Page 25 - 1901-10

REDACTIUNEA., „gazeta" iese în flăcare iii.
AHninistraţiunea şi TiDOgrafla Abonamente pentru' Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri­ îf-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se Fentrn România şi străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franci,, pe şise
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«s prlmeso la Admlnlatraţlune tn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la unnătirolo Se prenumeră la tote ofi-
BTROUHÎ de ANUNŢUBÎ: oielo poştale din întru şi din
în Vlona : la N. Dukes Naclif., afară şi la d-nii colectori.
Hux. Augenfeld & Emeric Les- & Abonamentnl pentrn Braşov
ner, Heinricli Sclialek. A. Op-
polik Nuchf. Anton Oppelik. Admmistrafnmea, Piaţa rr.are.
In Budapesta: la A. V. Gl-old- Târgul Inului Nr. 30, etopiu
bergor. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold (VII ErzsĂbet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor.
Cu dusul în oasă: Po un an
PREŢUL INSERŢIUNILOR:
o scria garmond pe o colină. A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cordne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atăt abonamontelo
fă şi învoială. — RECLAME pe eăt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 223. Braşov, Lum-Iarţî 9 (22) Ocîonraie. 1901.

Koerber şl pactul cu Ungaria. discursul lui Koerber, organul s’ar lăsa timp Austro-Ungariei case origine slovaoă şi română, oonsignată la ale­
kossuthist „Egyetertes“, vede, că pâtă se facă tot ce va fi de lipsă geri. După raportele aoestor foi într’uu oero
Abia a pronunţat ministru-pre- alt vânt suflă acum din Austria, de­ pentru reînoirea tratatelor comer­ electoral, miliţia adusă din Moravia a cân­
şedinte Koerber în prima şedinţă de cât cum anunţaseră meteorologii ofi­ ciale cu statele streine. tat dimpreună cu alegătorii slovaci imnul
redeschidere a camerei vienese câte­ cioşi. E lămurit acum, că pactul Se simte aşa-dâr din tâte, că panslav Hej Slavone", âr îu alt oero sol­
v
va cuvinte cu privire la pactul cu încheiat unilateral nu-i de nici o Germania e gata a sprijini politica daţii de origine română au erupt în stri­
Ungaria şi eată, că întrâga pressă trâbă ; „guvernul austriac pretinde şi economică a Austriei faţă cu Un­ gări de „Sâ trâdscă! , când au aflat despre
u
maghiară se ridică în contra lui şi acusă, el ne prescrie leg! nealtera- garia în schimbul favorurilor şi con­ învingerea lui Valasek. Lauda acâsta pote
întrebuinţâză cuvinte grele despre bile şi ne dă se cunoscem, că sun­ cesiunilor, ce le-ar dobândi dela e, şi pote nu e adevărată, dâr pentru aceea
viitorele raporturi ale Ungariei cu tem slugi, că dâcă voim pactul, tre­ austriac!. e bine, oa aceia pe oarl îi privesce, să cer-
Austria. bue se lucrăm cum ni-se dictâză S’ar părâ deci, că Ungaria a oeteze caşurile şi să ia măsuri, oa soldaţii
Adevărat, că primul ministru dela Viena“. ajuns între doue focuri şi că, cu tâte noştri nici obiar pe timpul alegerilor să nu
austriac a vorbit de rendul acesta Ministru-preşedinte austriac (fise asigurările, că în caşul estrem gu­ manifesteze interes faţă de politica de na­
despre învoiala economică cu Un­ în vorbirea sa între altele, că Aus­ vernul din Pesta se va lăpeda de ţionalitate."
garia într’un ton fdrte ridicat şi hotă- tria nu vrea se jâce rolul mielului legătura vamală cu Austria, totuşi Aşa vorbesce foia maghiară. Ni-se
rît arătând, că Ungaria n’are încă- din fabulă; dâcă i-se cer sacrificii, în cele din urmă el va trebui se ce­ pare şi nouă, oă esactitatea oelor ce ie de-
!
trău, că se află în strîmtore şi deci trebue se i-se dea în schimb şi avan- deze cu dietă cu tot, âr Ungaria bitâză în oontra spiritului armatei nâstre,
trebue se prefere continuarea cornu- tage. Pasagiul acesta al declaraţiu- va fi în viitor şi mai mult, decât în nu este tocmai garantată şi oă pretinsele
niunei vamale cu Austria şi se ţină nii lui Koerber a fost mult observat trecut, inundată de articolele indus­ demonstraţiunl naţioualiste în sînul acestei
sdmă de interesele întregei monar- în Germania, dâr înţelepţii ei au triei austriace. armate nu se prea pot face pe faţă şi ’n
chii. Accentuând, că trebue se esiste convenit, că cuvintele despre „mie­ cjiua mare aşa oum ar vrâ să înfăţişeze
necondiţionată lealitate la încheierea lul răbduriu“ au fost îndreptate mai O visită la curtea din Sinaia. luorul amintita fâie. Simpatia în sine nu
tratatului, Koerber face Ungariei şi mult contra Ungariei, decât contra Vinerî comandantul oorpului de armată se pote comanda, nioî intercjioe ou porunol
imputarea, că n’a fost tot-dâuna leală Germaniei, despre a căreia politică transilvan FZM. Probst, şeful de stat ma­ şi decrete nicăirl', nici ohiar în şirurile ar­
în observarea tratatelor. vamală ministrul a vorbit în acelaşi jor Homstcin, generalii Vavesan, Steeb şi matei.
Tdte aceste au deşteptat mânia timp. Moerlc, colonelul Bieger, oolouelul de hon-
cjiarel'or din Pesta. Acestea impută Austria e firm decisă se-şî apere vecjî Wtber şi mai mulţi ofiţeri din armata
Din parlamentul austriac.
lui Koerber, ca voesce se creeze un interesele comerciale politice şi faţă oomună, au plecat din Sibiiu la Sinaia, ca
pact, care face imposibilă desvolta- cu Germania. Cu privire la acâsta să facă o visită Maj, Sale Regelui Oarol.
rea economică a Ungariei. Mai cu­ scrie „Vossische Ztg.“, oă „Austria Din inoidentul acestei visite, organul ma­ După o întrerupere de patru luni s’a
rând — c}ic amintitele foi — e în­ se pregătesce la luptă, la o lupta, ghiar guvernamental „Budapesti Hirlap redesohis, cum soim, Joia trecută parlamen­
u
tul austriao.
clinat Koerber de a vedâ Austria ce a fost provocată prin urcările sorie urmâtorele : înainte de tâte preşedintele, conte
slăbită faţă cu imperiul german, de­ taxelor vamale germane. Vom vedâ, „...Desul contact intre conducătorii Vetter, a anunţat camerei logodna arehi-
cât faţă cu Ungaria; el s’a alăturat dâcă contele Biilow voesce acâsta armatei nâstre şi între Regele Carol este o ducesei Elisabeta, fiica răposatului principe
la politica lui Schonerer şi Wolf, în luptă. Ori cine are ochii deschişi, dovadă, oă cercurile cele mai înalte ale de ooronă Rudolf, care cu înaltă voie a
ochii cărora Ungaria e postavul roşu, vede inse, că în acâsta luptă Ger­ conduoerei nâstre de răsboiîi se gândeso Maj. Sale s’a moheiat ou prinţul Otto Win-
disch-G-raetz. Camera a decis a se aduce
fiind-că ea nu concede ca Austria mania nu va avâ de lucru numai cu serios la o oooperaţiune anti-rusă a arma­
felicitări Maj. Sale în numele ei.
se se înece în marea germană, Austro-Ungaria, ci cu un şir de state tei austro-ungare cu armata Regelui ro­
A amintit apoi preşedintele de mor-
„Koerber nu pote face pactul, deci adversare politicei sale vamale şi de mân." N’a fost încă răsboiă, care să fi pus tea deputaţilor Dr. Weigl şi Dr. Kaizl,
nu vrea se-1 facă“. aceea este îndoios încă, dâcă con­ atât de mult la probă spiritul armatei aus­ fost ministru de finance, cari erau o po-
Mai (ţie acele foi, că dâcă Koer­ tele Biilow va abcjice tratatele co­ tro-ungare, cum, în oaşul unei înourcăturî dobă a parlamentului.
ber cu provocare la interesele mo- merciale". balcanice, l’ar pune un răsboiîi purtat con­ In fine preşedintele a auunţat retra­
narchiei ar vrâ se stbrcă dela Un­ Se afirmă adecă tot mai mult, tra Rusiei alături cu armata română. Faţă gerea deputatului Prade, unul din condu­
garia vre-o nouă jertfă, ar vedâ cu­ că guvernul german umblă cu gân­ ou eventualitatea acâsta negreşit trebue să cătorii partidei poporale germane, din pos­
tul de vioe-preşedinte al camerei, anunţând
rând cât de mult se înşală; minis- dul a prelungi prin tăcere tote tra­ se pună cestiunea: âre oertele de naţiona­ nâuă alegere pe diua următâre.
tru-preşedinte austriac trebue sevor- tatele comerciale pănă la 31 De­ litate ale monarchiei n’au influinţat disol- A urmat apoi presentarea mai multor
bâscă cu totul în alt ton, dâcă cemvrie 1904. Acâsta se admite mai vant asupra unităţii spiritului armatei nos- proieote din partea ministrului de agricul­
voesce se încheie dimpreună cu Un­ mult în considerarea situaţiunei din tre? Nu se pot nega anumite apariţiunl tură şi o interpelare a deputatului Gross
garia tratate cu statele esterne. Austria, unde numai în primăvara îngrijitâre în privinţa acâsta. Ou ooasiunea şi soţi privitore la imigrarea de clerici
francesl îu Austria şi mai ales de membrii
Dr. Koerber şi guvernul seu s’a anului 1903 este a-se reînoi uniunea alegerilor din ăstimp foile slovace s’au lău­ ai sooietâţii iesuiţdor tn urma măsurilor le­
pus, cum cfice o fâie vienesă, în vamală cu Ungaria. Prin prelun­ dat cu simpatia ce au manifestat’o faţă de gislative, ce s’au luat îu Franoiafaţă ou oon-
fruntea şovihismnlui anstriac. Din girea tratatelor comerciale c’un an candidaţii naţionalişti slovaci miliţia de gregaţiunile preoţesc!. Amintiţii deputaţi

FOILETONUL „GAZ. TRANS". ideiâ, care-î încremeni şi-l aruncă apoi în Se simţi» nespus de umilit şi-i veuia „Vino, vino lângă mine" strigâ Eugen
nisce sbueiumărl, cari îi sângerau sufletul. să-şi sdrobâscă capul când se gândia, că întincjându-şl braţele, „vino... aoi e bine, e
Adormi într’un târejiu în prada unei numai el n’a făcut nici un bine în viaţă. oald şi nu e furtună".
Jertfă. nelinişti chinuitâre şi-avu un vis, care-1 Dela isvor înainte se făcea o câmpiă Ea rămase nemişcată privindu-1 ou
înfiora. nisce ochi plini de-o duioşiă durerâsă.
De Z. Bârsan. stârpă.şi nemărginită, de-asupra ei se fră­
I-se părea, că stetea lungit pe ârbâ mântau nisce nori încruntaţi. Un vânt pu- Eugen oereâ să se ridioe în pioiâre,
— F i n e . —
verde aprâpe de-un isvor. Ou ochii pier­ ternio porni dinspre mâcjă-cji şi întunericul dâr nu putu, se sili să se tîrască înspre
Peste vre-o oâte-va săptămâni, Eugen duţi în undele lui întreba vălurelele de ce se lăsă tot mai des. dânsa, dâr în zadar.
căcju bolnav de friguri. Işî pierdu slujbaşi mai isvorăso, de ce, când au să piară în Se făcuse nâpte. Tunete înfiorătâre — „Oi vino odată.., Lucia, Luoia de oe
rămaseră amândoi muritori de fâme. Ea albia înoraiată a unui pârâiaş, ce se pierde
făceau să se cutremure văzduhul şi fulge­ stai tu acolo"?...
devenise fârte mâhnită şi în zadar cerca pe luncă? De ce nu rămân acolo în sînul
rele repecjl spintecau aerul greoiii ca de — „Stau oa să te pot pirivi", (fise ea, şi
el s’o mai mângâie ou vorba. pământului, limpecjî şi nesărutate de lu­
plumb. Peste puţin începu o plâe de foc. apoi îngână abia aucjindu-se:
Pleca de-acasă şi se întorcea târejiu mină ?
Era un tablou măreţ şi îngrozitor tot­ — „Oa... să... te... pot... privi"...
mai abătută de oum plecase. Servitârea Şi ele ’i răspundeau murmurând: Ori­
odată.
lor, o femeie bătrână şi devotată, stetea cum suntem, facem şi noi bine pe unde — „Dâr asta o poţi face aci. Pentru
lângă patul lui Eugen şi-i povestea câte trecem. Floricele-i ce oresce pe malul pâ­ Eugen privia extaziat şi uimit în ace­ Dumnecjou Lucia asoultă-mă"...
tâte, ca să-i mai trâcă urîtul. râiaşului în trâcăt îi dăm viaţă şi ea se laşi timp, oăel nu putâ să prioâpă de ce „Nu — îl întrerupse ea, — nu viu;
Eugen nn putâ însă prioepe de unde râgă cerului pentru noi. De-am rămânâ în pe locul unde şedea el, nu cădea nici privindu-te de departe te pot vedea mai
se plătea mâncarea, oe i-se aduoea în fiă- pământ, oe s’ar face biata floricică? o scântee măoar şi nu se simţia n,ioI o bine"...
adiere. — „Dâr tu suferi aşa"...
a
care ch l pat. • • • şi când întreba pe bă­ — Ya să cjioă de dragul ei părăsiţi voi
trâna, acâsta rămase mută uitându-se la el cuibul liniştei mergând înspre ooean? In mijlooul aoestei furtuni apăru de­ — „Sufer..,. pentru tine!“ Ochii ei erau
fârte ciudat. — Nu seim de dragul cui, dâr soim, că odată o femeiă. Blândeţea ou care îndura plini de lacrimi, ce-i onrgeau grele pe
Iutr’o sâră, era târejiu şi Luoia nu se faoem bine pe unde trecem şi asta ne face aoâstă mânia a oeriului, pe Eugen îl um­ obraji, âr pe -buze îi flutura un zîmbet
întorsese. să uităm, oă mergem spre mârte. plu de milă. rece ca de mort.
Unde să fiă ? Ce i-se va fi întâmplat? — Jertfă...., îngâna Eugen, da, totul e Se cutremura, căci la lumina unui Eugen eşit din fire se ridică pe ge­
De-odată ca un fulger îi trăsni prin cap o jertfă. fulger Vădfi pe Luoia. Da,... ea era. nunchi: