Page 22 - 1901-10
P. 22

Pagina 6.                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                             Nr. 222.—1901.


           necuviinţă unul faţă cu  altul; nu am gân-   umbla cruciş şi cux-meziş, se rugase şi de                                                              — „Ba da“, răspunse Houdon deja
           dit  răul  şi  nu  ne-am  bucurat  de  nedrep­  mare  şi  de  mic,  şi  de  bun  şi  de  rău,  pănă                                      pe jumătate mângâiat.
           tatea  celuilalt...  Hrăniţi  cu  acâstă  iubire  ce  în  cele  din  urmă  ajunse  la  înţelâpta
                                                                                                                                                          —   „Atunci  numai  decât  trebue  s&
           căsătoricâscă,  ce  ne-o  pune  în  vedere  sfânta  nostră  Regină,  căci  îşi  clise  soţia  mea,  fiind­
                                                                                                                                                                                  1
                                                                                                                    O fată curagiosă.               constatezl  paguba  cu  pompierii *,  îi  răspunse
           Evangeliă,  tote  le-am  credut,  tâte  le-am  că  eu  suferiam  pentru  şcolă,  mai  lesne  va                                          străinul depărtându-se.
           nădăjduit,  tote  le-am  suferit  şi  le-am  răbdat  putâ  dobândi  inima  cea  bună  a  Reginei,   Mareşalul  Willibald  Pirkheimer  po­
           câte au venit asupra capului nostru.         care,  ca  o  învăţată  ce  e,  mai  iute  va  lua  vestesc©  următorea  întâmplare  din  răsboiul   11 —  „Dâr  unde  pot  întâlni  eu  pe  pom­
                Dintre  bunele  însuşiri  sâu  virtuţi  ale  apărarea  dreptăţii  pentru  un  învăţător,  care  elveţian.  Pe  atunci  nu  se  trimeteau  parla­  pieri ,  se  întrebă  Houdon  mai  întâiu  pe
           nevestei  mele  voixi  pomeni  numai  curajul  piere  pe  sfâxxta  dreptate....  Ea  spuse  Mă­  mentari  dela  o  trupă  la  alta,  ci  se  trime­  sine,  apoi  pe  o  damă  ce  tocmai  trecea  pe
           personal  şi  răbdarea  în  nenorocire,  lăsând  riei  Sale  Reginei  tote  suferinţele  nostre,  tote  teau  femei  bătrâne,  tinere  seu  chiar  fete.   lângă el.
           ca  celelalte  să  se  vadă  mai  târcjiu  în  cres-  nedreptăţile  ce  ni-se  făcură;  o  făcu  să  în-   Când  sosi  împăratul  Maximilian  la  Kons-   —  „Illtă,  poftim,  aici  poţi  da  signalul
                                                                                                                                                              u
           cerea  copiilor  şi  în  conducerea  casei.  Des­  ţelâgă  slujbele  făcute  de  mine  în  satul  nos­  tanţ,  unde  fu  respins  de  elveţieni,  aceştia   de  alarmă ,  îi  răspuxxse  dama  şi  .trecu  mai
           pre  curajul  său  a  dat  dovadă  acum  sunt  tru  şi  în  cele  din  urmă  o  ruga  să  se  în­  fiind  forte  puţini  la  număr,  îi  tx’imiseră  con-   departe.
           câţl-va  ani,  când  cu  focul  dela  casa  veci­  dure  a  pox'unci  o  cercetare  nouă  de  cătră   diţiunile  de  pace  printr’o  fetiţă.  Acăsta   După  acâsta  Houdon  merse  la  apa­
           nului  Petre  Busuioc.  Nenea  Petre  plecase  cel  mai  învăţat  şi  mai  înţelept  profesor  dela   aştepta în antreul împăratului după î’ăspuns.  ratul  pentru  dat signalul de  alarmă  şi sparge
           la  munca  câmpului,  căci  era  vara.  Lelea  universitatea  din  Bucurescî  şi,  dâcă  mă  voiii   Un  soldat  din  sentinelele  împăratului  o  sticla.  S’a  mirat  când  după  cinci  minute
           Safta  —  plecă  şi  ea  pentru  un  ceas,  două,  afla  vinovat  cu  ceva,  să  fiix  pedepsit  pen­  întrâbă :                         Hoxxdon  vede  apropiându-se  cinoî  cax-ă  cu
           în  sat  după  treburi.  Pănă  să  se  înnapoieze,  tru  totă  viâţa,  —  să  mă  pună  chiar  la  puş-   „Oe fac Elveţienii acolo în tabăra lor ?“  pompieri.
           pe  cei  doi  copilaşi  i-a  încuiat  în  casă.  Copiii  căriă;  âr  dâcă  nu,  să  fiu  pus  ârâşl  în  slujbă   —  „Der  voi  nu  vedeţî“,  îi  x’ăspunse,   Ou  pălăria  iu  mână  şi  forte  umilit
           nu-şî  aflară  alt  lucru  mai  rău  potrivit,  de­  şi  să  mi-se  recunoscă  dreptatea,  înaintea  „vă aştăptăU                        Houdon  se  apropiă  de  comandantul  pom­
           cât  să  se  joce  cu  chibrituri  său  aprimjă-  satului  întreg....  Rugăciunile  soţiei  mele   —  „Der câţi sunt la număr ?“         pierilor  şi  la  întrebarea  acestuia,  că  unde
           tore.  Din  nebăgare  de  sâmă  se  aprinseră  au fost încoronate cu mare isbândă pentru         —  „Tocmai  destui,  ca  să  vă  mai  fu-  arde, îi răspunde:
           mai  întâiu  nisce  haine  din  casă,  şi  se  făcu  noi___ Delegatul trimis de d-1 ministru, la  gărâscă încă odată în jos“.                 „Aci,  d-le  cbmisar!   şi-i  ax-ată  rămă-,
                                                                                                                                                                            u
                                                                                                                                          w
           un  fum  gros,  ce  năpădia  ca  pe  un  coş,  pe  porunca  Măriei  Sale  Reginei,  a  venit  la   „Pe  loc  să-mî  spui  câţi  sunt!   striga   şiţele umbrelei.
           o  fe^stră  spartă  din  spre  uliţă.  Nevasta  noi  într’o  cji  de  Sâmbătă,  a  cercetat  şcola,  soldatul înfui'iat.                      Oeea-ce  a  urmat  după  acâsta,  v’o  pu­
           mea  era  cuprinsă  cu  lucru  în  grădiniţa  din  a  vădut  grădina  şcolei,  a  vădut  şi  mica   —   „Vai  de  mine,  aţi  fi  putut  să-i   teţi  îuchipui.  Comandantul  de  pompieri  n’a
           faţa  casei.  Şi  cum  căsuţa  lui  Busuioc  era  nostră  gospodăria;  a  doua  cli  diminâţa,  număraţi  la  bax’iărele  oraşului,  dâcă  în  fuga   sciut  de  glumă  şi  a  escortat  la  poliţiâ  pe
           peste  uliţă,  chiar  în  dreptul  casei  nostre,  când  tot  satul  era  în  piciore,  s’a  informat  vostră  aţi  fi  îndrăsnit  numai  o  singură  dată   bătrânul domn.
           soţia  mea  observa  fumul  şi  alerga  numai  dela  mic  şi  dela  mare  despre  purtarea  mea.   să vă întârceţi privirea înapoi“.
                                                                                                                                                         Sărmanul  Houdon  nu  numai  că  şi-a
           decât  acolo.  Atunci  audi  ţipetele  desperate  Astfel  densul  a  aflat  nevinovăţia  mea  şi  a   —   „Oe!  trebue-  să  trăiască  âmenii
                                                                                                                                                    perdut  „preţiâsa   sa  uxnbrelă,  dâr  a  mai
                                                                                                                                                                    w
           ale  celor  doi  copil,  cari  pe  uşă  nu  puteau,  dovedit  strîmbătatea  spuselor  duşmanilor  aceştia acolo sus?“
                                                                                                                                                    plătit  şi  o  amendă  în  bani.  Din  diua  aceea
           âr  pe  ferâstră  nu  cutezau  să  esă.  în  noştri  şi  Dumiuecă,  când  totă  lumea  se       —  „De sigur! Altfel ar fl mux’it! w
                                                                                                                                                    pe  d-1  Houdon  ixu-1  mai  vecii  preumblân-
           casă,  înăuntru,  începuseră  să  ardă  unele  adxxnase  la  bisei-ică,  acolo  a  publicat  nevi­  Toţi dimprejixr rîdeau, soldatul însă
                                                                                                                                                    du-se pe Rue di Tivoli.
           rufe  mai  subţiri  cu  flăcări  şi,  cum  căsuţa  novăţia  mea,  m’a  pus  din  nou  în  slujbă  şi  îşi  scose  sabia  şi  voia  să  spintece  fetiţa.
           era  mică  şi  j6să,  dintr’un  moment  în  altul  pe  de-asupra  ca  o  mângâiere  sufletescă,  Acesta însă răspunse, cu un surîs fârte calm:
                                                                                                                                                     Calendarul septemânei.
           putea  să  se  aprindă  şi  podul,  şi  casa  în-  mi-a  pus  pe  piept,  în  faţa  poporului,  me­  —  „Voescl  să  ridici  sabia  în  contra
                                                                           w
           trâgă.  Nevastă-mea,  care  văclu  primejdia,  dalia „bene-merenti  pentru sex’viciile mele  mea?  Asta  va  să  cjică  un  adevărat  vitez  !   OOTOM. (1901) are 31 dile. BRUMAREL.
           cu  forţa  omului  desperat  se  arunca  în  aduse pe altarul eres cer ei poporului................  Der  eu  mă  îngrijesc  serios  de  renumele  tău,
           uşă,  care  sări  din  ţîţînl,  şi  cu  primejdia  Mare  a  fost  mângâierea  ndstră,  mare  a  fost   şi  deci  te  povăţueso  să-ţi  încerci  vitejia   pilele  Călend. Iul. v.  Călend. Greg.
           vieţii  întră  în  cameră,  se  aruncă  la  copil,  şi  bucuria  poponxlui  pentru  dovedirea  ne­  mai  bine  la  şanţurile  elveţienilor.  Dâr  nu-i
           îi  ia  pe  amândoi  în  spate  şi,  printre  fum  dreptăţii,  ce  ni-s’a  făcut;  dâr  meritul  aces­  aşa?  Aici  îţi  răspund  numai  buze  de  co­  Dum.  7  Ss.Sergiuşi Vac-  20  Vendclin
                                                                                                                                                    Luni.  8  Cuv. Pelagia     21 Alice şiUrsula-
           şi  flăcări,  îi  scapă  —  nevătămaţi.  Şi  era  tei  îxxtorsătux’I  a  lucrului  fu  încredei’ea  în  pilă pe când acolo limbi metalice.de bărbaţi.
                                                                                                                                                    Marţi  9  f S. ap. Iacob   22  Cordula
           clipita  cea  de  pe  urmă,  fiind-că  căsuţa,  în-  Dixmnecjeu  şi  î-ăbdarea  în  nenoi’ocire,  ce                                     Mere. 10  S. Eulapiu       23  Saveiin
           dată-ce  a  eşit  nevasta  mea  cu  copiii,  a  şi  dovedise  soţia  mea,  care  îmi  tot  dicea....                                     Joi   11  f S. ap. Filip   24  Arch. Rafael
           luat  foc  şi  a  ars  cu  desăvârşire,  nefiind  OrI-ce  nenorocire  ar  cădâ  pe  capul  nostru       IPescele «le sijlel’.            Viner 12  S.mProb. Tarah   25 Orisant şi Dar.
                                                                                                                                                    Sâm   13 M. Carp. şi Papii 26  Demetriu
           omenii  acasă  (căci  erau  duşi  la  munca  câm­  să  o  suferim  fără  să  cârtim  împotrivă-i,  să   Un  cultivator  de  pescl  din  Berlin,
           pului) să stingă focul............ Când se întorse  o  suferim  cu  răbdare  şi  înci’edere  în  Dum­  anume  Paul  Matte  a  importat  de  cux-end
           mama  copiilor,  află  totă  casa  încinsă  în  nedeu___ Cine rabdă păxxă în sfxi’şit, acela  un  soiţi  de  pesce  amex-ican,  cunoscut  sub   Sw.'fr'KMi Sa      dân
                                                                                                                                    u
           flăcări;  âr  pe  copilaşi  la  noi  —  cu  nevasta-  se mâxituesce.                       numele  de  „  pesce  de  sidef   (Greoplagus          Din 18 Octornvre n. 1901.
           mea,  căreia  sătenii,  după-ce  au  audit  des­                               (Va urma.)  brasiliensis),  pe  care  îl  cultivă  anume  pen­
                                                                                                                                                    Renta ung. de aur 4°/o.................... 118,70
           pre  curajul  ei,  a  doua-cji  i-au  adus  mari                                           tru aquaril.
                                                                                                                                                    Renta de oorâne ung. 4%.       .  .  .  92.80
           mulţumiri  şi  i-au  făcut  mari  ovaţiunî.  Densa                                              Acest  soixi  de  pesce,  care  e  fârte  uşor   Iaapr.  căii.  fer.  ung.  în  axir  4 / %  .  121.35
                                                                                                                                                                                  1
                                                                                                                                                                                    2
          răspunse  la  acesta  cinste  cu  cuvintele  Sfin­  Clocirea oueior de cătră claponi.       de  cultivat,  e  de  mărimea  unui  deget  şi  de   Impr.  căii.  fer.  xing.  în  argint.  4V %  100.—
                                                                                                                                                                                      2
           tei  Scripturi:  De  câtră  cei  nenorociţi,  nici   In  Buourescl  s’a  deschis,  după  cum  eulâre  fârte  fruinâsâ.  Iu  timpul  când  se   Oblig.  căii.  fer.  ung.  de  ost  I.  emis.  119.25
           odată să nu ne întorcem ochiul nostru !      am  mai  amintit,  o  esposifiâ  de  pasări  de  împăx’echiază,  corpul  său  strălucesc©  în  cu­  Bonuri rurale ungare 4°/  .  .  .  .     92 60
                                                                                                                                                                           0
                Răbdarea  în  nenorocire  şi  îxicrederea  casă.  Ou  ocasiunea  esposiţ’ei  s’a  arătat  şi  lorile  cele  mai  plăcute.  Corpul  e  de  un   Bonuri rxirale croate-slavone   ,  .  .  93.30
           în  dreptatea  lui  Dumnedeu  şl-a  arătat’o  modul  cum  ouăle  pot  fi  clocite  de  cătră  verde  măsliniu,  cu  5—7  vei’gl  înpodobite   bnpr. ung. cu premii........................178.—
           nevasta  mea,  când  pe  nedrept  am  fost  scos  claponi (ooponi).                        cu  puncte  albăstruie  de  un  luciu  briliant,   LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 144.50
           din slujbă, mai acuşi câţl-va ani....              Claponul  fiind  fârte  puterixio,  se  apără  er  sub  ochi  încep  să  se  întindă  pănă  la   Renta de   argint austr............................ 98.46
                Lucrurile  ne  mergeau  forte  bine  şi  în  admirabil  contra  uliului  pe  care,  de  cele  de  gură  şi  în  sus  o  sumă  de  pete  mai  maxi   Renta de   hârtie austr............................ 98.35
           casă  şi  mie  —  cu  şcola.  A  fost  tot-deuna  şi  mai  multe  ori,  îl  învinge.  Aşa  fiind,  ouăle  de  culârea  verde-albastru  sâu  albastru  ca   Renta de   aur austr..............................118.90
           sentimentul  datoriei  şi  mândria  mea  la  mij­  şi  puii  sunt  la  adăpostul  răpirei  de  cătră  ceriul, cu un luciu întocmai ca sideful.  LosurI din 1860...................................... 139.15
           loc,  care  mă  împintenâ  ca  să  fac  şi  din  nlil;  căci  esperienţa  a  dovedit  că  claponii   Aceşti  pescl  fac  un  fel  de  cuib  în  ni­  Acţii  de-ale  Băncei  austro-ungară  .  126.08
           şcdla  satului  nostru  şcolă  de  model,  pentru  îngrijesc  şi  apără  puii  ou  o  îndemânare  sipul  aquariilor,  unde  femeiuşcă  îşi  depune  Acţii  de-ale  Băncei  ung.  de  credit.  633.—
           ţinutul  nostru.  Elevi  de  ai  mei  mulţi  au  admirabilă  şi  ou  o  îndîrjire  şi  înverşunare  ouăle;  cuibul  se  pădesce  de  cătră  ambii  Acţii de-ale Băncei austr. de  credit.  619.75
           întrat  de-adreptul  in  liceu,  unde  au  fost  mai mult decât maternă.                   soţi,  cari  cu  ajutorul  câdei  svîntură  şi  pres­  Napoleondorl.....................................19.02
           printre  cei  dintâifi  şcolari.  —  Eraxl  însă,   Oloşca,  slabă  din  Gre,  fuge  dinaintea  chimbă apa d’acolo.                      Mărci imperiale germane.......................117.25
           precum  sunt  şi  adl  şi  dintre  învăţători,  pasărei  răpitâre,  cedâză  terenul  când  să   Odată  ce  au  eşit  pescişoril  mici  din   London vista............................... 238.95
           unii  omeni  mărginiţi  la  minte,  răi  la  inimă  vede  alungată  mai  cu  stăruinţă,  pe  când   ouă,  bătrânii  îi  transportă  dilnic  în  câte-un   Paris vista......................................... 95.10
           şi  pismuitorl  ai  faptelor  bune.  Unul  dintre  olaponii  se  lupt.ă,  oum  am  cjis,  cu  uliii  şi   alt  cuib  curăţit  cu  multă  îngrijire  şi  îi  Rente de corâne austr. 4%   • •  • 95.50
           aceştia  a  făcut  împotrivă-ml  o  arătare  sar  cu  furiă  nebună  la  omul  caro  se  apro­  plimbă  mai  târdixi  prin  aquariu.  Ambii  soţi   Note italiene....................................  92.90-
           falsă  la  Stăpânire,  că  nu  ml-aşi  vedâ  de  pii de ouăle său puii pe care i-au clooit.  îngrijesc  în  mod  egal  de  puişorii  lor  şi  pre-
           şcolă...  şi  i’evisorul,  şi  apoi  şi  inspectorul   E  interesant  de  arătat  oum  p6te  fi  sintă  în  general  un  tablou  forte  plăcut  de
           nu  mai  sciu  din  ce  motive,  m’au  asuprit  deprins  claponul  ia  misiunea  lui  de  a  cloci.  viaţa  animală-familiară,  mai  cu  sămă  când
                                                                                                                                                            Din 19 Octomvre n. 1901.
           îxx  cercetările  lor,  încât  m’am  pomenit  —  Pentru  acâsta  se  întrebuinţâză  cu  succes  mulţimea  de  pesoişorl  mici,  conduşi  de  pă-
           îix  mijlocul  anului  şcolar,  ridicat  din  slujbă  metoda  iritărei  claponului,  atât  intern  cât   reebia  părintâscă,  se  plimbă  prin  aquax’iu   Bancnota  rom.  Oump.   18.94 Vând. 18.9b
           şi  înlocxxit  cu  un  individ  —  alungat  din  şi  esbern:  Intern  dâtxdu-i  să  mănânce  bu­  şi  fac  şi  ele  tote  mişcările  bătrânilor  ca   Argint  român.  Oump.  18.30  Vând. 18.64r
           cutare  seminar...  Faptul  acesta  a  pus  în  căţele  de  pane  muiate  în  rachiu,  ©sterne   şi după comandă.                        Napoleond’orl.  Oump.   19.— Vând. 19.04
           mirare  pe  totă  lumea,  care  mă  cunoscea;  urzicându-1  puţin  pe  burtă.  Asb-fel  iritat                                           Galbeni        Oump.    11.30  Vând. 11.40
                                                                                                                           *
           nu-mi  păsa  de  lefa  pierdută,  căci  aveam  claponul  e  aşeejat  sub  o  sită,  unde  se  află                                       Ruble  RusescI  Oump.  126 V  Vend. 127 /*
                                                                                                                                                                                           1
                                                                                                                                                                                 2
           cu  ce  să  trăim;  dâr  îmi  era  de  numele  cel  depuse ouăle spre clocire.                           O umbrelă, arsă.                Mărci germane Oump.  58.50 Vând. —
           bun  ce-1  pierdusem;  îmi  era  de  ruşinea  şi   Fiind  urzicat,  claponul  se  frâcă  şi  să   Foile  din  Paris  povestesc  xxrmătârea  Lire  turcescl  Oump.  10.72 Vând. —.—
           diu  partea  elevilor  şi  a  sătenilor,  nxşine  ce   încâlcjesce  de  ouăle  care  le  găsesc©  sub   istoriâră  hazliâ:  Privatierul  Houdon  mul­  Scris. fonc. Albina 5°/ 0  100.— Vend. 101.—
           veni  asupră-ne  din  chiar  senin....  OrI-ce   sită.  Repetâncîu-ae  acâsta  două-ti’ei  dile,   ţumit  cu  sine  şi  cu  totă  lumea  se  preumbla
           încercare  de  a  lumina  pe  d-1  ministru  de   claponii  se  deprind  admirabil  de  a  cloci   liniştit  dilele  aceste  pe  strada  Rue  de  Ti-   Tergn! de rmătorî din Stembruch.
           nedreptatea  ce  mi-se  făcu,  rămase  fără  re-   şi  când  iese  puii  îi  ore  le  că  sunt  ai  lui,   voli în Paris.
           sultat.  Se  vede,  că  şi  densul  credu  orbesce   îi  îngrijesce  şi-i  apără  straşnic.  Do  obiceiă   înaintea  unui  galantar  elegant  Hou­  S  t a r e a   r î m  ă t o r i l o r   a  fost  la  15-
           duşmanilor  mei.  Atunci  mă  bolnăvii  de  su­  însă  se  dau  claponilor  pui  numai  să-i  erescă   don cu umbrelă deschisă se opresce şi admiră   Oct.  n.  de  42,073  capete,  la  16  Octomv.  n..
           părare şi pax-’că îmbătrâniam cu clile...............  clociţi de găină.                   lucrurile,  ce  erau  de  vădut;  de-odată  simte  an  întrat  363  capete  şi  au  eşit  436  capete,,
           în  timpul  acesta  xxevastâ-mea  mă  mângâia,                                             o  căldură  de-asupra  capului,  caută  în  sus  rămânând  la  17  Octomvie  n.  un  număr  de-
                                                              Socotim  că  nu  va  soăpa  nimănui  im­
           dicend:  —  Nu  pierde  nădejdea  în  Dumne­                                               şi  spre  marea  lui  mirare  vede,  că  mult  42,000 capete.
                                                         portanţa  acestui  fapt  şi  crescătorii  noştrii
                                                                                                               u
           deu; xxu se pote să piei cu dreptatea în                                                   „preţuita  sa umbrelă se află îa flăcări.          Se notâză marfa ungurescă: v e c h e »
                                                         de  pasări  vor  fi  reounoscâtorl  oelor  ce  au
         * mână; am să mă duc până la Vodă......................                                            6menii  din  jur  i-au  sărit  întx’’ajutor,  g r e a   dela  0—0  fii.  tînără  g r e a   dela.
                                                         făcut  ounosout  banele  resultate  ale  acestei
           AibI răbdare, că Dumnecjeu câx’că pe om;                                                   dâr înzadar, umbrela deja era cenuşă.         92—93  fii.,  de  mijloc  dela  91—92  .  fii.
                                                         interesante esperienţe.
           dâr nu-1 pedepsesc©. aşa îndelung.............. Şi                                               D-1  Houdon  oftă  adânc.  Unul  din  pu­  u ş â r ă  dela 91 —92 fii. — Serbescă: g r e a .
           densa,  femee,  ca  tote  femeile,  pleca  la  Bu-                                         blic  întreba  pe  Houdon,  dâcă  umbrela  nu  90—91 fii., de mijloc 89—90 fii., u ş â r ă i
           cxxrescl, acolo stătu mai multe (jile, în care                                             i-a fost asigurată contra focului.            89—90 fii. kilogramul.
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27