Page 2 - 1901-10
P. 2

f- Pagina 2                                                              GAZETA TRANSILVANIEI.                                                               Nr. 217.—1901.


                  Din congregaţia comitatului             mună,  er  în  anii  ou  alegeri  dietale,  se  re­  d-1  vioe-ocmite.  (Românii:  Tot  asta  a  c^is   In  acest  fapt  residă  şi  speranţa  oon-
                                                          duce  în  unele  comune  numărul  alegătorilor  şi d-1 Brediceanu).                        tinuă  a  factorilor  conducători  ai  mesei  stu­
                          Caraş Severin.
                                                          în   mod   uimitor.   Comuna   Szapâryfalva        Dr.  M.  Beutsch\ine,  că  congregaţiunea   denţilor,  ca  instituţiunea  aoâsta  să  fiă  ne­
                  Joi  s’a  deschis  în  Lugoş  congregaţia  (coloniă  maghiară)  a  avut  în  anul  trecut  ar  merge  prea  departe,  dâcă  ar  ordona  in-   încetat  sprijinită  şi  desvoltată  de  întreg
            de  tâmnă  a  comitatului  Caraş-Severin.  185  alegători,  şi  în  anul  viitor  va  avă  cam  vest.igaţiune  disciplinară  contra  fibirăului   românismul din patria nâstră.
            Membrii  români  ai  oongregaţiei  au  pus  şi  200  alegători,  în  anul  curent  însă  când  s’au  Hirsohl.                                  Şi  cât  de  mare  este  necesitatea  acestui
            de  rândul  acesta  în  disousiune  o  sumă  de  făcut  alegeri  s’a  redus  ţîn  mod  miraculos   Dr.  Rosenthal  folosind»-se  de  cuvântul   sprijin general pentru-oa masa studenţilor din
                                                                                                               c6
            oestiunî do interes general.                  numărul  alegătorilor  la  cifra  rotundă  de  final,  Z' j  oă  nici  pe  densul  nu-1  impârtă   Braşov  să  se  pâtă  susţine  măcar  în  esten-
                  Dr.  C.  Jurca,  provocâudu-se  la  legea  26.  Este  acâsta  lucru  curat  ?  De  tot  ciudat  persânele,  oi  faptul,  dâr  e  pentru  ancheta   siunea  sa  actuală,  resultă  chiar  din  urmă-
            de  naţionalitate  şi  la  usul  diu  oomitat,  a  este  apoi  întâmplarea,  că  între  aceşti  26  specială.                            târele cifre eloquente.
            interpelat  pe  vioe-şpanul  Fialka,  dâcă  'are  se  aflau  mai  mulţi,  cari  au  fost  introduşi   O.  Brediceanu,  oa  contra-propunător,   T6tă  averea  mesii  studenţilor  de  pre-
            cunoscinţă,  oă  limba  română,  care  e  limbă  în  listă,  nu  din  considerantele  oă  întruneau  îşi  susţine  părerea  a-se  transpune  oausa  la   seut  să  pâte  evalua,  în  cifra  rotundă,  la
            de  pertractare  în  comitat,  nu  se  respectă,  şi  condiţiile  de  alegători,  ci  din  consideranta,  forul  disciplinar,  căci  altcum  cu  esmiterea   18,000  de  corone.  Venitele  anuale  ale
            oă  are  de  gând  a  întreprinde  oeva  în  afaoe-  oă  sunt  aderenţi  ai  pretorului  cu  mâna  de  unei  anchete  am  da  a  priori  un  vot  de   acestui  capital  (după  modul  aotual  de  pla­
            rea  aoâsta?—Vioeşpanul  Fialka  răspunde,  că  fer  (Hirschl)  ale  cărui  degete  de  fer  se  în­  neîncredere  forului  disciplinar  şi  d-lui  vice-  sare)  să  pot  evalua  cu  maximum:  1000  co­
            e  drept,  [că  publicaţiunile  oomitatense  se  tind  în  tâte  comunele  şi  bat  tactul  chiar  comite,  oare  pănă  acum  nu  ne-a  dat  ansă   rone.  La  suma  acâsta  avem  a  adauge  co-
            fac  numai  unguresce,  ele  însă  se  publioă  şi  bâzăitului  muştelor.  Un  număr  ÎDsemnat  la  acâsta.  întrâga  congregaţiune  —  cu  es-   tisaţiile  anuale  asigurate  pe  timp  nedeter­
             prin  tobă  şi  românesce  în  t6te  comunele.  de  cetăţeni  au  fostjdespoiaţl  de  dreptul  car­  cepţia  lui  Rosenthal  —  primesce  între  vii  minat  (dela  1  bancă,  1  Reuniune  şi,  mai
            —  Interpelau  tul  nu  ia  la  ounosoinţă  răs­  dinal  constituţional  de  alegător  şi  noi  nu  aprobări propunerea d-lui C. Brediceanu.  mulţi  particulari)  circa  500  corone  anual.
             punsul.                                      putem  lăsa  nepedepsită  acâstă  călcare  flag­                               (Va urma).  Aşa-dâră  masa  studenţilor  dispune  fde  un
                  După-ce  d-1  Toniici  vorbesce  în  cesti-  rantă  a  legii.  Propune  deci,  ca  din  sîpyl                                      venit  anual  asigurat  pentru  acoperirea  tre­
             unea  palatului  justiţiei  şi  în  cestiunea  gră­  oongregaţiunei  să  se  esmită  o  anchetă  de                                     buinţelor curente anuale de: 1500 COP.
             mezilor  de  pâtră  pe  drumuri,  cere  ca  răs­  9  membrii  din  tâte  partidele,  ca  să  stabi-   Masa studenţilor                        Să  vedem  acum,  cari  sunt  spesele
             punsul  dat  de  vice-span  la  prima  sa  inter­  lâsf’ă  responsabilităţile  şi  să  erueze  pe  cei                                  budgetare  în  acest  an  şool.  a  mesii  studen­
                                                                                                           dela şcolele nâstre medii şi superiore din
             pelare  să  se  oomunice  şi  în  limba  română,  vinovaţi.                                                                             ţilor ?
                                                                                                                          Braşov.
             fiind-că  oetăţenii  români  din  Lugoş  aştâptă   Dr.  I.  Hause  (Szendist)  polomisâză  cu                                                 1)  Prâudul  la  masă  pentru  30  şoolari
             acâsta.  —  Vioe-şpanul  răspunde,  că  a  dat  antevorbitorul,  declarând,  că  la  alegere  a            Braşov, în 1 (14) Oct. 1901.  (pe lună â 12 cor.) pe 9 luni cor. 3240.
             lămuriri  în  limba  maghiară  şi  nu  e  trebu­  participat  numai  un  partid  şi  prin  urmare   Adi  s’a  deschis  pentru  anul  şcolar   2.  Spese diverse cor. 60, Cu totul: cor. 3300.
             inţă de răspuns şi în altă limbă.            nu esistă învinşi şi învingători.             1901/902  în  mod  solemn  masa  studenţilor       Ou  alte  cuvinte:  spesele  anuale  întrec
                                                                                                        dela  şcâlele  nâstre  medii  şi  superiore,  pen-
                  Declaraţia  acâsta  produce  o  scenă         O.       Brediceanu. Doi luptători diu două                                          cu 1800 cor. venitele anuale asigurate ale mesei.
             furtunâsă  şi  Românii  protestâză  în  contra  tabere,  ambele  neromâne,  dela  alegerea  tru-ca  în  timp  de  9  luni  de  dile  să  împăr-   Etă  dâr,  că  1800  de  corone  este
             oăloării  flagrante  a  legii.  D-1  C.  Brediceanu  ultimă  din  Lugoş  —  cerc  românesc  •-  se   tăşâsoă  de  binefacerea  prânduiui  gratuit  pe   suma,  la  oare  trebue  să  conteze  în  acest  au
             insistă,  ca  presidiul  să  dispună  traduoerea  bat  în  capete  şi  abia  din  frecările  luptei   cei  80  de  şcolari  săraci  primiţi  în  aoest  an   şcolar administraţia mesei studenţilor, pentru
             răspunsului  în  limba  română.  —  Viceşpanul  văd  ceea  ce  noi  aprâpe  de  30  ani  ou  durere  la masă.                           de  a  aoopori  trebuinţele  curente  ale  mesii
             declară,  că  el  n’are  să  comunice  răspunsul  am  esperiat:  falsificarea  listelor  alegătorilor.   Ou  diua  de  acjl  s’a  inaugurat  al  pa­  pro 1901/902 u. Şi de unde aoâstă sumă?
             în  limba  românâscă.  —  D-1  Brediceanu:  Acestea  au  devenit  sistem  electoral  sub   trulea  an  de  esistenţă  a  acestei  instituţiuni   De-acolo,  de  unde  s’a  adunat  şi  capi­
             Pardon!  ba  ai  s’o  faci,  nu  de  dragul  nos­  era  espirată  inaugurată  de  marele  păiang-n   umanitare  de  primul  rang  al  şoâlelor  nâs   talul  de  18,000  corâne:  din  punga  obştei
             tru,  ci  ccnstrîus  de  lege.  După  lege  chiar  sugător  al  sângelui  din  constituţionalismul   tre.  Instituţiunea  este  tinerâ,  dâr  pusă  pe   românesc!,  diu  muuifioenţa  băncilor  şi  a
             şi  resoriptele  Maj.  Sale  şi  ale  miniştrilor  ţării  nâstre,  Tisza  (Strigăte:  Dumnecjea   base  solide  şi  îmbrăţişată  cu  drag  de  inima   particularilor noştri de inimă.
             au  să  se  publice  şi  în  limba  română,  ca  să-l  ierte!)  Acâstă  falsificare  s’a  practisat   obştei  româneşti,  ea  prosperâză  neîncetat
                                                                                                                                                           Acest  isvor  nesecat  ne-a  ajutorat  în
             limbă  protooolară.  E  trist,  oă  numai  noi  nu  numai  îu  ceroul  Balinţului,  oi  în  întreg   şi  dâcă  la  înfiinţarea  ei  în anul şool.  1898/99
                                                                                                                                                      anul  trecut  ou  suma  de  4000  de  corâne,
             am  rămas,  cari  să  apărăm  legile;  noi  nu  comitatul,  în  întrâga  ţâră  şi  cu  acest  luoru   ea  a  putut  adăposti  la  sinul  său  numai  timp   dându-ne  putinţa  de  a  capitalisa  din  ea
             cedăm,  şi  dâcă  nu  ni-se  satisfaoe  inoontes   miserabil  de  regulă  au  fost  încredinţaţi   de  vre-o  4  luni  de  dile  16  şoolari  săraci,   aprâpe  3000  de  corâne,  astfel  speranţa  nâs­
             tabilei  nâstre  pretensiuni,  vom  afla  noi  notarii.  Ecă  după  30  de  ani  vin  concetă­  acjl  ni-se  umple  inima  de  bucuriă,  oând  pu­
                                                                                                                                                      tră  e  justificată,  dâcă  aşteptăm,  ca  în  acest
             mijlâce  a  ourâţi  t6te  obstacolele  şi  vom  ţenii  unguri  şi  se  plâng  amar  de  escamo­  tem  anunţa  iubitului  nostru  publio  româ­  an,  dâcă  nu  4000,  apoi  barem  1800  de  co-
             restabili  domnia  legei.  —  Se  produce  un  tare  prin  falsificare.  Veninul  din  sistemul   nesc,  oă  în  anul  al  4-lea  al  asistenţei  sale,   răne  să  se  jertfâscă  pentru  idealul  umani-
             tumult  general  în  mijlocul  căruia  fişpanul  electoral le ucide şi dreptul lor.        ea  va  hrăni  gratuit  pănă  la  finea  anului   tar-naţioual,  ce  se  numesce  masa  studenţi­
             face  semn  protonotarului  Iszekutz,  care        Buouros  punem  umăr  cu  Ungurii  ca  şcol. 30 de elevi.                             lor români din Braşov.
             se  ridică  şi  comunică  rdmânesce  respunsnl  să  apărăm  drepturile  de  alegere  şi  cură­  Etă  lista  celor  30  şoolari  beneficiaţi
                                                                                                                                                           Contăm  în  special  la  munificenţa  băn­
             dat  de  viceşpan  în  cestiunea  zidirei  pala­  ţenia  alegerilor  de  oare  cu  tâte  vorbele  din  suma  celor  47  potenţi,  dintre  cari  -17,
                                                                                                                                                      cilor  nostre,  cari  ar  trebui  să  aibă  anual  o
             tului justiţiei.                              frumâse  ale  d-lui  Szell,  tare  departe  suntem.  diu  lipsă  de  mijldoe,  nu  au  putut  fi  pri­
                                                                                                                                                      oifră  permanentă  pentru  masa  studenţilor
                  Urmâză  o  cestiune  de  tot  interesantă:  Poporul  slăbit  materialicesoe,  supt,  stors,  miţi la masă:
                                                                                                                                                      din  Braşov,  urmând  în  privinţa  acâsta  no­
             protestarea  chiar  din  parte  guvernementală  muiat,  e  chemat  în  faţa  notarului,  care  îi   Din  ol.  VIII  gimn.:  I.  Oăldărea  (Zâr-   bilul  exemplu  al  Oassei  de  păstrare  din  Să­
             contra  falsificării  listelor  de  alegători.  Dăm  dioe:  mă  omule,  ce  vrâi  să  faci?  6re  nu   neşti)  şi  Vas.  Cuou  (Uoea  de  jos.)  Din  cl.   lişte;  singura  bancă  română,  care  ne-a  asi­
                                      1
             în  estras,  după  „Drapelul *  din  Lugoş,  dis-  trebue  îu  tote  lipsele  tale  nenumărate  la  VII  gimn.:  G.  Giuglea  (Satulung),  St.
                                                                                                                                                      gurat  pentru  tot-dâuna  o  subvenţiă  anuală
             ousiunea asupra acestei afaceri.             mine  să  te  adresezi?  Ascultă-mă,  apoi  vine  Giană  (Alibunar),  Viot.  Muntean  (Ofenbaia),
                                                                                                                                                      de 120 corâne!
                  Dr.  I.  Iiosenthal  spune,  că  alegerile  răchie,  apoi  oriţărei  şi  paprioaşul.  Aşa  se  Voicu  Niţesou  (Turcheş),  Onisifor  Soră  (Să-
                                                                                                                                                           Masa  studenţilor  este  plasată  în  acest
             dietale  au  trecut  şi  că  partidul  din  care  frământă  massa  şi  aşa  s’a  întâmplat  şi  la  lişte);  din  cl.  VI  gimn.:  Alexandru  Boboia
                                                                                                                                                      an  şcolar  la  d-1  Ioan  Avrigesnu  şi  soţia  sa
             face  parte  (a  lui  Pattyânszky)  a  eşit  în­  alegerile  ultime.  Şi  una  şi  oealaltă  partidă  (Veneţia super.), Mateiîi Boerifi (Grid); din
                                                                                                                                                      Efrosina Avrigeanu  (strada Prundului Nr.  7),
             vingător.  Deşi  uu  este  obioeifi  ca  învingăto­  în  butul  legei  a  folosit  arme  şi  mijloce  oprite  ol.  V  gimn.:  Corn.  Albu  (Gyanta,  Bihor),
                                                                                                                                                      în  2  odăi  spaţiâse,  etagiO,  în  nemijlocita
             rul  să  recrimineze,  totuşi  nu  pâte  să  nu  şi  nemorale.  Aoest  teren  de  luptă  nu-i  de  G.  Filip  (Satulung)  şi  I.  Modroin  (Rîşnov);
                                                                                                                                                      apropiere  a  soâleior,  uşnrându-se  astfel  in­
             recriminez  oontra  unui  oas  ciudat,  ce  a  noi,  nu-i  pentru  sânta  nâstră  oausă,  nu-i   din  cl.  IV  gimn.:  Dum.  Cazac  (Satulung),   specţia dilnică din partea corpului profesoral.
             avut  ocasiune  să-l  esperieze  când  a  perours  pentru  patriotul  adevărat,  iubitor  de  adevă­  Val.  Florea  (Braşov);  din  cl.  III  gimn.:   încheind  raportul,  urăm  mesii  studen­
             lista  alegătorilor.  In  lista  alegătorilor  din  rată  libertate.  Faceţi  reoriminârl  pentru  fal­  Traian  Stănuleţ  şi  Turtea,  (ambii  din  Să-   ţilor  români  din  Braşov  din  tâtă  inima  un:
             ceroul  Balinţului,  în  a  oărui  frunte  stă  un  sificarea  listelor  de  alegători,  dâr  sciţi  şi   săuş);  din  ol.  II  gimn:  Romul  Cosma   Vivat! Orescat! Floreat1
             prim-pretore  de  fer  (ilaritate  şi  strigăte:  tâte  celelalte  apuoături  oriminale.  Oei,  în­  (Ariuşd);  din  ol.  IV.  reală:  Petru  Manole
             iubilant!)  a  văc[ut  lucruri  de  tot  curiâse  vingători  tac,  fiind-oă’s  mulţumiţi  ou  resul-   (Baoîfâlu);  din  el.  III  reală:  I.  Brăt/ulesou               Oculus.
             Valul  ridioă  şi  valul  înghite  alegătorii.  Şi  tatul,  oei  învinşi  se  tem  de  urmările  des­  (ZârneştI)  şi  Nio.  Vulo.  (Teleki-Recea);  din
             mai  curios  este,  "că  în  anii  cănd  nu  sunt  coperirilor oompromiţătâre.             ol.  III  oomero.:  Nio.  Frâncu  (Porumbaoul      SOIRILE BILEI.
             alegeri,  sunt  alegători  cu  sutele  în  o  co-
                                                                Nu  tac  însă  cu  suspiţionâri  faţă  de  super.),  Nio.  Popică  (Covasna)  şi  Virgil  Po-
                                                           noi,  cari  ne-arn  declarat  pasivi,  ci  îu  mod  povioi  (Dârste);  din  ol.  II  oomerc.:  Dum.                  — 1 (14) Octomvrie.
                                                           tendenţios  au  outezat  a  lăţi  faima,  oă  noi  Hooiotă  (Sălişte),  Vas.  Muntean  (Ciclova   Logodna  archiducesei  Elisabeta.
                                                                                                                                            r
             adeseori  grosolane,  acâsta  o  dovedesce  d.  am  îndemnat  pe  alegătorii  aduşi  cu  forţa,  mont.),  G.  Talesou  (Oraviţa  mont.):  din  ol.  Din  cercurile  curţii  din  Viena  a  transpirat
             e.  tocmai  oomparaţiunea  textului  Ooresian  mită  şi  beţiă  —  oa  să  mârgă  la  votare.  I  comero.;  I.  Mafteiii  (Paloş),  Valeriu  Pop  în  publicitate  soirea  despre  apropiata  lo­
             al  psaltirei  ou  oele  două  redacţiuni  ma­  Cine  cutâză  a  ridica  acâsta  acusă  perfidă,  (Vad),  Dum.  Serbu  (Dârste)  şi  Nio.  Suoiu  godire  a  archiducesei  Elisabeta,  unioa  fiică
             nuscripte, oea scheiană şi voroneţană.        şoâle-se....  că-i  vom  rupe  capul,  fiind-oă  (Bogata).                                 a  fostului  moştenitor  de  tron  Rndolf  şi  a
                   Pe  cât  de  „învăţat  meşter“  a  fost  minoiuos  e  cel-oe  a  scornit  acâstă  defăimare   Primirea  la  masă  s’a  f&out  pe  basa   archiducesei  Stefania,  ou  loootenentul  de
             Coresi  oa  tipograf,  mai  pe  atât  de  superfi­  şi infam calumniator cel-ce o susţine.  oelei  mai  minuţiâse  şi  mai  oonsoienţiâse   ulani  prinţul  Windischgraetz  Otto.  Se  afirmă,
             cial  să  dovedesoe  ca  copist-corector  al  vechi­                                                                                     că  Majestatea  Sa  monarchul  şi-a  dat  în­
                                                                Nu  din  revoltare  îndreptăţită  se  fac  oeroetări  a  dooumentelor  aduse  de  petenţi,
             lor traduceri românesci biserioesoi.                                                                                                     voirea.
                                                           reoriminări,  ci  simplu  fiind-că  deşi  două  ku  precum  şi  pe  basa  numărâselor  informa-
                   Superficialitatea  însă  nu  este  o  notă   fost  taberele,  totuşi  numai  o  mână  a  con­  ţiuni  particulare  despre  relsţiunile  familiilor
             speoifioă  individuală  a  lui  Coresi,  oi  e  un                                                                                            Regele  Carol,  după  oe  din  causa
                                                           dus  tâtă  alegerea,  ou  un  scop.  Propunerea  petenţilor,  aşa  încât  credem,  oă  întru  cât   ploilor  a  suspendat  manevrele,  s’a  dus  în
             neajuns  al  timpului  său,  neajuns,  oe’şi   d-lui  Dr.  Rosenthal,  ca  să  se  ignoreze  fo­  omenesoe  ou  putinţă  este,  s’a  purces  cu  oom-
             avea  rădăcinile  în  împrejurările  culturale   rurile  disciplinare  oompetente  şi  să  se  alâgă  pletă dreptate.                    Ziua  de  11  Oct.  din  castelul  Sihlea  la  Rîm-
             pe atunoi puţin favorabile la Români;         o  anohetă,  nu  o  aflu  de  motivată,  fiind-că   Din  locul  nasoerii  şcolarilor  primiţi  la   uicu-Sftrat,  unde  primarul  Lupescu  l’a  pri­
                   Când  deci  Coresi  cjioe  ou  multă  con-   unde  sunt  normate  procedările  disciplinare,  masă  se  vede,  oă  şooJarii  sunt  de  pe  totă   mit  cu  tradiţionala  pâne  şi  sare.  Regele  s’a
             soiinţă  de  sine  în  epilogul  psaltirei  sale                                                                                         dus  dela  gară  de  a  dreptul  la  biserica  ca­
                                                           trebue  să  ne  ţinem  de  acelea.  Drept  aceea  întinderea  patriei  nâstre;  vedem  aci  repre-   tedrală,  unde  episcopul  Diouisie  de  Buzeu
             din  1577:  „Să  cetiţi  şi  bine  să  soootiţi,  că   fac  propunerea,  oa  oaşul  falsifioărei  listelor  sentate  oomitatele  Braşov  (ou  9  şcolari),
             veţi  vedea  înşivă,  oă  e  ou  adevării   —  deşi   de  alegători  din  oomuua  Szaparifalva  să  se  Făgaraş  (ou  9  şcolari),  Sibiiu  (ou  4  şcolari),   a  oelebrat  un  „Te  Deum“.  De  aici  s’a  dus
                                                K
             în  realitate  astăcji  judeoând  multe  din  ale   transpună  d-lui  vioe-comite  spre  anohetare  Trei-scaune  (cu  2),  Caraş-Severin  (cu  2),   ou  suita  sa  la  primarul  Lupescu,  unde  a
             neobositului  diacon  nu  sunt  tocmai  cu  ade­  şi  eventuală  îndrumare  a  oeroetării  disci­  Târn&va-mare  (cu  1),  Torontal  (ou  1),  Turda   fost găzduit.
             văr  —  aici  trebue  totuşi  să  reounoscem   plinare,  având  a  face  la  timpul  său  onor.  Arieş  (ou  1)  şi  Bihorul  (cu  1).  Faptul  aoesta   „Ofiţei'î  conscienţioşi®.  Aşa-i  nu­
             glasul  oonsciinţei  omului  superior,  al  cărtu­  congregaţiunî raport despre resultat.  justifioă  sprijinul  general  dat  de  toţi  Ro­  mesce  „Magyar  Szâ“  pe  oei  904  ofiţeri,
             rarului  cunoscut  şi  apreciat  de  toţi  con­    Protofiso&lul  Arpad  Sulyolt  susţine,  că  mânii  pentru  masa  studenţilor,  care  nu  este  cari  au  cerut  transferarea  lor  la  regimen­
             timporanii săi.                               denunţându-se  un  eas  concret  de  falsificare,  o  istiiuţiune  locală  pentru  Braşov,  oi  o  insti   tele  austriaco,  pe  motiv,  că  neputând  învăţa
               (Va urma.)            Nicolae Sulicâ.       congregaţiunea  nu  pâte  să  nu  ordoneze  in-  tuţiune culturală umanitară de cel mai general  limba  maghiară,  nu  sunt  în  stare  a  se  în­
                                                           vestigaţiune  şi  să  conorâdă  cu  acâsta  pe interes naţional-românesc.                  ţelege ou soldaţii aşa oum cere regulamen-
   1   2   3   4   5   6   7