Page 20 - 1901-10

ducerea învăţătorului Isidor Dopp. Iţi era Cu deosebire au plăcut punctele în care să gere, aduşi anume să facă sgomot asurzi­ dus? Şi dâcă da, ce a putut raporta des­
mai mare dragul să vecji pe aceşti învăţă­ cjicea, ca să se ceră dela guvern bilet de tor la poruncâlă, sbâră „să trăiască Făgă­ pre alegerea din Zălau organelor de pu­
tori toţi unul ca unul în dragoste frăţescă tren redus, aşa după-oum au învăţătorii de răşianu", fără de a mai înceta şi fără de blicitate ale partidului naţional ? Câţi preoţi
cântând imnuri de laudă lui Dumnedeu. stat. Apoi punctul în care era vorba de a mai putâ ajunge cine-va la vorbă de sgo- a putut nota, ca transfugi politici, alăturea
Şi cum catedrala era plină de public, tro- încassarea salarielor învăţătoresci de odată motul lor. In acâstă învălmăşală scandalosă de d-sa? Sâu afară de dascălul său, pe
pariul: „Mântuesce Domne poporul tău... cu darea, adăogendu-se din partea comi- fisolgăbirăul Bisztrai aclamă pe Făgărăşianu câţi dascăli a putut consemna, că s’au fă­
biruinţă împăratului nostru etc.... ne ri­ siunii, ca încassările să se facă tomna, când de ales vice-notar cu aclamaţiune ! Trăiască ! cut ridiculî şi de batjocură înaintea alegă­
u
dica cu totul în p,lte sfere. şi bietul ţăran îşi strînge puţinul său avut. Scandalagiii angajaţi anume dimpreună cu torilor unguri din Zălau ?
Tot acâsta comisiune cere şi premiarea a stăpânii lor jubilâză de bucariă! Comedia
Şedinţa I. Nu mult după sf. Liturgiă Ce e mai mult, gurile rele svonesc,că
2 operate cu 30 corone şi publicarea lor e terminată.
am avut fericirea să salutăm în mijlocul părintele Budişan era să-o păţâsoă urît ou
în organul Reuniunii. Desfăcându-se plicu­ înainte însă de a-se lăsa cortina, apare
nostru şi pe bunul archipăstor Esc. Sa Dr. un profesor calvin din Zălau, pentru-că
rile s’a aliat, că amândouă sunt ale lui Elie pe scenă faimosul erou (?) Ghiţă Curcanul
Victor Mihalyi. înaltul prelat, patronul Reu- profesorul constatase, firesee între pahare,
Câmpean, învăţ. în Aghârbiciu. S’au cetit dela Plevna, mai târcjiu vestitul banderist
niunei nostre, a fost întimpiuat cu cântarea că totuşi părintele n’ar fi în aşa măsură
apoi 2 telegrame, a canonicului Boroş din milenariu G. Borzea şi cu maniera-i fari­
„Pe dispunetorul şi Metropolitul nostru, „rnagyar ârzelmu" ,(cu sentimente ma­
Lugoş şi cealaltă a învăţătorului Maior din seică cunoscută, într’un ton linguşitor-ironic,
Domne ţiDe-1 la mulţi ani", căreia i-a ur­ ghiare), precum doria respectivul dela ceia
Orlat. Fiind timpul înaintat, şedinţa se în­ justifică ore-eum ilegala proeedere cu cu­
mat „împărate cereso" şi rugăciunea „Tatăl ce votase cu partida lui Kossuth ! Despre
chide. vintele : „Eu sunt acum bătrân şi neputin­
nostru", âr în urma acestora deschiderea acâstă afacere încă pănă acuma n’arn oetit
cios (sărmanul!) şi am lipsă de ajutor, că
şedinţei. Şedinţa III. Şedinţa acesta să deschide nici un raport.
Discursul de deschidere, rostit de pre­ în diua de 5 Oct. dimineţa. D-nul Iuliu vrâu să mai comodisez (??) şi eu....“ Ei, Suntem curioşi, părinte, să-l cetim şi
şedintele G-. Munteanu a fost forte însufle- Iambor referâză, că raţiociniul cassarului Domnule, dâcă eşti aşa de neputincios (?) aucjim 1
şi nu mai poţi (??) treci în pensiă (!)... şi, Mai mulţi alegători.
ţitor, er Esc. Sa l’a urmărit cu totă aten­ s’a aflat în Ordine. Tot astfel d-l Bardoşi
întorcându-se cătră un concurent, ce era
ţiunea. Bunul Archiereu răspunde începând referâză, că raportul comitetului redacţional
de faţă şi avea cualificaţiunea cea mai
cu cuvintele sf. apostol Pavel: „Ceea-ce asemenea e în rând şi să propune ca temă
te-a făcut Dumnedeu, aceea să rămâi ,... de discutat la proxima adunare: Cercarea eminentă, ce se pretinde dela un notariu, ECONOMIA.
u
îl âg'răiesce: „Pentru d-ta nu-i postul de
şi desvoltă citatul acesta continuând a spune mijlocelor, ca cunoscinţile din cetit şi scris
vic.e-hotar (generos!), d-ta eşti pregătit pen­
şi a descrie gradul de desvoltare în instruc­ câştigate în şcola primară să se conserve, res­ Cultura şi îngrijirea grâului.
tru postul de notar (mărinimos!), d-ta n’ai
ţia poporală din Tirol, despre-ce Esc. Sa s’a pective augmenteze.
să te fericescl aci (politicos!), caută-ţi fe­ Disertaţiune poporală rostită de
convins nu de mult în călătoria ce-o fă­ Acesta e în reasumat resultatul adu­
ricirea într’alt loc!" . . . . şi mai multe alte î«r>n» F. IVegruţiu,
cuse. Ne împârtăşesce binecuvântarea apos­ nării Reuniunii învăţătoresci, ce s’a ţinut la
năsdrăvănii pe cord a acâsta....
tolică dela pontificele roman. Ca un ade­ Blaşiă în dilele de 3, 4 şi 5 Oct. a. c. în adunarea gen. a Despărţământului XI (Blaşiii)
Adecă, dâcă cine-va are cualificaţia al „Asociaţiunei", ce s’a ţinut în comuna Sâncel
vărat părinte ne spune şi aceea, că mai *
Zilele trecute un domu l’a întrebat câţi cea mai înaltă, ce să pote pretinde la atarl la 5 August 1900.
Ne simţim mândri, când vedem între postui’i, totuşi să-şi caute „fericirea" în alte
preoţi şi învăţători are? la ce Esc. Sa răs­ Onorată adunare!
noi pe cei mai iluştrii bărbaţi, ce-i are locuri, adecă să rămână fără post, ca să fie
punde, că peste 700 preoţi şi mai mulţi ca Iubiţi plugari!
Blaşiu]. Corpul nostru să desvâltă din ce fericit!? într’adevăr ingeniose idei!
500 învăţători. „Că ai 700 preoţi nu mă
în ce şi cu el alăturea şi interesul. Profe­ într’o altă adunare a Despărţă­
mir, er că ai 500 învăţători mă mir fârte Deci într’un cerc notarial cu 4 co­
sorii dela preparandiă şi gimnasiu cu drag mune fac alegere câţi-va individ! chemaţi- mântului nostru am cjis, că de câte-
mult", a fost răspunsul acelui domn. Esc. Sa
ascultă desbaterile nostre, ba iau şi parte. nechiămaţi din Vişfea-inf., în numele a 4 orî mi-se va da prilej, tot-dăuna voiu
sfîrşesce ou constatarea, că în raport cu
Rev. Domn canonic Gavrilă Pop dela în­ vorbi despre lucruri de acelea, din
trecutul înveţătorimea nostră îşi cunosce comune! Trăiască „liberalismul constituţio­
ceput şi pănă la sfîrşit a luat parte la şe­ cari poporul nostru plugar să tragă
chemarea, că este mulţumit cu ea şi speră, nal!" D-l notar Borzea cu şeful seu fisol­
dinţe. Acest veteran, care a condus desti­
că cu ajutorul lui Dumnecleu se va face găbirăul Bisztrai să pot felicita de acest unele învăţături folositore pentru
nele dăscălimii atâta vreme, şi-a ţinut de
tot mai mult. Donâză 100 corone Reuniu- strălucit resultat şi pot fi mândri cu alesul viaţă.
sfântă datorinţă ca şi de data asta să-şi Ca să-mî împlinesc acestă făgă­
nei şi părăsesce sala în aclamaţiunile, ce lor! Totul a fost terminat în câte-va mi­
arete iubirea, ce o are faţă de noi. nute, după care a urmat istoricul „âldomâs" duinţă de-o parte, er de altă parte,
păreau a nu-se mai sfîrşi.
De pe Mureş. şi banchet. ca să-mî împlinesc dorinţa şi dato-
Profesorul Petru Ungurean, după-ce
desvdltă încă-odată „treptele formale pu­ Acum, dâcă aşa stă lucrul, atunci pen- rinţa de a conlucra şi eu la înain­
w
blicate de d-sa în „Foia şcolastică" organul tru-ce s’a mai creat articulul de lege XX tarea, luminarea şi îmbunătăţirea
Reuniunii, şi după-ce esplică istoria „trep­ Corespondenţa „Gazetei Transilîaniei . sorţii ţăranului plugar, — mi-am pus
11
ex 1901?
telor formale", tracteză numărul 3. Avis şi ascultătorilor dela cursurile în gând, ca de astă-dată, fiind şi alt­
Ţâr a-Oltului, Oct. n. 1901.
Urmeză cetirea raportului general, ce administrative, ca să scie „fericirea" ce-i cum acest ţinut bun, să vă vorbesc
constă din 14 propuneri de interes pentru Domnule Redactor! Viu prin aceste aştâptă după terminarea lor! despre pânea nostră cea de tote Zi­
rânduri să Vă raportez ceva despre o ale­ De altcum contra acestei alegeri s’a lele; adecă despre grâu. Voiesc să
Reuniune. Acest raport se îneredinţâză spre
studiare învăţătorilor: Gr. Făgărăşan, G. Măr­ gere, întâmplată în vestita Ţâra - Oltului; Idat recurs. vă arăt cum trebue cultivat şi în­
ginean, S. Poruţ, d-şora Elena Sântion, der acum nu despre alegeri de deputat, Asupra acestui cas se atrage atenţiu­ grijit grâul, ca acela să ne aducă
(Elena din Ardeal) şi Isidor Dopp. peste cari am trecut norocoşi (?), ci despre nea on. membrii ai congregaţiunei muni­ un rod îmbelşugat, să ne dee un se­
Raportul cassarului după-ce s’a cetit,- o alegere de vice-notar din Viştea-infer., cipale, cu deosebire a On. domu Vice-Co- ceriş mănos. — Şi în legătură cu
să încredinţeză învăţătorilor: Ioan Domşa, întâmplată în 12 Oct. n. mite! acesta voiesc să vă dau unele po­
Const. Barna, Iul. Iambor şi d-şorelor Aur. Postul de vice-notar e de alt-cum tare Despre resultat Vi-se va raporta! veţe, voiesc să vă spun cum trebue
Bariţ şi Ana Spinean, âr neînsemnat, încât n’ar mai merita să se Pr. lucrat pământul, în care voim să să-
Raportul după cetire să predă unei alarmeze opiniunea publică cu el. Der nu mănăm grâul. Voiesc să vă arăt cum
comisiuni oompuse din d-nii: I. F. Negru- acâsta e ce va interesa pe ori şi ce om trebue alesă, îngrijită şi gătită să­
ţiu, Iuliu Bardoşi, Emil Sabo (Emilian), nepreocupat, ci împrejurările în cari s’a O întrebare. mânţa de sămănat, şi cum trebue
Dr. Elie Dăianu, Ioan Pampu, Coman Gli- făcut acâstă alegere, şi peste tot, modul Sâlagiu, Ootomvrie 1901. peste tot îngrijite grăunţele, ca ace­
gor, Teodor PânSzan, Aur. Pop şi Elisa cum să fac cele mai multe alegeri în acâstă lea să-şî ţină faţa şi puterea de în-
Bodocan. parte de ţâră. Onorată Redacţiune ! Pentru aducerea colţire mai mulţi ani şi să nu se
La postul din vorbă au fost patru aminte pe viitor de-o parte ; de altă parte strice. în urmă voiesc să vă arăt şi
Trecând orele 12, şedinţa I se închide,
anunţându-se la 4 ore prelegerea praetioâ- concurenţi: un fost notar, 2 (doi) absol­ pentru stigmatisarea acelora dintre noi, oari bolele şi vrăşmaşii cei mai mari ai
venţi ai cursului administrativ, şi în fine nu se sfieso a umbla c’un ban în două grâului, dându-vă câte-va poveţe,
Banchetul. Toţi membrii au luat parte
favoritul de sorte Istrate Făgărăşianu, un pungi, Vă rog să faceţi loc în colonele spunându-vă cum adecă putem noi
şi la banchet în hotelul „Corâna". S’au
individ fără nici o eualificaţiă. Şi cu tote preţuitei „Gazete" următârei interpelaţiuni: scăpa de ele bucatele şi holdele
rostit mai multe toaste. Preş. G. Munteanu
ua
acestea în cji alegerei, cel din urmă a Părintele din Pria On. I. Budişan în- nostre.
toastâză pentru M. S. monarchul şi pentru
fost ales de vice-notar şi încă cu aclamaţiă! tr’uu nr. anterior al „Gazetei", — voind a Iubiţi plugari! N’am să vă spun
Metropolit, la ce publicul răspunde, sculân-
Nu trăim în ţâra năsdrăvăniilor ?! Din­ replica la interpelaţia mai multor alegători un lucru de tot nou. Sunteţi plugari
du-se în piciore, cu urale lungi de „să tră­
tre patru concurenţi cualificaţl să alege in­ şi aşa cunosceţî, şi trebue să-l cu-
iască". Iuliu Bardoşi pentru preşedinte. Dr. din eeroul electoral Zâlau, comitatul Sălagiii,
tenţionat cel necualificat! ^tă cum: prin oare era avertisat să se esplice, că îu nosceţî. Cu tote acestea, eu am nă­
I. Batiu pentru Ilustr. Sa Bardoşi. D-l Ne-
Pe la 11 6re a. m. s’a presentat în ce calitate luase parte la banchetul dat cu dejdea, că nu vă va părâ rău după
gruţiu pentru preoţime, la ce a răspuns preo­
comuna Viştea-inf., unde este sediul nota­ ocasiunea vorbirei-program a deputatului vremea ce veţi perde, ascultându-mă
tul Lita. Ioan Pampu pentru Dr. Raţiu.
rial, fisolgăbirăul Bisztrai, şi după câte-va ales acuma Dr. LeDgyel 48-ist din Orasna, pe mine, ascultând şi urmând pove­
D-l Nicul. Pop pentru bătrânul dascăl Peş-
minute, cetind convocările membrilor re- — voia să se tupileze dinaintea condam­ ţele, ce vă voiu da eu, care încă mă
tean. Dr. E. Dăianu a arătat rolul şi da-
presentanţiilor comunale din tuspatru co­ năm opiniunei publice, sub mantaua, că cuprind şi cu plugăritul său cum îi
torinţele învăţătorului într’un discurs, ce a
munele acestui cerc notarial (Viştea-inf., mai Zicem cu economia. Alt-cum cji-
lăsat urme neşterse în inimile ascultătorilor. .rogu-te, participase la banohet numai ca să
Feldiora, Beşimbav, Rucăr) constată, că raporteze la foi. cala veche: „Omul cu minte, cât tră-
Tot asemenea Emil Sabo, care cunosce forte
mai toţi membrii sunt presehţl. Ei bine! Fiind-că acuma ne aflăm iesce tot învaţă", — se potrivesce şi
bine munca grea, ce portă învăţătorimea: la noi plugarii, cari încă mereu tre­
După acâsta provocă representapţiile după alegeri, şi după-ce este lucru adeve­
„Băiatul e ca un lemn.............. D vostră-l lus­ bue să învăţăm, să ne cuminţim şi
să-şi alâgă 4 bărbaţi de încredere, pe cari rit, că părintele Budişan din Pria, înfrun­
truiţi ___ni-1 daţi nouă, ca noi să-l poleim
primarii îi numesc, âr fisolgăbirăul îi de­ tau unei mulţimi de Români din parochia încă tot-deuna mai bine din paguba
mai departe" a dis tînărul profesor. A mai
clară de aleşi, fără de a mai aştepta în­ sa, cu pana oelor 48-işti în pălăriă, urmat şi păţania altuia, decât din a nos­
vorbit apoi tinărul Isidor Dopp, arătând
voirea representanţilor comunali. Acesta e şi petreout de „glasul trîmbiţei şi al flue- tră proprie.
recunoscinţa ce trebue s’o avem unul fie­
primul cas de „legalitate". rului şi al alăutei"... — ca la comandă a
care cătră Blaşiu, „mama nostră", şi încă I.
întâmplată şi acesta, cetesce apoi nu­ luat parte la alegere de deputat în Zălau
2—3 discursuri, cari însă îmi scapă din
mele concurenţilor, fără de a Zice nici ba­ votând pe Dr. Lengyel ; după-ce afară de Grâul seu pânea cum îi mai Zic
minte. Abia târdiu s’a sfîrşit acest banchet.
răm un singur cuvânt cu privire la cualifi- dânsul, precum am soirioit, n’a participat la fraţii noştri din Moldova, esta planta,
Şedinţa II. După-ce d-l prof. Ungu­ caţia lor. Mai în urmă pomenesce numele alegere nioi un preot, — ba cea mai mare din ale cărei grăunţe se face hrana
rean, a desvoltat semnul sunetului O, pe lui Istrate Făgărăşianu. La aucjul acestui parte dintre Români spre lauda lor fiă (Ţ nostră cea mai bună, cea mai nu-
8
basa „treptelor formale", d-ş6ra Elena nume scump, câţi-va representanţi din Viş­ au şecjut acasă: suntem curioşi să ne spună tritâre şi cea mai sănătbsă. Afară
Sântion referâză, că raportul general s’a tea-infer., secundaţi de alţi câţi-va omeni părintele Budişan, oă şi la alegerea din de aceea grâul e mai căutat în totă
luat spre scire şi propune aprobarea lui. ameţiţi de alcohol şi neîndreptăţiţi la ale­ Zălau tot ca să raporteze la gazete s’a lumea, se plătesce mai bine şi ne