Page 27 - 1901-10

Nr. 228—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

•d-lui profesor George Dima. Discursul abs., a fost numit practicant la oancelaria boşan pentru olasa a II, Damasohin Medre versum sub presidenţa lui Kriiger. La con-
ooasioual l’a rostit de astă-dată d-1 profe­ arohidiecesană. pentru paroohiă de clasa III. ferenţa acâsta au participat, afară de Dr.
sor Nic. Sulică, oare a fost asoultat cu aten­ Lcyds, Dr. Wessels, Wolmarans şi Fischer.
Dela alegeri. La alegerea din Ger- Rescola Jidovilor din Drăncenî.In
ţiune religiâsă. D-1 Salică a vorbit despre Conferenţă a discutat asupra răspunsului,
nesig au mai luat parte preoţii Nistor(So- comuna DrânoenI judeţul, Fălciu, lângă
scopul şoâlei aşa cum îl contemplâză po­ oe trebue să se dea regimului de sânge şi
lovăstru), Popesou (Beioa maghiară), Uieş Prut, s’au înmulţit Jidovii aşa de tare, în
porul român îa adânoa şi înţelâpta sa de- de terâre inaugurat de Kitchener. Afară
(Şarpotoc), Manzora (Gernesig) şi învăţă­ cât astăcjl formâză majoritatea loouitorilor.
finiţiune, pe oare o găsim în proverbele de bătrânul Kriiger toţi au convenit ca,
torul Dumitru Harşan (Sân-Mihaiă). — D-1 Arendaşul Orăiesou avea să sufere fârte
nâstre: „Biserica este casa lui Dumnezeu, după-oe notele diplomatice de protestare
preot luliu Orainio din Urisiul-de-jos ne mult din partea acestor Jidovi, cari mereu
u
şcâla este casa omului de omeniâ. „Casa omu­ n’au niol un resultat, Burii să răspundă la
sorie, că a fost şi densul printre alegători îi causau fel de fel de pagube. înainte de
44
lui de omeniă âtă ce trebue să fie şo61a. eseouţiunl ou eseouţiunî, adeoă în tocmai
în Şaromberg, dâr în Gernesig n’a fost, asta cu vre-o 4 luni Jidovii s’au răsculat
Şi în adevăr elevii trebue să înveţe aici oa în evul vechiu: dinte pentru dinte, ochiii
oum a susţinut corespondentul nostru. — în potriva âmenilorde servicii! ai lui Oră­
omeniă, căol aoâsta este după ooncepţia pentru ochiu.
-
Printre preoţii, cari au participat la ale­ iesou, fiind-că aceştia închisese nisoe vite
poporului nostru podâba unui om cum Cine ar putâ să învinovăţâsoă pe Buri
gerea din cercul Betleanului coresponden­ de ale Jidovilor, pe cari le prinseseră la
să oade. de sălbătăciă şi barbariă? Ei n’au provo­
tul nostru înşirase şi pe părintele S. Popan păşunea oprită. S’a produs o încăerare, au
Definiţiunea aoâsta nouă şi atât de cat, ei au fost oei provocaţi prin măsurile
14
din Figa. „Un alegător din acele părţi fost răniţi mai mulţi şi dintr’o parte şi din
potrivită, atât de neaoşă românâsoă, a fost neumane aplioate de Kitchener ou scop de
ne râgă acum să rectifioăm aoâsta, căci cealaltă, âr Jidovul AronovicI a fost chiar
esplicată mai pe larg de cătră d-1 diser- a sili pe Buri şi Olandesii din Cap (la ca­
„numitul preot a stat departe de-asemenea omorît. Arendaşul Orăiesou stă închis aoum
tant, oare a secerat pentru espunerile sale, 44 pitulare ruşinâsă. Kitohener a dus lucru­
ruşine . de atâta vreme şi procesul, care era să se
furtunose aplause dela numerosul public judeoe în cp'ia de 4 Oot. v. la curtea ou rile aşa departe, încât bună-âră în colonia
venit să asiste la aoâstă serbare. Efectul legei de incompatibilitate. Cap, — pe basa ordinelor date de el, —
Max Falie, marele haham dela „Pester juraţi din Huşi, a fost amânat pentru se­ un ofioer engles a pedepsit pe un cetăţân,
siunea de iârnă, la cererea văduvei Jida­
Dill Făgăraş ni-se scrie: Postul de Lloyd , şl-a dat demisiunea din postul de fiind că cocoşul lui a cutezat să cânte. Pe-
44
notar public regeso în oomitatul Făgăraşu­ preşedinte al direcţiunei societăţii căii fe­ nului. — Asemenea procese ou Jidovii au dâpsa s’a aplicat pe basa publicaţiunei, că
mai fost în România şi mai ’nainte ; cităm
lui, la propria cerere a lui Nemeş Antal, rate Caşovia Oderberg. „sub aspra pedâpsă este oprit a se lumina
prin transferare a devenit vacant. Ar fi cu de pildă marele prooes dela Dărăbanî, pro­ sâra în locuinţe, sâu a ţine ooooţl, cari
tot dreptul just, oa guvernul să numâscă Colonia română în Egipt. D-1 Oro- vocat ca şi acesta tot de jaful şi imperti­ oâută .
44
un notar public şi de naţionalitate română, văţ, representantul coloniei române din nenţa Jidovilor. *
ca cel puţin să p6tă publicul românesc de Egipt, a fost dilele acestea în România, Vindecarea cancerului. Profesorul
aci a-se înţelege ou densul în limba ma­ unde a adus frumâse şi bogate daruri pen­ Loffler din Greifswald a făout în oongresul După soirile mai nouă Botha a bătut
ternă. Nici nu s’a publicat însă concurs şi s’a tru museul din Bucurescl. D-sa a oontrao- medicilor şi bărbaţilor de sciinţe ţinut în trupele generalilor trimişi oonţra lui şi s’a
şi lăţit vestea, oă va fi numit fiiul fişpanu- tat în numele oolouiei române din Egipt Hamburg un comunicat, în care arată, că retras în Wakerstrom, unde unindu-se ou
lui Bausnern, fost deputat dietal al Agnitei. ou mai multe fabrici din ţâră astfel, ca să teribila bâlâ numită canoer (rao), care pănă Delarey şi Kemp, a ocupat o posiţiă de
— In 11 Noemvrie a. c. va fi alegerea se stabilâsoă un esport al produselor ro­ acum se credea incurabilă, s’ar putâ vindeca luptă fârte favorabilă.
membrilor municipali în locul oelor eşiţl mâne în Orient. prin altoirea unei alte bâle numită malaria, Soirea acâsta, oare a insuflat ârăşl
prin sorţire. Ar fi de dorit ca la alegerea oare se cj’ce, oă ar fi antidotul cancerului. spaimă şi desperare în inimile loudonesilor,
Duel mortal. Săptămâna treoută s’a este aşa cjicând complimentul veştilor des­
acestor membrii să desvâlte domnii preoţi
întâmplat în Viena un duel între fabrican­ Falimentul unei bănci. In Şopron pre proporţiile mari, ce le ia insureoţiunea
o aotivitata energioă şi să alâgă persâne
tul Lowenfeld şi între locotenentul Soyk*. (Oedeuburg) banoa hipoteoară a dat fali­ olandesă din colouia Cap. Olandesii se
independente, că şi aşa noi Românii de pre-
Acest din urmă a fost omorît, âr Lowen- ment cjilele aoestea. S’au descoperit defrau- mişoă pretutindeni în oolouiă şi ameninţă
sent suntem în minoritate. —In 16 Noem­ feld a fugit în străinătate, de unde a înoe-
vrie va fi alegerea funcţionarilor oomita- dâtî colosale. Directorul juca la bursă. Fal­ să întroduoă spiritul revoluţiunei ohiar şi
put tratative ou justiţia. In şedinţa de Vi­ sificările în registre s’au înoeput încă pe la în Capstadt. In 17 Oct. o trupă însămnată
teusl. Preşedintele sedriei orfanale Nagy
neri a Reichsrathului vienez, deputatul 1882 şi au durat aprâpe 20 de aDÎ, fără de Buri a pleoat sub conducerea lui Iheron
Sandor se va pensiona şi în looul lui se
Soheicher a adresat ministrului de justiţiă să fi fost descoperite. Directorul şi mai contra oraşului Filadelfia, apropiat de Cap­
vorbesce de pe acum, că va veni prim-
urmâtdrea interpelaţiâ: „Oel mai ruşinos mulţi funcţionari au fost arestaţi. stadt şi de litoral. Pe întinsul a 30 milurl
pretorele Dr. Benedek Arthur din cercul
eveniment al cailelor din urmă este caşul englese oomunioaţia trenului şi telegrafului
Şeroăii, oare are mare proteeţiune în cen­ Intre absolvenţii cursului admi­
lui Lowenfeld. Un Jidov se duelâză şi co­ e întreruptă. Aprâpe întrâga garnisână din
tru. — Goresp. nistrativ din Tergu-Mureşului a fost şi
mite prin urmare un delict, dâr în loo să Capstadt a fost trimisă spre nord, oa să
d l Nioolae Crăciun din Tohanul-veohiîi,
se presente singur judecătorului, fuge în
Reverendissimul d-n canonic Ioan oare a studiat în Braşov şi a făcut esame­ întîmpine pe Buri. Vasele de răsboiîi en­
străinătate şi de-aoolo tratâză cu justiţia
V. RllSU, fost protopop gr. cat. al distric­ nul de maturitate la şcola oomeroială de glese transportă soldaţi şi tunuri la ţărm.
imperiului, ca un beligerant. Situaţia acâsta
tului Sibiiu, se va strămuta ou c^iua de 24 aici. Densul a obţinut la Tergu-Mureşului Intr’aoeea Englesii fiind aprâpe inoa-
este intolerabilă. Dâr şi mai intolerabil
Ootomvrie la locul nouei sale destinaţiunl. nota cea mai bună. pabill pe terenul operaţiunilor, suut de altă
este, că ministrul de justiţiă îi acordă sal-
Din incidentul acesta ţinem a releva cu parte neobosiţi în aplicarea regimului po­
vus conduotus. Dâeă ar fi făout-o acâsta Concert la Lipova. Despărţământul
plăcere şi bucuriă, oă venerabilul Ioan V. liţienesc. Tribunalul din Maraisburg a jude­
un creştin, de sigur l’ar fi deolarat de ne­ „ Asociaţiunei" Lipova, îşi va ţinâ aduna­ 44
Eusu de ani 51, adeoă din 1850, este abo­ cat la 11 Oct. pentru „înaltă trădare la
bun. Jidovul îndrăzne8oe a dicta condiţiu- rea generală în 18 (31) Oot. a. c. în Lipova
nat fără întrerupere la „Gazeta Transil­ închisâre pe următârele: Brooks Marta,
nile, în care să se presente în faţa justi­ cu oare ocasiune tinerimea rom. de acolo,
vaniei“, pe care o oetesce şi acjl la aden- Hattiug Maria (16 ani), Klerk Marta (17
ţiei. Fiind-oă aoeste lucruri nu se mai pot arangiază concert împreunat cu dans în
oile-i bătrâneţe. Tot cu ooasiunea aoâsta ne ani), d-şârele Coetze (17 ani), Botha Tynie
tolera, întreb pe d-1 minivtrude justiţiă, oe sala „Archiducelui Iosif , în favorul „Aso­
44
facem o plăoere a oonstata, oă venerabilul (20 ani), Vaw Heerden, (15 ani), Baby
14
44
are de gând a faoe, oa Jidovii să nu se p6rte ciaţiunei şi „Soc. rom. de lectură din
canonio a păstorit ani 39 oredinoioşii ro­ Pretorius (17 ani) şi Hatting Ana (16 ani).
în patria nostră ca o rassă dominantă ?“ Mi­ Lipova. Preţul de intrare de pers.: 2 cor.,
mâni uniţi din Sibiiu, oa preot şi protopop. Tâte aceste dame, afară de d-şârele Coetze
nistrul n’a răspuns încă. de familiă 3 cor.
La anul 1862 când fu numit parooh şi pro­ şi Botha, au fost pedepsite ou oâte 30 cjile
Program: 1) „Surugiu canţonetă oo-
44
topop, nu se afla în parochia gr. unită a 44 temniţă, — fără ca Englesilor să le-roşâsoă
„Zorlenţana . Ou numirea acâsta se mioâ de Alexandri pred. de luliu Poţi ci.
Sibiiului, decât o casă paroohislă vechia, 44 obrazul de ruşine?
va înfiinţa un institut de credit şi econo­ 2) „Doina doiniţa de VorobchievicI eşec.
soundă şi umedă, rămasă de p9 timpul de corul tin* 3) „Serenada de Marschner
44
mii în Zorlenţul-mare. 1) Scopul societăţii
Iezuiţilor din 1767 ; ac}I însă sunt eşec. de Corul tin. 4) „Duet flauta eşec.
14
este a desvolta spiritul de economiă şi 44 L i t e r a t u r ă .
două oase parocliiale oorăspuncjătâre, şcâlă a procura locuitorilor de tâte clasele, cu de N. N. 5) „Cântecul marinarilor de ***
14
frumâeă, t6te edificate prin stăruinţele şi eşec. de corul tin. 6) „Marşul cântăreţilor Volumul anunţat „Clipe de repaus*
preferinţa poporului ţăran agricol, credite de Pornmbesou eseo. de oorul tin. 7) „Co­
sacrificiile densului. A mai oumpărat şi un de Sorcovă, va apare în cursul aoestei săp­
44
trebuinciâse. 2) Societatea se înfiinţâză pe nul Leonida faţă ou Reacţiunea farsă în-
intravilan cu casă şi grădină pe sâma pa- tr’un aot de I. Caragiale. tămâni.
pe timp nedeterminat, ou un oapital de cel
roohiei, a câştigat dotaţiune pentru şo61a
puţin 25.000 oorâne, care se împarte în Băile de abur ale Eforiei din loc,
română gr. cat. în sumă de 700 fl, din
500 de acţiuni de oâte 50 corâne. 3) Sub­ după cum ni se comunică, vor fi închise 8C1RI ULTIME.
oarî 500 din cassa Universităţii săsesc! şi în cjilele de 23,24, 25 şi 26 1. o. Băile de
ua
scrierea acţiuuilor se încheie cu (j' d®
200 din cassa alodială. Multe şi mari me­ vană vor fi deschise.
31 Octomvrie 1901 st. n. 4) La subsoriere Şopron, 21 Octomvrie. Directo­
rite şl-a oâştigat venerabilul I. V. Rusu pe
sunt a-se depune 10°/ din valorea nomi­ Teatru german. Mâne, Marţr, se va rul de bancă Schraderer s’a împuş­
0
terenul desvoltării şi înaintării culturale a representa „Fedora , dramă de V. Sardou
u
nală a acţiei, adeoă după fie-eare acţiune cat cu un revolver, pe care însăşi
parochienilor săi şi pe alte terene, mun­ cu d-şâra Malten.
câte 5 corâne şi 2 oorâue de fie-care ac­ femeia sa i-l’a dat în mână.
cind şi stăruind neobosit pentru binele
ţiune spese de fondare, la 60 de cjile după Belgrad, 21 Octomvrie. Eri s’a
obştesc. Urăm binemeritatului bărbat sănă­ Rgsboml din Africa-de-Snd.
adunarea generală constituantă 10°/ , — şi deschis scupştina. Regele a depus
0
tate, mulţumire deplină şi rode îmbelşugate
la 127 de cj’le după adunarea constituantă jurământul pe noua constituţiă. Me-
în noul său post. Era de prevăzut, că Botha va răs­
eră lO°/ ; restul capitalului de acţiuni se punde la eseouţiunile ordonate de Kitchener, sagiul accentuâză bunele relaţii cu
0
va solvi în urmarea provocărilor direcţiu­ tbte statele.
Din archidiecesaBlasiului. Ou terminul cu aoeleaşl măsuri. El a dat lui Kitohener
nei, însă provocarea nu pâte urma în rate
de 31 Oct. s’a esoris concura pentru paro- de soire, că pentru esecutarea flă cărui priso-
mai mari de 10°/ şi în periâde mai scurte Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
•chia Ghiriş districtul Arieş, âr cu terminul 0 nicr bur va împuşca un oficer engles. Botha
de 3 luni de cjile. 5) Membrii fundatori îşi Redactor responsabil: Traian H. Pop.
de 17 Nov. s’a esoris concurs pentru ocu­ a şi dispus să fiă împuşcaţi trei oficerî en-
susţin dreptul de a alege prima direcţiune
parea parochiei Twda-veche, distr. Turda, glesl, apoi a dat ordin trupelor să pîrjo- VYVYVAmm/'iVA/VVY
pe 3 ani d’intâiu.
patronată de ministerial de agricultură.— lâscă şi nimicâsoă tâte farmele englese pe Biuroul advocaţilor asociaţi.
Iu Blaşia a fost trecut la pensiă vechiul Esamenele de cualificăţiune preo- unde vor treoe. ItlttlIflIIMItlIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIimilllllllllllllllllllllIft
C. Rădulescu,
profesor de caut N. Idnaş; notarul şi ar- ţescă a oandidaţilor din diecesa Aradului Prin acâsta răsboiul anglo-bur înoepe
fost procuror şi judecător de tribunal, şi
chivarul consistorial Aron Papiu a fost ab- s’au ţinut la 1 (14) şi 2 (15) Octomvrie a-se desfăşura în oele mai mari grozăvenii
•solvat da acest post şi a fost numit pro­ 1901 sub presidiul Prea S. Sale Episoopu- — graţiă mânei libere, ce a dat’o guver­ Nicolae Andrei Popovicî,
fesor de cant şi rit la faoultatea teologioă lui. S’au presentat 12 candidaţi, cari toţi nul din Londra lui Kitchener. doctor în drept, tost magistrat,
şi la institutul preparandial. — Teodor au prestat esamenul, şi auume: Ioan Ar­ Ordinul lui Botha a oăclut ca o bombă se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
Vandor, profesor la şcâla de fetiţe, a fost delean, Mihai Lucuţa, Simeon P. Leucuţa, în Anglia şi a produs neliniştea şi sensa- tanţelor judecătoresc! din România,
numit vice-rector la seminarul teologic. — Constantin Mihulin, Mihai Zomborean, ţiunea cea mai mare. Se afirmă, că ordinul procese de orl-ce natură, eseoutărl
Iaoob Popa, practioant la oficiul archidie- Aurel Popa şi Petru Nemet pentru pa- acesta a fost conceput în capetele Burilor de hotărîrl şi creanţe.
cesan a fost oonstituit de vice-notar şi ar- roohii de clasa I, Miron Papp, Emil Po- aflători în Europa. Membrii comitetului Bucuresă, strada Smârdan 53.
nbivar oonsistorial, âr lacob Domşa, cleric povicih, Nicolau Pisău şi Constantin Do- european bur a ţinut o conferenţă în Hil- VYV^VVVVTVYVVVVV’YVYV