Page 21 - 1901-10

iu. 422.—iyuiT fcfrAZiJKiTA TJtlAJM 0±Jj V ai\ IJhl. Pagina 5.

aduce cel mai mare câştig, dâcă îi Gr anele de tdmnă se fac bine în Ducjii se sâmănă numai primăvara, Căsnicia noştri*)
priesce locul şi timpul sâu clima. ţările acele, unde clima nu-i nici prea căci dâcă se sâmănă tomna degeră iârna.
Grâul se cultiva din timpurile aspră, nici prea domolă şi unde iârna Pentru sămănăturile de tomna ca să Căsnicia nostră, dela început, a fost
cele mai vechi în t6te ţerile cu clima nu ţine zăpada mai mult de 8 luni ferim seminţele de ger, le acoperim cu bă- fericită. Şi nici nu putea să fie altfel, căci
mai temperată, adecă pe unde nu-i de (ţile, adecă în ţările din partea ligar sâu cu plâvă, fruncjele de stejar şi noi, eu şi nevastă-mea, par’că eram făcuţi
nici prea frig, nici de tot prea cald. resăritână şi de mâflă-cţi şi în apusul nuc sunt forte folositore, căci prin ele şâ- şi meniţi unul pentru altul: amândoi sănă­
Precum ne spune un om înveţat Europei. recii nu se apropie de sămânţă. toşi „de-o făptură şi de-o sâmă , eu de 25
u
M. Chevalier din Francia: „ Civilisa- Grâul de primăvară se sâmănă în (Agrarul.) de ani, soţia mea de 20 de ani. Apoi, fiind­
ţiunea apăru cu un spic de grâu în ţinuturile mai răcorose, mai muntâse, că dela nascere am respirat acelaşi aer,
11
mână . cari sunt şi mai umede. am mâncat apropo aceleaşi bucate, am beut
Acest început de civilisatiune Grânele fără musteţî sâu ţape se Nou abonament aceeaşi apă, ne-am mişcat în acelaşi cere
seu luminare a omenimei s’a făcut cultivă cu deosebire pe şesuri. E mai la de âmenî şi de lucruri, am vădut şi am
cu mult înainte de potopul cel mare roditor ca cel cu musteţî, se scutură trecut prin aceleaşi întâmplări: noi amân­
de pe vremea lui Noe. Indată-ce le însă uşor. doi hrăniam în minte aceleaşi gândiri, eram
veni adecă âmenilor în minte, ca se Grâul , cu musteţî se sâmănă mai pătrunşi în inimă' de aceleaşi sentimente
sgărie pământul cu o bucată de lemn, vârtos în ţinuturile mai delurose, pe Cu 1 Octomvrie st. v. 1901 frumose; mai ales nutriam o încredere şi
cu un cârlig, cu care noi ac| î scâtem unde umblă multe vânturi mari pe s’a deschis nou abonament, la care o dragoste împrumutată, fără margini şi
vadra seu cofa cu apă din fântâni, timpul câcerei şi pe unde pasările invitam pe toţi amicii şi sprijinitorii pe lângă aceste, eram împinşi de un dor
— şi mai târfliu cu o bucată de os, fac stricăciune în grâne. Acestea nu foiei nostre. nespus cătră muncă cinstită. în cea dintâiii
cu o cbstă de vită ori de alt dobitoc, se scutură aşa uşor şi ţapele mai Preţul abonamentului: cţi a căsniciei nostre, soţia mea îmi des­
seu cu o bucată de fer strîmb (câr­ împedecă paserile. 9 coperi dorinţa ei de căpeteniă, dorinţă
lig) cum îs cele cu cari tragem jarul Mai avem şi grâu umblător sâu Pentru Austro-Ungaria: pe un care era şi a mea: „Să dea Dumnecleu să
u
în jurul olei seu sub eraţiţ, — în- schimbător, care odată îl semănăm an 24 corâne; pe şâse luni 12 corone; fim fericiţi ! îmi dise ea şi apoi mă în­
dată-ce au aflat aceste instrumente tâmna şi la c.âţî-va ani primăvara. pe trei luni 6 corone; pe o lună 2 treba, că ore ce ar trebui să facem şi cum
seu scule economice cu cari lucrau Acesta îl putem sămăna tomna cât corâne. ar trebui să începem a trăi, oa să ajungem
străbunii noştri pământul şi la cari de târcjiu; după-ee am cules cucu­ Pentru România şi străinătate: la mulţumire, în căsnicia şi în viaţa acâsta...
noi astăcji le cjicem pluguri, îndată ruzul, pănâ când înghiaţă locul. Alt­ pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 Atunci mi-am adus aminte şi i-am spus
au şi început a semăna grâu. cum orî-ce grâu de tâmnă îl putem franci, pe trei luni 10 franci, pe o următorea pildă:
Grâul s’a adus la noi din par­ schimba în grâu de primăvară, decă lună fr. 3.50 — Dupâ-ce a făcut Dumnecleu lumea
şi a spus tuturor fiinţelor ce au de făcut
tea apusană a Asiei, ca sămânţă săl­ în fie-care an îl vom semăna tot mai Abonamente numai la numeral poporal
batică. Cu mii de ani înainte de târeflu, şi întors. în lume, mai în urmă au venit înaintea fe­
acâsta însă seminţele sălbatice de Pe lângă soiurile, ce v’am amintit de Dumineca: ţei Lui patru fete tinere şi frumâse, de
grâu, cucuruz, bob, linte ş. a. s’au aci şi cari ne sunt şi nouă cunos­ Pentru Austro-Ungaria: pe un la sore te puteai uita, dâr la ele ba. Fetele
stins, s’au pierdut cu totul, pote în cute mai bine, fiind-că le semănăm an 4 corâne; pe şâse luni 2 corâne. acele se rugară lui Dumnecleu să le spună,
urma înmulţirii paserilor, cari se hră­ şi noi, mai sunt sute de soiuri de Pentru România: pe un an 8 care din ele e mai bună şi care trebue să
nesc cu grăunţe. grâne cu nume deosebit. franci, pe şâse luni 4 franci. fie în locul cel dintâiu în casa fie-cărui om.
Astăcji cum am c}is, cultura gâului (Va arma. Numele acestor fete era: Avuţia, Desfăta­
e tare lăţită. Cei mai mulţi omeni Abonarea se pote face mai uşor rea, Sănătatea şi Virtutea. Ele se tot cer­
din lume se nutresc cu pâne de grâu. înmulţirea pomilor roditori. prin mandate poştale. tau între sine, că ore-care dintre ele e mai
Decă ne uităm mai de-aprope A dministr apunea. mare şi mai bună.
la grâu, aflăm următorele părţi: ră­ Nu e destul ca un agricultor să se — Ce pote face omul fără mine? —
dăcină, tulpina seu paiul, fusul spi­ ocupe numai cu cultura plantelor cereale, dicea leliţa Avuţia.
cului şi mai multe flori. ci a-se ocupa şi cu alte culturi anexe cum — Fără mine, viaţa ar fi tristă şi
Rădăcina grâului şi a spicoselor d. es. cultura pomilor, legumelor, crescerea amară! — se fâlia lelişora Desfătarea.
peste tot e scurtă şi în, formă de albinelor, crescerea vitelor, cari sunt nisce — La ce sunteţi voi bune, fără mine ?
mănunchiu. Rădăcina cresce în pă­ ocupaţiunî destul de frumose. Agram, 18 Octomvrie. Se vor- le împutâ cam supărată Sănătatea.
6
mânt. Cu cât pământul va fi mai Afară de acestea, decă nu rentăză besce, că oposiţia croată va desfă­ — Surorilor, — c|ise ma i P urmă
bine lucrat, cu cât timpul e mai una, renteză cealaltă şi tot nu suntem în şura o seriâsă acţiune pentru a îm­ Virtutea, — ia gândiţi - vă niţel şi apoi
priincios şi cu cât sămânţa, ce am perderî. Cultura pomilor mai are avanta- piedeca alegerea deputaţilor croaţi spuneţi, ce folosesce omului, dâcă va fi avut,
semânat, a fost mai bună, cu atât giul că umbresce locul cultivat, îl înfru- pentru dieta din Pesta. Alegerea e va trăi în desfătări, va fi sănătos, dâr îi va
nutresce mai bine planta cu sucurile, museţeză şi se pot cultiva şi pe locurile fixată pe c]iua de 21 Oct. când dieta lipsi Virtutea, adecă faptele bune? Au nu
cu umeqâla pământului. Atunci un unde cultura altor plante nu s’ar putâ face. croată se va întruni anume în acest va fi unul ca acela batjocorit şi de rîs la
singur grăunţ ne dă mai multe tul­ Ei cresc aprâpe pe tote locurile afară de scop. Decă acâsta nu va succede, totă lumea?... Să lăsăm deci să ne judece
pini seu paie cu spice pline, — adecă cele de tot umede sâu nisipose. deputaţii croaţi pentru dieta ungară Tatăl nostru şi să ne spună, care ce loc
infrăţesce grâul. Pomii se înmulţesc în mai multe pro- vor fi provocaţi se formeze un club avem să cuprindem, şi în inima şi în casa
Paiul grâului e mai mic ca cel cedeurî: prin sămînţă, puieţl dela plantele separat în parlamentul ungar şi se fie-cărui om.
nu mai între în clubul liberal.
de secară şi mai mare, mai tare ca bătrâne, butaşi, marcotagii, lăstari muşuro- Atunci le dise Dumnecleu: — Omul
cel de orz şi ovăs. Cresce altcum iţl şi prin altoire. Praga, 18 Octomvrie. Resultatul fără de fapte bune e mort!... De aceea
după bunătatea pământului şi după Prin sămînţă.— Sămînţa cea mai bună alegerilor pentru dieta boemă este: locul cel dintâiii se cuvine Virtuţii, locul
cum umblă şi timpul. Paiul de obi- o putem obţine din fructele pomilor sălba­ 68 Cehi tineri (mai înainte 91), 28 de-al doilea îl va cuprinde Sănătatea; cel
ceiu mai la tote spicosele e gol seu tici, mai cu semă de meri, perl şi corco­ progresişti (mai înainte 47), 24 pan- de-al treilea se cuvine Desfătării sâu Ve­
găunos, are mai multe noduri grose. duşi. Seminţele bune trebue să fiă sănă- germani (9), 21 agrari cehî (4), 12 seliei şi numai cel de-al patrulea — ţie
Cu cât paiul e mai în putere şi are tose, tote din pomii cari au avut fructe partidul poporal, 6 Cehi bătrâni, 2 Avuţiă!
mai multe foi, cu atâta ne dă un copte. Sămînţa din pomi prea bătrâni sâu Oehî radicali, 1 socialist, 70 mari — Deci, draga mea soţiă, — cjiseifi
spic mai frumos, mai plin de grăunţe. bolnavi, nu e bună de asemenea şi din proprietari. eu soţiei mele, — la temelia căsniciei nos­
în vârful paiului se află fusul pome necopte, opărite seu fierte. Scoţând Petersburfl, 18 Octomvrie. Wan- tre să punem Virtuţile-ei: iubirea adevă­
•spicului âeu osia de mijloc de formă sămînţa din fructe se spală de partea căr- derhowm, secretarul lui Kriiger, a fost rată, încrederea şi curăţenia cugetului. Apoi
dinţată. Fusul spicului e mai tare nosâ şi se usucă la umbră. După uscare j { a i c i săptămâna trecută şi în două să ne îngrijim de sănătate ca de ochii din
ca paiul şi are în jurul seu mai multe sămînţa trebue să o stratificăm astfel: să rânduri a conferit cu ministrul de cap, ca să putem munci, şi desfătarea şi
spicuşore, în cari cresc grăunţele ia o olă sâu un alt vas în care aşedăm un esterne Lambsdorff. De aici Wander- prisosul vOr urma dela sine; âr dâcă n’ar
învelite în plevă. strat de sămînţă şi unul de năsip, ori căr­ howen a plecat la Spala, ca sd predea veni de bunâ-voiă, le vom sili să vie —
buni pisaţi şi âr unul de semînţă şi unul de Ţarului scrisorea lui Kriiger. In Spala la noi------
Grâul înfloreşce de obiceiu di­
năsip şi aşa mai departe pănă se umple ola a petrecut numai câte-va ore şi a Da, cea dintâiu trebuinţă în căsniciă
ni ine ţa între 4= / —6 / cesurî. Decă este iubirea. — Iubirea e corona fiinţei,
]
l
2
2
pe timpul înfloririi e liniştit aerul sâu acel vas ; să acopere apoi cu o scândură plecat direct la Paris. Foile rusescî
găurită; apoi după aceea se îngrâpă ola în au fost avisate se nu scrie nimic racla cerăscă, care luminâză mintea, pătrunde
şi-i cald, atunci vedem ridicându-se
pământ cam de 40—50 cm. sâu se pune în despre călătoria acâsta. şi încălcjesce inima, întăresce şi însufleţesce
nori întregi de praf galbin de pe voinţa omului. Iubirea e armonia univer­
holdele nâstre. Atunci legă el bine. pivniţă ferită de ger şi şorecî. Sămînarea Budapesta, 19 Octomvrie. In sului : Diminâţa pasările salută sorele în
£lr decă pe timpul înfloririi e vânt se face tomna în luna lui Octomvrie sâu Hajdu-Dorogh a fost ales liberalul
în primăvară într’un pământ gras, desfun­ cântece de iubire, arborii în haine de săr-
mare, e negură, ploiă multă şi rece Saâhelary. Alegătorii din partidul bătâre, florile în culorile lor nenumărate,
seu arsură de sbre, atunci multe flori dat, mărunţit şi îngrăşat cu gunoiii putred pdpofal au atacat pe adversarii lor. pănă şi stânca în munte, în a ei alcătuire
•de grâu rămân sterpe, seci. sâu mai bine compost. Băligarul prospăt Mai' multe persâne au fost grav ră­
nu e bun. Seminţele semănate tâmna în­ vestesc iubirea lui Dumnecleu cătră lume;
Mai tot-dâuna la mijlocul spi­ nite. iubirea e suflarea lui Dumnedeu în trupul
colţesc mai curând, dâcă nu sunt atacate
cului grăunţele sunt mai dese şi mai de şârecî sâu alte insecte vătămător». Londra, 19 Octomvrie. Aici s’a omului. „Şl-a făcut Dumnecjeu un trup din
mari. Totă lumea scie şi vede, că Posiţia locului de sămânat, trebue să produs în potriva guvernului mare ţărină şi i-a suflat suflet“. — Iubirea căsă­
mai ales dâcă nu punem nici o în­ oposiţie din pricina, că permisese lui
fiă deschis spre răsărit şi sud. toriţilor s’a născut, dice-se, dintr’o ploie de
grijire pe alegerea grâului de să­ Kitchener atâtea crudelităţî, pe cari
înainte de asemăna, pământul trebue lacrimi, ce Dumnedeu a lăsat să cadă pe
mânţă, atunci vârful şi partea din Burii le resbună astăc]! împuşcând
greblat; apoi se fac răzore, cari au lăţimea pământ. Toţi omenii au primit dintr’ânsa,
jos a spicului rămâne fără grăunţe de 1,30 m. pe care se fac şenţuleţe sâu ri­ pentru fie-care Bur împuşcat câte un unii mai mult, alţii mai puţin, în tocmai
sâu bobe. ofiţer engles.
gole, adânci după mărimea seminţei şi de­ pe cum plantele primesc rouă dimineţii.
După grăunţe sâu bobe avem parte unul de altul de 0.30 cm. Seminţele Acâstă dragoste făcu, că noi ne-am răbdat
grâne cu bobul golaş şi îmbrăcat de meri, perl şi gutui se pun la adâncimea Lit e r a tur ă. unul altuia îndelung, nu ne-am pismuit, nu
alb, roşu şi galbene. După spic avem de 0.03, pentru cireşi, vişini, pruni şi cor- A apărut Istoria lumii partea a ne-am îndărătnicit... nu ne-am purtat cu
grâne cu musteţî sâu ţape şi fără codoşl 0.05 m. adâncime, pentru caişl, per- III-a tălmăoită de preotul 0. Morar iu, după
musteţi. După timpul în care le se­ seci şi migdali 0.06, pentru nuci şi castani Dr. Th. B. Welter, şi se pâte prooura dela *) Din importanta carte a d-lui profesor
Borgovanu, întitulată „Ionel“ şi apărută de curend
mănăm, avem grâne de tdmnă şi grâne 7—10 c. m. âr duzii numai la 0.01 adân­ Tipografia „A. Mureşianu“ ou preţul de la tipografia „Aurora din Gherla (Preţul 2 cor.)
11
<de primăvară. cime. 1 corână, plus 10 bani porto. mai dăm acest capitol.