Page 26 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 223 —1901.

au interpelat guvernul, dâcă congregaţiu- hice în Pilsen e asemenea prevădută în In şedinţa de Vineri deputatul Keiser, maghiare, ca să vadă, la oe acte nesocotite
nile străine au cerut autorisaţia de a-se budget. propus de partidele germane, a fost ales păte răpi pe oineva patima politică.
stabili în Austria şi dâcă guvernul a dat Şi dorinţele Germanilor au fost oon- prim vioe-preşedinte în locul lui Prade.
astfel de autorisaţiă? siderate. Aşa sunt introduse pentru oele In aceeaşi şedinţă Keiser a interpelat începutul tumulturilor s’a luat dela o
două universităţi şi cele două politechnice guvernul, dâoă nu crede, că este indioată palmă, pe care i-a tras’o Demet.er Ferencz
*
din Praga sume mai mari. Asemenea s’au o intervenţiune pe cale diplomatioă pentru din partidul liberal (caudidat Dobieczky)
După interpelaţiunî a urmat esposeul prevăcjut pentru politechnioul german din a se pune capăt răsboiului din sudul Africei lui Zâkan Mihâly, oare ou tăie că promi­
ministrului de fiuauce Dr. Bshm-Bawerlc Briin 141,179 cor. mai mult. prin mijlooirea tribunalului arbitrai dela sese, oă va vota ou liberalii, şl-a dat votul
asupra preliminarului budgetar pe anul Trece la stat şi în cheituiala lui sus­ Haga şi să se impună ast-fel Angliei res- koşutbistului Varga Lajos. Palma lui Deme-
1902. ţinerea gimoasiului oomunal german din peotarea dreptului internaţional. ter fu atât de straşnică, încât lui Zâkan
Noul budget, după cum a accentuat Aussig; se completâză gimuasiile germane
ministru de finance, cu t.6tă depresiunea în "Weimbergen şi Pruhatiz. Asemenea şoo- i-au sărit doi dinţi din gură.
economică generală, se va solda c’un mic lele de stat reale germane din Praga, Plan Din părţile Sătmărene. După alegere agenţii lui Dobiezky,
escedent. Ministru dice, că situaţiunea eco­ şi Tepliz, se dau subvenţiunî gimnasiilor care reuşise, au eşit ou stâgurile pe stradă,
nomică a Austriei este destul de satisfăcă- oomunale germane dinKomotan şi Mărisch- - 15 Oct. 1901. ceea-oe i-au înfuriat atât de mult pe cei
tăre, pentru-că ea se razimă pe o basă so­ Ostrau; asemenea şi soălelor reale germane Onorată Iiedacţiune\ Ou inima plină din partidul advers, încât au trecut prin
lidă, îu urma politicei fericite inaugurate din Goding şi Leipnik. de jale şi mâhnire prind pana pentru a Vă oordonul militar şi au atacat pe liberali ou
de parlament în înţelegere ou guvernul.
Diferitele industrii ale statului vor avă lu­ * oomunica un fapt trist şi afară din cale pietriî şi ciomege. Căpitanul Wolf a fost
cru asigurat pe mai mulţi ani. In fine es- După esposeul ministrului de finanţe ruşinos. grav rănit cu acâstă ooasiune.
primă speranţa, că graţiă politicei urmate, La 3 Oot. n. s’a făcut alegerea de Pe lângă compania, care formase oor­
a făcut ministru-preşedinte Koerber o deola-
echilibrul budgetar va pută fi menţinut.
raţiune relativ la situaţiunea politică. deputat în ceroul Medieşului (Aranyos Med- donul, s’a requirat numai decât o altă com­
Sumarul budgetului pe 1902 arată la Guvernul, cjise Koerber, este şi acum gyes). Erau doi candidaţi: egumenul mă- pania de infanterişti, cari ou baionetele
cheltuelî 1 685,117,944 oorăne (mai mult
de părerea, că pe câtă vreme nu vor fi re- nâstirei din Bicsad Pasztori Arkâd şi pro­ pe puşcă au curăţit piaţa din faţa palatu­
cu 43,954,600 oorăne decât în anul 1901), ăr solvate cestiunile naţionale, n’are sâ se alăture
la venite respec. acoperire 1,685,966,375 la nici un partid. Dâeă guvernul s’ar de­ prietarul scălrjilor de aoolo Szentivanyi Ar- lui comitatens. Nu peste mult a venit la
oor. (mai mult cu 43,968,772 cor.) Resultă cide acum, de a-se alătura la un anumit pad; primul Rutean gr. cat., al doilea Se- faţa locului şi un escadron de husari, cari
deci un escedent de 848,413 corăne (mai grup naţional, el printr’asta ar lua posiţiă cuiu, mi-se pare calvin. au fost primiţi de cătră mulţimea iri­
mult cu 14,172 cor. oa în 1901).
contra celorlalte grupuri şi orl-cât de mult In amintita <ji vedem alergând la urnă tată ou huiduieli şi cu pietri. Mai mulţi
* ar fi decis de a fi cu egală drpptate cătră nu pe un cutare uădrăgar ori dâsoăluţ ră- soldaţi şi subofiţeri au fost răniţi. Unii din
toţi, n’ar pută scăpa de imputarea, că
Interesant este a se sci, oă în proieo- răoit, ci —durerea durerilor! — e l i t a preo- mulţime au început se fugă, dăr a'ţii au
tul de budget actual au fost introduse şi procede unilateral. ţimei năst.re din părţile acestea: pe un. rămas pe loo şi s’au apucat la bătaiă ou
acele posiţii. cari corespund învoielilor, ce Pot esisia în statul nostru, cţice, partide Constantin Lucaciu (fratele lui Vasile), Ata- soldaţii. In acăsta încăerare soldaţii au fă­
s’au fost făcut între guvern şi Cehi înainte naţionale, dăr nu pdte esista un guvern naţio­ out us de baionetă şi sângele curgea şirăie.
de ce au sistat aceştia obst.rucţiunea lor. nal. Numai după-ce se va dobândi pacea nasie Demian, Eug. Dredean şi alţii de ta­
Guvernul îşi împlinesoe deci promisiunile, naţională şi partidele naţionale se, vor fi lia lor, ou toţi învăţătorii, mânând cum mână Tramvaiul cu aburi venia tocmai dinspre
ţinând sămă tot-odată şi de multe dorinţe transformat mai mult în politioe, fiă-care turmariul turma sa, una tniie cinci sute de biserica cea mare şi în îuvălmăşala oeamare
ale deputaţilor germani pe terenul instruc­ guvern va trebui să ia posiţiune faţă cu Români alegători spre urna electorală. o tînără fată cu numele Teresa Pottermann
ţiunii. împrejurările schimbate. Statul nostru, ebee Nu mai puţin de trei-eţed „părinţi su- a fost aruncată îuaint.ea locomotivei, care
Koerber, a rămas îndărăt; fără pericul pen­
Aşa în ce privesoe ooneesiunile făcute fletescl , apoi peste patru-cţecl de „lumină­ i-a rupt amândouă pioiărele. Fata a fost
u
Cehilor figurâză în budgetul ministeriului tru viitor nu păte să stea în starea acăsta 14
El trebue ou tăt.ă puterea să se ridioe în tori ai poporului (învăţători) calcă în pi- transportată la spital şi ou greu va scăpa
de finance ca rată primă a unei subvenţi-
unl date oraşuiui Praga, suma de 1,600,000 şirul imperielor desvoltate. Acesca este cel oiăre solidaritatea şi hotărîrile naţionale, nu cu viaţa.
corone. Acăsta subvenţiune are menirea a mai mare interes al statului nostru, la care le pasă de glasul fruntaşilor, şi oa la oo- De-odată mulţimea începu să arunce
fi întrebuinţată pentru scopuri de asanare au interes tăte popărele lui. mandă se unesc, se înrolâză de bună voie din nou cu pietri şi husarul Hoffnagel An­
a capitalei boeme. Vorbind de încheierea tratatelor co­ sub flamura guvernamentală, votâză unii drei, lovit în frunte, căcju ameţit de pe cal.
merciale şi de pactul cu Ungaria, cjioe, că
Mai departe în budgetul ministeriului pentru Pasztori, alţii pentru Szentivanyi, Cu acâstă ocasiă a suferit o sguduitură de
de justiţiă e introdusă suma de 250 000 interesele monarchiei întregi (gesamt- 44 creerl, aşa că puţină speranţă e, să se îu-
cor. pentru oonstrucţiunea unui palat, al monarchie) trebueso înainte de tote apă­ bep.u „maguum aldomas şi îndăpă la pa­
justiţiei în Praga, ăr în budgetul ministe­ rate. Aceste interese sunt tot aşa de mari pricaş, ca şi eei de pe la Gherla, Turda, sânătoşeze. Nimio nu mai putea înfrâna
riului de interne sunt introduse posiţii cu pe terenul industrial, ca şi pe cel eco­ Beiuş şi din alte părţi. furia poporului, într’un minut a soos pie-
sume însemnate pentru regularea şi cana- nomic. „Motivele" sunt , şi aici oongruele şi trile pavagiului şi a spart tăte ferestrile
lisarea rînrilor Moldava, Elba şi pentru Ministru-preşedinte anunţă între alte ajutărele de stat. dela casele din strada principală. S’au spart
construcţiunî de port. proiecte şi unul privitor la reforma legei Câtă decadenţă şi lipsă de consciinţă^ şi stins felinarele şi mulţimea s’a dedat
de pressă şi se rogă de cameră să voteze
Cele mai numărose posiţii, ce se re­ cât mai în grabă budgetul, lăsâud la o Preoţimea şi dăscălimea, în gală mare, cu prin întunerec la un vandalism ne mai po­
feră la învoiala aceea încheiată între gu­
vern şi Cehi, se cuprind în budgetul minis­ parte încă pe sourt timp interesele parti­ „^imăzl (reverencjl) de mătasă, pe oap ou menit, se aucjiau împuşcături de revolver.
teriului de instrucţiune. delor. Crede firm, că şi în cealaltă parte a cilindre de un metru, avisâză, comandâză Pela ârele 11 nu vedeai, decât omeni din
monarchiei politici anii sunt convinşi de ne­
Aşa cheltuelile ordinare pentru poli- pe bietul oaşan la votare pentru eterna lui popor şi soldaţi cu capetele sângerate, ăr
cesitatea unui teritoriu vamal comun. Un­
technicul cehie din Briin (Moravia) s’au garia în legătura ei cu Austria îşi va pută perire. trotoarul din faţa palatului poştei era aco­
urcat ou 76,236 corăne, de ăre-ce s’au creat păstra mai uşor independenţa ei economică, perit de sânge. Sub fie-care portă medioii
opt catedre nouă. Mai sunt introduse 100000 Recapitulând spuu, oă dela alegerea
decât într’o autonomiă formală economioă. erau ocupaţi cu bandajarea celor răniţi.
cor. odată pentru tot-dăuna pentru com­ aoâsta nici un preot n’a lipsit, afară de
pletarea trebuinţelor amintitului politechnic. Şi alianţa între două mari puteri pote Berinde din Seini şi Napoiauu din Batiz- Unui loootenent o piatră i-a strivit urechia.
fi ameninţată printr’un răsboih econojnie. Medicul militar Zuber şedea la masă în be­
Mai departe gimnasiul comunal cehie Cu atât mai mare ar fi abnormitatea unui vaşvari, ceilalţi pentru 2-3 dile toţi îşi pără­
din Koniginbof treoe la stat şi va fi sus­ răsboiă economio între două state, cari siră paroehiile şi alergară a-se face unel­ răria Kopietzki din piaţa cea mare. Deo­
ţinut din budgetul său. gimnasiila cehice politecesoe sunt aşa strîus legate ca Austria tele duşmanilor noştri. dată sburâ uu bolovan prin ferestri şi-l
din Czaslau, Briin, Boskowitz, Prossnilz şi şi Ungaria, mai ales dâoă un ast-fel de lovi atât de puternio pe medio la tîmplă,
Strassnitz devin gimnasii complete. Subven- conflict formâză un factor şi în soootâla Un nume fără nume. încât momentan cărju la pământ. El fu
ţiunile gimnasiilor private cehice din Mă- unui al treilea. Trebue să domnâscă necon­ transportat în stare moonscientâ la locuinţa
risoh-Ostrau şi Mistek s’au mărit. diţionată lealitate nu numai la încheierea, sa. Au fost răniţi de tot peste 40 de sol­
Dorinţa Cehilor din Praga de a avă ci şi îu timpul duratei tratatului austro- Alegerea sângerâsă dela Dobriţin. daţi. Dintr’o oârtă iscată ÎDtre birjarul Ni-
o şcălă reală de stat într’un suburbiu de ungar, lealitate, care să împiedece validi-
acolo, asemenea s’a împlinit. Pe lângă tarea unui singur interes unilateral. Am amintit deja despre tumulturile chita Gheorge şi între alt birjar ou numele
acăsta s’au completat şcolile reale cehioe In fine ministrul asigură, oă guvernul şi ciocnirile, ce s’au produs la Dobriţin ou Mâszaros, acest din urmă s’a ales cu o rană
în Jungbunzlau, Kladno, Tabor şi Zizkow. austriac va soi să represeute ou totă pute­ adeucă în regiunea inimei. Şi acestuia îi
ocasia alegerilor de Joia treoută.
Şoâlelor reale oehice din Goding şi Leip- rea interesele Austriei. sunt numărate ciasurile. Tumultul s’a liniş­
uik li-se acordă subvenţiunî însemnate. în­ De astă-dată vom comunica cetitori­ tit abia pe la ărele 2 după miecjul nopţii.
fiinţarea unei şcăle de stat industriale oe- * lor noştri unele detailurî, luate din foile
Arestări s’au făcut cu sutele.
iltă cum pote degenera lupta consti­
tuţională într’uu răsboiă formal de stradă !
— „Lucia, suferinţa ta .... Cercă să se ridice, dăr îi fu peste fum, de beţivi şi se miră oum de nu s’a
M
De remarcat e, oă între agitatorii d e
Ea îl întrerupse şi oftând rosti: putinţă.... trecjifc îu casa de nebuni. frunte ai partidului koşuthist erau studenţii
— „Sunt fericita ! u
De odată îşi aduse aminte visul. Tre­ Pe Luoia n’a mai văcjut’o. A voit să dela tăte institutele calvine din localitate,
Ochii lui Eugen scăpărau de mâniă,
sări de spaimă şi într’o încordare de „nervi se ducă odată s’o vadă, dăr s’a întors îna­ gimnasişti, teologi, preparând! şi jurişti.
buzele-i tremurau învineţite şi sângele-1
sări din pat şi alergâ la patul Luciei. . poi dela scara a doua, gândindu-se, că e Nu de geaba e vorba despre o alegere pe­
ardea, simţia oum îl arde prin vine.
mai bine să nn-1 mai vadă nicl-odată. îşi trecuta în oraşul unde la 1848 s’a ţinut se­
Nu-i nimio mai ohinuitor pentru un Ea nu venise.
aduse aminte de acel vis grozav şi se în­ siunea parlamentară, care a detronat casa
suflet, care simte, decât să vadă pe alţii su­
A simţit atunol o lovitură la oreer.... credinţa că de n’ar fi fost el lângă isvor, Habsburgică. Pagubele oausate prin vanda­
ferind pentru el.
Nu soiu, dâcă n’am înebuuit din momentul ea de sigur n’ar fi şecjut în furtună. lismul de Joi se ridică !a o sută de mii d e
Eugen doria din tăte puterile sufletu­ acela — îmi spunea bietul Eugen într’o <ji corăne.
*
lui său să blesteme oeriul şi să se lupte cu pipăindu-se la temple —, oăcl îţi mărtu­ * *
trăsnetele lui. Simţia o putere nebună pen­ risesc, că de-atunol am avut uue-orl mo­
L’am întâlnit astă-vară într’un sat
tru asta, dăr buzele nu-i mai puteau scote mente în oarî ml-a fost frioă să nu fiu
dela pâlele Carpaţilor. M’am împrietinit cu SCIR1LE DILEI.
nici o şăptă, svîrcolirile îi erau zadarnice, nebun.
el ourend. Odată ml-a povestit acâstă
căci ceva drăoeso îl ţintuise aoolo, lângă — 8 (21) Octomvrie.
Ea nu venise.... Eugen rămase ou ochii întunecată din viaţa lui şi a încheiat
isvor.
pierduţi pe perna ei şi începu să plângă. astfel: Dina Sf. Sofii, patrăna gimnasiului
Istovit căcjfl fără simţire cu faţa la
In acel plâns de oâte-va oii pe el înţelese român gr. or. din Braşov, a fost celebrată
pământ. Aucjia înoă vuetul furtunei, oare Am venit aci şi nu fao alt-oeva de
totul, îşi tălmăci visul şi înţelese.,.. şi anul aoesta ou o deosebită solemnitate.
se perdea, şi peste puţin nu mai audi de­ oât întrebuinţez tăte mijlâoele, oa s’o uit- Elevii şi corpul didaotio au asistat în Jiuă
cât murmurul isvorului, care îi cânta la Jertfă — îogânâ el olătinând poso­ încerc să mă îngrop în frumseţele naturei, de 7 Ootomvrie în oorpore la liturghiă.
cap trist oa o doină de jale.................................. morit din oap — jertfă şi ârăşl jertfă..,. dăr oâte-odată dispar tote şi printr’o at­ Dela biserică elevii şi profesorii s’au întors
Se îmbrăcâ şi plecâ pe stradă într’o mosferă înegurată n’o mai văd decât pe la gimnasiu. Aici în sala festivă s’a oficiat
Se tredi. Deschise oohii încet şi cu stare de inconsoienţ ăcompletă.'Rătăoi vre-o ea...., pe ea..., — şi cu o faţă întunecată sfinţirea apei de oătră părintele Dr. Saftu, asis­
târnă. Se simţia oa bătut şi oapul îi era patru dile fără să soie unde a fost şi oe-a adause — şi pe mine. tat de părintele diaconPnscM,jOU care ooasiune
greu. Prin ferâstră pătrundea lumina cjilei făout. Şl-aduoe şi-acum câte-odat’ aminte, corul compus din studenţi a intonat un
luptându-se cu întunerecul din odaie. de-o apă tulbure, de-o tavernă plină de frumos cânteo biserioeso sub conducerea