tot mai mirat. Simion cis minătorilor poporului , cari veniseră din
România. In fruntea comitetului de înfiin
întrat sfântul în casă dâr nu putâ de mi marul a început să rîdâ. „Noptea? Bine, cele mai depărtate locuri, cu dor vădit de
ţare stă Iacob Negruzzi, ounosoutul soriitor, muncă, să se consulte, să decidă şi astfel
rare, că vedea în casă, copil mici şi o fe- omule, noptea dorm, căci sunt obosit, şi
apoi Sava Şomănesou, N. S. Dumitreson, să-şi potă cunosce păsurile statului lor.
meiă. Nici o urmă de sfânt. ]£r în mijlocul Dumne4eu de aceea a lăsat se fie nopte .
44
Virgil Popesou, părintele Floru şi alţi buni
odăiţei mici, vr’o patru calfe coseau cisme „Atunci ce faci tu ca să fii plăcut lui încă în acea 4t sâra la cesurile 7 am ajuns
şi oântau, âr stăpânul lor între ei. Cânta u Români, oarî s’au îngrozit de şarlataniile, la Blaşih. Ca orl-care nou venit am mers
Dumne4eu, dâcă nu te închini? — „Eu
44
şi el, dâr nu cântece bisericesc!. 44 oe le fac librarii şi editorii jidani din ţâră şi eu la „Corona , căci la dreptul vorbind
nu sciu , răspunse Simion, „dâcă sunt plă
în paguba materială a Românilor, şi oe e din Oşorheih pănă la Blaşih e cale cam
44
„Eu caut pe cismarul Simion , dise cut ori nu înaintea lui Dumne4eu, şi nici
înoă şi mai rău în nespusa pagubă morală. lunguţă___ Mare mi-a fost bucuria, când
sfântul zăpăcit cătră ai casei, cari se opri nu sciu ce-aşl face ca să fiu plăcut. Mun
Numita societate are de gând a contra deschi4end uşa acestui hotel, văd o masă
seră miraţi şi să uitau la străinul cel slab cesc pentru băeţiî mei şi din puţinul ce-mi
balansa efectele desastruâse ale duşmani lungă c’un şir complet de dascăli, âr în
44
şi bărbos. „Eu sunt , răspunse cismarul, prisosesce ajut pe săraci, nu iau numele
lor credinţei şi ai nâmului românesc prin fruntea lor era cel mai bătrân dascăl, în-
un om în puterea vârstei, frumos, voinic şi lui Dumne4eu în deşert şi ascult de legile
editarea de cărţi bune pentru popor, cărunţitul director dela preparandia Reve-
vesel, şi apropiindu-se de călugăr îi săruta ţării, laud pe Dumne4eu, că mi-a dat pu
pentru tinerime şi pentru oercurile mai rendissimul George Munteanu.
mâna şi-l pofti să şadă. tere să pot trăi pentru alţii şi să mă bucur culte. Dorim isbândă nouei sooietăţl!
u
„Eu credeam, că eşti călugăr , cjise de viaţa ce mi-a dat’o cel de sus. Cinstesc Ca un adevărat părinte de fămiliă
stătea dânsul în fruntea mesei. Era forte
sfântul, „şi am venit anume să te văd şi pe toţi âmenil vrednici şi cu frica Dom La universitatea din Cluşiu un tî-
să urmez pilda vieţii tale . — „Nu sunt călu nului, ca să fiu şi eu cinstit de ei, am milă năr profesor ou numele Ferenozy Iozsef vesel, aşa cum pote nicî-odată nu l’am mai
44
u
găr , răspunse cismarul, uite am nevastă de cei străini, nu asupresc pe cei mai slabi şl-a ţinut prelegerea de habilit&re despre vă4ut. Cu toţi se întreţinea. Cu unul fie-
oare găsea câte-ceva de discutat. Eost’au
44
şi şâse copil, şi muncesc pentru ei să-i decât mine şi iubesc pe de-apropele meu. „doctrinele literare . In acâstă prelegere, d-1
puse pe tapet lucruri pedagogice, âr har
44
cresc şi să-i fac omeni de omeniă . Atâta sciu, atâta fac . Ferenozy a promis, că în viitor se va ocupa
44
nicul nostru preşedinte, ca cel mai iscusit
„Te închini tu mult, Simion ?‘ întreba Călugărul n’a mai 4is nimic, şi-a luat şi ou literaturile străine, căci „găseso, oă e pedagog dintre noi, vorbia, ne mângâia şi
44
călugărul. „Duminecile şi sărbătorile disâ toiagul şi a plecat. Povestea nu spune unde, nejustificată acea concepţie, mărginită şi
ne da sfaturile sale binevoitore.
0
Simion. „Acestea sunt cjil !® Domnului şi dâr pote că din pustiă veni şi în pustiă frivolă, de-a trimbra şorîşnind din dinţi
mă închin cu smereniă ca tot creştinul. s’a dus. drept nepatriotism, când un Maghiar vor- *
Celelalte dile ni-le-a lăsat Dumne4eu pentru besoe în limbă străină. Dela mine nu veţi în diminâţa 4ăei de 4 Oot. corpul
(,,Alb.“) G. Coşbuc.
44
muncă, âr eu am pentru cine să muncesc . au4i niol-odată ocărind pe aoei Maghiari, învăţătoresc a luat parte la sf. Liturgiă,
„Dâr pâte te închini mult noptea , oarî sunt capabili de a-se folosi şi de limbi la care a cântat corul pedagogilor sub con-
44
