Page 29 - 1901-10

REDACTIUNEA, aflAZETA* iese in flecare Ji.
itUniiiistraţiimea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungarla:
Braşov, piaţa maro nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ştise lunî
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefrancate nu se pri­ N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franoT, pe ştise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
oe prlmeso la Admlnlstraţluns în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la unuattirole Se prenumeră la tdto ofi-
BIROURI do ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
în Vlona . la N. Duk'es Nachf., afară şi la d-nii ooleotorl.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Hoinrich Schalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Âdmmistraţfunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. (Jold- Târgul Inului Nr. 30, otaeiu
bergor. Elcsteiu Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şese
Iieopold(VTI Erzstibet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 cor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L 0 R : Cu dusul în casă: Pe nu an
o seria garmond pe o coltină X J L L X I V . 24 oor., pe 8 lunII2o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cortine. — Du esemplur
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cat şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti Înainte.
Nr. 224. 1901.

YiStoryl president a! camerei. Am fi curioşi încă de multe al­ mano-cehă ia ou totql altă faţă, care face După alegeri.
tele, dăr seim înainte, că Apponyi ca atenţiunea generală să se îndrepteze
Este .lucru hotărît de Ooloman n’are de scop a face cu lucrarea sa asupra Cehilor. „A oui va fi Boemia, acela Braşov, 21 Oct. n.
Szell şi de ai sei, ca în demnitatea lumină adevărată despre tote, ci nu­ va fi .utăpâu în Europa" a dis odată Bis- Treoură deja 14 cjile, de când s’au
de preşedinte al camerei ungare se mai de a da lumei o icbnă despre marck. Pangermanii austriacl ţin la acăstă făcut alegerile dietale în oraşul Braşov şi
fia ales contele A l b e i t Apponyi. stările din Ungaria, aşa cum şi-o în- declaraţia a cancelarului de fier şi dau nă­ înoă rubrica: „Alegerile din Braşov" este
Pressa maghiară se ocupă mult de făţişăză orî-ce suflet şovinist. Din vală asupra sentinelelor Slavismului. Cehii constantă atât în organul săseso, cât mai
acostă alegere. Tote foile vorbesc cu causa acăsta nici că nutrim vre-o — finesce „N. V." — pricep acum pe de­ ales în foiţa ungurâscă din loo.
respect de Apponyi, âr foile guver­ speranţă, că presumptivul preşedinte plin importanţa procesului dintre ei şi Mare tărăboifl faee acăstă foiţă, re-
nului îi aduc laude, făcend paralele al camerei ungare din epoca pretinsă Germani şi vă<j.§nd ei, că pănă acum au deotată de oandidatul că(Ş.L»t Dr. G. Vajna,
între el şi răposatul Szilagjd, care a „adevăratului liberalism“ maghiar, luptat numai cu puteri bagatele, vor afla şi cu deputăţia maghiară braşovână, ce a
era privit ca un stelp tare al libe­ va desluşi streinătatea despre mon- o mare mângăere în simpatia, ce au câşti- umblat pe la ministrn-preşedinte şi de in­
ralismului maghiar. Albert Apponyi struositatea unică în viaţa statelor gat’o pentru causa lor drăptă în opinia pu­ terne Szell, ca să se plângă îu oontra pre­
se fiă acum cel predestinat de-a (ţise constituţionale, ca milibne de blică din Rusia şi din Franoia. tinsei nedreptăţi, oe s’ar fi făout Maghiarilor
pune la loc ceea-ce causa acestui cetăţeni, cum sunt de esemplu Ro­ din acest oraş la consemnarea alegătorilor
liberalism a pierdut în Desideriu mânii din Transilvania, Bănat şi şi la stabilirea listelor electorale. Plângerea
Szilagyi. Nu e greu de a-se esplica Ţâra ungurâscă, să fiă sub un regim Oraşul Berlin si corona. Se scie, fu îndreptată contra comisiunei centrale
5
5
bucuria şi mândria, ce o simt cei parlamentar cu totul eschişî din că în Berlin s’a întâmplat ou ocasiunea electorale, în realitate însă ea este o plân­
grupaţi în jurul drapelului szellist constituţiune. alegerii primarului al doilea cam ceea ce gere în contra Saşilor, acusaţl, oă ar asu­
de-a ave în cameră în fruntea lor De sigur, că Apponyi numai la s’a fost petrecut mai de mult în Viena, pri şi prigoni pe Maghiarii din Braşov.
pe un Apponyi, care întotdăuna a aşa ceva nu se gândesce, căci idea­ când cu alegerea de primar a lui Lueger. Saşii nu rămân datori şi ripostâză cu
sciut se se ridice ceva peste nivelul lurile sale plutesc în alte sfere mult Adeoă alegerea lui Kauffmann de primar al vioiciune în organul lor. „Kronslădter
luptelor 4’lrbce pasionate de partid. pră depărtate de realitate. doilea al Berlinului nu fu aprobată. In Ztg." cjioe, oă Maghiarii nu se mulţumesc
Se spune, că Apponyi ar dori se urma acesta s’a făcut noua alegere şi oon- a esplica desastrul lor la alegeri pe cale
ajungă a juca între Unguri un rol siliul comunal a ales din nou pe Kauff- firâscă, ci atribue mesucoesu! lor de-adrep-
â la Deak. Nu ne vom ocupa însă Szell şi fişpanii. După-oe a făout maun. Primul preşedinte (ober-prăsident) tul răutăţii Saşilor. Au mers la ministru-
de acăstă veleitate a ambiţiosului alegerile, ministru-preşedinte Ooloman Szell a declarat nevalidă şi acăsta alegere. preşedinte şi au pîrît pe SaşT, oă au des­
conte, ci am amintit’o numai pen­ ţine să se scuture rând pe rând de 6menii, In faţa acestei decisiunl s’a ţinut mare poiat pe Maghiari îu mod hain de dreptul
tru a esplica mai bine atitudinea lui cari pănă acum au representat în comitate sfat de consiliul comunal, alegându-se lor eleotoral, oă au falsificat listele elec­
forte reservată faţă cu politica de „vechiul sistem". Soim, că deja pe fişpanul anume o comisiune din sinul său pentru torale şi că au amânat alegerea dietală
partid din anii ultimi, precum şi ni- comitatului Murăş-Turda, Milto Arpad, l’a a desbate decisul preşedintelui superior. dela 3 la 8 Octomvrie. Şi tăte aceste pen-
suinţa lui de a se face înafară, cu demisionat. Urmaş al lui va fi, se cjioe, Comisiuuea astfel alăsă, a luat Sâmbăta tru-oe ? „Pentru o erore mare, ce a co-
ooasiunea conferenţelor de pace in­ actualul vice-şpan Desy Zoltan, care odi- trecută unanim următorea hotărîre: „De mis’o Curia piiu aceea, că a uitat bă re­
terparlamentare, un apostol al idei­ oioră era membrul partidului apponyist.— ore-oe dreptul de confirmare, după regula­ trimită protooolul original, oe i-s’a presen-
lor şi sentimentelor liberale, de care Se va dnoe şi fişpanul ooinitatului Bihor mentul oraşelor, este esclusiv reservat re­ tat cu recursurile, şi pentru o erăre mică a
ar fi animată naţiunea maghiară. Bcdthy Andor, looul lui ocupându 1 un gelui şi pănă acuma încă regele n’a decis secretarului comisiunei oentrale eleoto-
Şi în momentele de faţă, se cjice, magnat, ou reputaţia de om al „noului sis­ nimic în afacerea Kauffmann, consiliul oo- rale".
Apponyi e ocupat cu o lucrare, tem®. Şi comitatul Oiongradului va căpăta munal refusă a face o nouă alegere". Fâia maghiară din loc „Brassoi La-
prin care vrea să descopere străină­ un nou fişpan, probabil în persdna luiFabry, Mai departe comisiunea a decis cu pok“, variază acum deja a oinoia, ori a
tăţii firea şi însemnătatea constitu- vice-şpanul din Bekes. Afară de schimbă­ 11 contra 4 voturi: „Adunarea rogă pri­ şâsea oră tema despre mergerea Maghiari­
ţiunei ungare. Una din revistele de rile acestea se mai aştâptă schimbări de măria de a înainta recurs oontra deoisiunii lor braşoveni la^ministru-preşedinte. Spune,
frunte parisiane numită „Almanach fişpani incă în vre-o 3 — 4 oomitate. primului preşedinte dela 6 1. o. la minis- oă deputăţia a predat lui Szell şi faimosul
des Parlaments" l’a rugat adecă să teriul de interne". — Cestiunea e fărte de­ protocol, ce l’a luat adunarea ungurâscă la
scrie pentru anul viitor un essay licată, de ore-ce se soie, oă refusul de a-se
u
Concetrarea Cehilor. Politilc din hotelul „Orient" în 3 Octomvrie, cu peti-
despre acăsta. Contele Apponyi a v aproba alegerea lui Kauffmann isvoresce ţiunea, ce au compus'o pe basa lui şi în
î m p l i n i t rugarea, ce i-s’a adresat şi Praga primesoe din Viena următârea in- chiar din intenţiunea inonarehului.
formaţiune: Fără de nici un sgomot se care se cerea să se tragă în cercetare dis­
să fi şi terminat lucrarea, în care
face în camera vienesă concentrarea parti­ ciplinară preşedintele şi secretarul oomisi-
se ocupă şi cu jurisdicţiunea Curiei unei centrale electorale, precum şi preşe­
în afaceri electorale, ce formâză o delor cehice. In (filele proxime se va faoe Deschiderea scupştinei. Duminecă dinţii electorali.
parte întregitore a constituţiei. pactul, care are de scop formarea unui în 20 Octomvrie, la orele 11 a. m., s’a des­
club comun cehio parlamentar. Nici parti­ După ce înşiră apoi ou deamăuuntul
Scopul acestei scrieri este de a chis scupştina serbâsoă din Belgrad. Ou grozavele isprăvi ale „deputaţiunei ma­
informa mai bine străinătatea, unde dul marilor proprietari conservativi nu va acăsta ooasiune Regele Alexandru a depus 00
fi străin de acţiunea acăsta, de6re-ce în loc ghiare" din Braşov, foiţa maghiară ci'
ar d o m n i încă idei false asupra jur- jurământul pe noua constituţia, votată îu cu o buouriă mascată prin o aparentă obieo-
stărilor din Ungaria. De aceea ne de-a sista contactul amical ou deputaţii luna Aprilie. Regele a întrat în sala de
oehl, acest partid ţine să oonsolideze ra­ tivitate: „Nu putem soi, oare va fi resulta-
interesâză mult şi pe noi noul „essay“ tron a palatului însoţit de Regina. Imediat
porturile cu celelalte partide cehice.—„Na- tul positiv al prooederei deputaţiunei, atâta
al lui Apponyi. Mai ales suntem cu­ u s’a adus o masă, pe oare s’a pus un şfeşnio însă soim de pe acuma, oă contrapreşe-
rioşi cum va informa lumea esternă rodni Lisiy publică textul verbal al în- cu luminări de câră şi o evangheliă. Me- dintelui comisiunei oentrale electorale, a
despre legea naţionalităţilor şi cele­ voelii dintre Cehii-tinerî şi Cehii-agrarî, tropolitul Inocenţie a întins Regelui cruci­
caro esprimă regrete, oă din incidentul primarului Francisc Hiemesch, vice-şpanul
lalte legi aduse la i 868 pentru liniş­ fixul spre sărutare, apoi l’a rugat şă de­
alegerilor pentru dieta din Prag» nu s’a Dr. Frideric Jekel a ordonat la avisul primit
tirea şi mulcomirea poporelor nema­ pună jurământul. Regele Alexandru a pus
putut face un compromis electoral între ei. de sus, cercetare disciplinară din causa abu-
ghiare. Apponyi şi aşa nu s’a pro­ trei degete pe evangheliă şi au pronunţat surilor, oe s’au ivit la oompunerea listelor
nunţat pană acuma nicî-odată cum Partidele acestea au hotărît se înfiinţeze textul jurământului prescris în art. 20 al electorale, âr pe Gustav Harţei, vice-notar
se cade asupra numitei legi : „pentru un club comun, în oare să se unâscă tăte constituţiei. La acest act a asistat miniştri al oraşului şi referent al comisiunei cen­
partidele, pe lângă menţinerea individua­
egala îndreptăţire a naţionalităţilor". şi corpul diplomatic. Mesagiul, ou care a trale electorale, l’a suspendat din postul
In lucrarea sa, despre care vorbim, lităţii lor. deschis sesiunea parlamentului sârbesc, ac- său".....
nu o pbte trece nici decum cu ve­ ceutuăză bunele relaţii cu tăte puterile, în Nu seim întru cât este esactă aoâsta
derea, şi nici că pbte fi acesta sco­ Voce rusescă despre situaţia in special ou acel imperiu înrudit, de a cărui soire. După tărăboiul „deputăţiei Maghia­
sprijin şi simpatiă s’a bucurat în tot-dâuna
u
pul lui, chiar de ar fi de părere, că Austria. „Novoje Vremju din Petersburg rilor braşoveni" la Szell însă şi după-oe
Serbia. De asemenea rolevăzâ mesagiul bu­
acea lege nu formăză o parte între- se ocupă cu situaţia interiără în Austrie, acesta, la gravele ei aousărî, a promis, oă
gitore a constituţiunei ungare. mai ales însă cu luptele dintre Germani şi nele relaţinnî ou Turcia şi cu Muntenegrul. va ordona o rigorosă oeroetare, n’o găsim
In politica internă accentuăză spiritui de
Mai curioşi suntem însă a vedâ, Oehl. F6ia rusâsoă cjice, că Germanii merg a fi de, loc surprincj&târe. Ei bine, oeroeta-
eoonomiă introdus în tote direcţiunile, undo
cum va sci esplica contele Apponyi adl mult mai departe îu pretensiunile lor, rea se va face şi resultatul ei va fi, oon-
a fost cu putinţă. Regele îşi esprimă spe­
anomaliile cele mari, ce le arată decât mai înainte. Ei pretind şi ţintesc la form constatărilor privităre la faptele pe­
ranţa, oă representanţii poporului vor spri­
praxa constituţională ungară, prin germanisarea Boemiei şi la îucopciarea ei trecute, oă în adevăr s’a comis o erăro
care se sequestrăză drepturile şi li­ cu Germania, urmând acelaşi via politic jini proiectele, ce se vor aduce pentru con­ fiă mai mare, fiă mai mică la oompunerea
solidarea armatei.
bertatea cetăţenăscă a milibne de faţă de tote provinciile Austriei, afară de definitivă a listelor electorale, dăr că nu
locuitori ai ţării şi se ridică la va- Dalmaţia şi Qaliţia. Germanii, cari nu is­ păte fi vorba niol de abus, nioî de falsifi­
lorea de principiu de stat cel mai călesc acest program, sunt taxaţi de oătră care, niol de alte intenţiunî răutăciâse.
înverşunat despotism de rassă şi de radicali drept nisce trădători şi renegaţi. Tendinţa celor ce s’au dus la Buda­
limbă. Ou acesta — dioe „N. V." — certa ger­ pesta să se plângă, a fost însă, cum se