Page 30 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 224 —1901.

vede, de a presenta acolo pe Maghiarii din musioă şi cu şampaniă ne despărţim de Şi aoum, oa şi In sâra de ounosoiuţă, şi oa asămănarea să fiă şi mai completă,
Braşov oa pe nisee fii prigoniţi şi urgisiţi lumea acâsta, dâoă nu putem fugi la Ame­ vioioiunea era la oulme. Hăţeganii au fost n’a lipsit niol Ephialtes, al cărui rol l’a
11
ai naţiei maghiare, — de aceea foiţa ma­ rica . fârte mândri, oă au putut primi, cu afa­ jucat — spune Kozma — fabricantul de
ghiara din loo vrea a da incidentului amin­ „Bud. Hirlap J' 00 ma ' departe, că bilitatea şi îngrijirea reoerută, mulţimea de cuţite din Sighişora, cu numele Folberth.
u
tit caracterul unei persecuţiunl sistematice nu se pot introduce alte moravuri deoât prin âspeţî, cari i-au onorat cu presenţa, lor şi De asemenea revelâză oratorul festiv şi nu­
a elementului maghiar braşovân din partea „revenirea la vechea «implioitate uemeşaseă** s’au făcut vredniol de misiunea şi datorin- mele parochului sas de pe vremuri Mihail
Saşilor. prin păstrare, prin limitarea la strictul ne­ ţele lor, oa âspeţii să pâtă avea ore plă­ Schuller, care era alăturea de Liiders pe
Saşii — cari atâta au tot făout ourte cesar, prin a nu imita pe oei avuţi, a nu cute, cât vor petreoe în mijlocul lor. dealul numit Galgenberg şi-i servia drept
Maghiarilor şi în speoial pe cei din Braşov petreoe dâcă nu sunt bani, a nu faoe sport Intre cei oe au conlucrat şi obosit cicerone. — Kozma mai amintesee în dis­
i-au ocrotit şi întărit prin pacturile înohe- dâcă nu e timp, — căci cheltuirea peste cjilnio, până la sudori, pentru primirea, în- cursul său, că sabia de ouâre a lui Râ-
iate cu ei — ar putâ să înveţe odată puterile cuiva, lăudăroşia ou titluri şi pre- ouartirarea şi provederea âspeţilor, amiutim koczy, oferită lui Bem de cătră damele ma­
ceva din aoâsta purtare a „aliaţilor lor dioate, nu duoe deoât la înglodarea în da­ pre vicariul Nicolau Nestor, advocatul Dr. ghiare şi luată ou acea ocasiune, a fost
u
liberall de altă-dată! torii şi la cădere finală. Gavrilă Suoiu, învăţătorul Paul Oltean, restituită de cătră Ţarul Nicolae II cu oca-
Sunt frumâse şi bune sfaturile acestea, preotul Stupinian, învăţătorul Samuilă Po- siuuea mileniului, ca un semn al reconoi-
oe le dă făia maghiară conaţionalilor săi, pescu şi -alţi mulţi îuflăoăraţl şi vrednici iiaţiunei. piarul „Ellenzâk** scrie, că la ser­
Falimente şi deficite. e însă o mare întrebare, dâcă vor prinde şi de recunoscinţa şi mulţămita nâstră. barea din Haşfalău a luat parte şi Româ­

vor întră în sângele oelor ce au fost născuţi Voioşi am fost toţi şi tote! şi cum nul din Aghireş Alesandru Socian, oare în
Intr’unul din numerele trecute am ară­
şi crescuţi în alte obioeiurl. Pănă să se în­ n u ! ? când musiea intona piese dela inima lupta dela 31 Iulie 1849 fusese grav rănit.
tat îngrijirile mari, ce le manifestă pressa
tâmple ceea-ce reclamă autorul articolului Românului. Toaste încă au fost destule şi
maghiară faţă cu grava orisă economioă, Popii slovaci ninghiarisaţi. In Ga-
din oestiune, sumedeniă de falimente şi de­ biuesuccese.
ce ameninţă Ungaria. Una din foile ma­ şovia esistă o reuniune femeâscă maghiară,
ficite vor mai înregistra cronicarii dş!a pressa Tâte au fost bune, mândre şi frumâse,
ghiare fruntaşe scriea, oă o orisă eoouomică care în lipsa de alte ocupaţiunî mai nobile
maghiară. numai serviciul şi buoatele au lăsat ceva
atât de adâncă şi do generală n’a mai fost şi mai creştinesc!, se ocupă ou maghiarisa-
de dorit.
nicl-odată în Ungaria ca acum, şi adăugea: Şedinţa II s’a înoeput la 8‘/ ore. rea. pilele trecute Reuniunea acâsta şl-a
s
„Acâsta nu mai e orisă, ci adevărat de- Serbările din Haţeg. învăţătorul din Oudjir D. Ioan Muntean a ţiuut adunarea generală. Din raportul cetit
sastru, nu mai e luptă cu viforul, oi e nau­ ţinut o prelegere model despre „dato- reiese, că Reuniunea a împărtăşit de învă­
fragiul însuşi *. De lângă Timiş, 18 Oot. 1901. ţământ gratuit pe 130 copii săraci slovaci
1
a
rinţele şcolarilor în şcdlă şi afară de şcâlă
Câte-va dile după aoâsta âtă că in Onbrate d-le Redactor! pe basa învăţământului intuitiv pentru în­ parte în „kisdedovode , parte şi şcâle, ob­
u
colonele pressei maghiare vedem înregis- ţinând un „frumos succes“ îu învăţarea
Reuniunea învăţătorilor gr. cat. din cepători. Prelegerea a fost forte bine reu­
trâodu-se soiri, menite a alarma opinia pu­ limbei maghiare.
ţinutul Lugoşului şi Reuniunea învăţători­ şită, dovadă, că prelegâtorul scie apreţia
blică, dâr mai ales pe oei pe oarl îi atinge
lor gr. cat. din ţâra Haţegului au ţinut ăst ţinta şoâlei, din ce se vede, că este al şcâ- Scil‘1 militare. Generalul Iuliu Wey-
mai de aprope. In Şopron, oraş de frunte
an adunare generală comună în opidul Ha­ lei şi şoâla a sa. Ou unele rapârte şedinţa nch, comandant al brigădii de infanterie
în Ungaria, a isbuonit săptemâna trecută o
ţeg, la 25 şi 26 Septemvrie. s’a încheiat. Nr. 31 din Braşov a fost pensionat la pro­
mare orisă la „Institutul de credit ipotecar
Speram, că un condeiii mai deşter şi Concert. Sâra la 9 6re a urmat oon- pria sa cerere. In locul său a fost numit
şi de clădiri“. Deja de 15 ani banoa acâsta
mai de timpuriu va face un raport despre certul celor două coruri, cari emulau între colonelul Iosif Tapoeiner. — D-1 locot.-oo-
se luptă ou defioit; pe preşedintele ei l’a
festivităţile, oe au lăsat o suvenire dulce sine. Nimic mai scump şi mai dulce, decât lonel Mihail Gernokralc dela regimentul Nr.
lovit damblaua, directorul s’a sinucis alaltăerl
în inimile tuturor, cari au avut norocirea a vedea fraţ’i împreună îu stimă şi iubire, 2 din Braşov a fost trecut de asemenea la
chiar, averile membrilor din direcţiune şi din
a participa. îu lipsa unui atare raportor, fraţi cari sciu să se bucure la olaltă pen­ pensie. D-l looot.-colonel, care a petreout
oomisiunea de supraveghiare sunt puse sub
daţi-ml voiă, d-le redaotor, să vă serveso tru prosperarea neamului. Deol nimic mai îu Braşov timp îndelungat, îşi însuşise forte
secuest.ru, fiind-că cărţile sunt falsificate,
eu cu un raport, spre a vă arăta, că învă­ lăudabil, deoât ca umăr la umăr să ajuto-^ bine limba română, şi părăsind oraşul nos­
din hârtiile de valâre s’au defrsiudat 300,000,
ţătorul român de astăcjl nu mai e jupânul răm căuşele nâstre. O mare sărbătâre au tru a lăsat regrete unanime în societatea
s’a dus în vânt capitalul fundaţional de
dasoăl de odiniâră. \&tă dâr : avut Haţf-ganii cu acâsta ocasiune, şi o românâscă, unde se bucura de multe sim­
r
480,000 oor. şi fondul de reservă de 300,000.
Ou trenul de după amladl, în 24 Sept. dulce suvenire 11 au lăsat colea două coruri
Banoa acâsta dădea s’nguraticilor împru­ patii.
o. , am sosit o mulţime de învăţători din ţi­ — pe cari a-i tot dori să le aucjl!
muturi de câte 200,000, directorii ei juoau Drama din Szârliegy. „M. P.“ din
nutul Lugoşului, în frunte ou părintele nos­ Publicul a fost imens, încât numai în­
la bursă şi în urma tuturor acestor mani- Oluşifi este informat despre o teribilă dramă
tru, cu valorosul bărbat canonicul Benia- căpea în sală, ba şi a doua sală încă era
pnlaţiunl, piaţa Şopronului e ameninţată cu petrecută în comuna Szârhegy (Ciuo) şi ai
f
min Densuşianu şi cu simpa icul canonic îndesuită, căci au venit mulţime, mio şi
un şir întreg de falimente. cărei eroi sunt nisce Români, pilele aces­
preşedintele Reuniunei Ioan Boroş, însoţiţi mare, tînăr şi bătrân, ca să admire destoi­
Nu mai puţin interesant e din aoest tea a sosit în numita comună un domn şi
de membrii corului din Lugoş, în frunte cu nicia celor 2 coruri, cari ne-au procurat o
punct de vedere caşul ou „Prima bancă de o domnă tînără şi fârte frumâsă. Ei au
bravul lor conducător Iosif Miclău. sâră dulce şi o suvenire scumpă. Când pen­
păstrare săcuăsră din Odorheiă. Banoa acâsta tras la birtul comunal spunând, că sunt în
u
Sera de cunoscinţă, în otelnl „Mie­ tru prima âră văcjurâm în faţa nâstră co­
s’a înfiinţat înainte ou 25 de aul, având călătorie de nuntă. Domnul spunea, că-i
1
lul de aur *, a fost prea interesantă. O ve­ rul din Lugoş, pe conduoătorul său, în
capital fundaţional şi fond de reservă în inginer la O. F. R. şi oă-1 chiamă Liviu
selia nespusă pentru dragostea, cu care am frunte cu d-şora învăţătâre din Lugoş
sumă de 378,000 oorâne, depunerile 1 mi­ Longuresou (?). In (jiua de 18 o. pe la
fost primiţi de cătră fraţii HeţeganI. Ro­ Ana Baboiu şi intonară punctul prim al
lion 400,000 oorâne. Averea şi-a plasat’o în amiacll inginerul primi o telegramă dela
mânul dela natură e oşpital, Haţeganul însă programei, tot publicul a fost frapat şi c-n-
imobil. Săptămâna trecută consiliul de di­ sora-sa din Brăila. După primirea telegra­
e proverbial în ce privesce ospitalitatea. tusiasmat, încât în însufleţirea sa a isbucnit
recţiune a avut o şedinţă estraordinară, in mei au împachetat imediat bagajul să plece
Musiea ne-a deleotat ou câte-va piese ro­ în aplause asurcŢtâre, cerând să mai cânte
urma căreia banoa e ameninţată cu oon- cu trenul de 7 s. Abia treou un sfert'fde
mânesc!, dâr mai mult d-1 Iosif Miclău din ceva. ReîntorşI coriştii şi postaţi la locul
curs său lichidare. Banii i-au ridioat mem­ âră după plecarea lor, âtă oă sosesoe un
Lugoş cu corul său. lor, ne-au intonat „Tricolorul * de Porum-
1
brii direcţiunei, dând în schimb poliţe fără domn mai bătrâu care spunea, că-i din
Ou trenul de după miecjnl Dopţii au besculîn afară de programă. Bucuria şi entu-
nici o aooperire. După tâte acestea acţio­ Brăila şi-l ohiamă Larionessi (?). La între­
sosit alţi învăţători, ou corul din Oraviţa, siasmul crescea mereu şi să potenţa tot mai
narii şi deponenţii aştâptă ou grâză să vadă barea acestuia, oă uude sunt tinerii, birta-
în frunte cu steagul corului, ou preşedin­ tare, dâr când aucjirăm :
cât vor pută mântui din averea lor. şul răspunse, oă au plecat la gară. Bătrânul
tele Poruţ, cu primarul comunei şi cu con­
Caşurile acestea le înregistrăză „Bu- ducătorul corului I. Bogdan, „Br când fraţilor m’oi duce, dela voi ş’o fi se duce repede la gară şi în adevăr gă-
[să mor,
w
dapesti Hirlap în primul său dela 20 Oot., In 25 Septemvrie la 9 âre a. m. s’a Pe mormântul meu să-mi puneţi, mândrul sesoe acolo părechea. Repede scâte un re­
îmbogăţiudu-le ou păţania districtului bise­ celebrat sânta liturgiă ou invocarea Spiri­ [nostru tricolor . volver şi împuşcă pe tînărul, oare cade
11
ricesc reformat ardelean, care în budgetul tului sânt, de oătră 12 preoţi, în frunte cu întreg publioul a isbucnit în ]urale. Să tră- mort la pământ. Apoi luând pe dâmna cu
pentru anul viitor pune în vedere un de­ vigurosul canonio B. Densuşiau, ou părin­ iâsoă coriştii! trââscă Miolău ! ajutorul vizitiului, o puse în trăsură şi
fioit de 85,000 corâne. Deficitul acesta va tele Reuniunei, neobositul canonic I. Bo­ A urmat apoi punctul al doilea din pleca. Ea era soţia lui, care fugise de
da mult de gândit adunării generale din roş, ou vioariului Haţegului Nestor şi alţii. program eseoutar. de corul din Oraviţa. acasă împreună cu inginerul, amantul ei.
luna viitâre presidată de curatorul suprem Răspunsurile liturgioe le-au dat alter­ Acesta n’a rămas cu nimic îndărătul fra- Gendarmii însciinţaţl despre cele petrecute
br. Desid. Banffy. Pe oând Baoffy era la nativ ambele ooruri din Lugoş şi Oraviţa, ţilorjLcgoşenî, din contră a escelat ca şi acela, s’au luat după fugari şi i-au prins peste
putere s’a întâmplat, oă status-ul reformat câte-va âre.
în mod escelent şi ou o eseoutare esem- prin ţinuta sa dâronâ sub conducerea pri­
a adunat banii comunităţilor bisericesc! şi plară. cepută a d-lui Bogdau. Tâte punctele din Zsilins^ky Hihaly, secretarul de
fondurile din Aiud şi a cumpărat ou ei ac­
Şedinţa I. După finea serviciului program au fost forte bine esecutâte şi stat din ministerul iustruoţiei publice îm-
ţiuni de ale întreprinderei de pompe fu­ dumnecjeeso preşedintele Reuniunei I. Boroş tote au fost repetate, căci acâsta a fost plinesce 40 de ani, de oând e profesor.
nebre din Budapesta şi tot felul de hârtii deschide adunarea generală, printr’un dis­ dorinţa publioului. Z-ulinszky şî a înoeput cariera ca profesor
de bursă, âr acjî e pierdută din capital suma curs clasic istoric, ascultat ou viu interes După concert ne-atn aşezat la mese, la gimnasiul evang. din Szarvas, apoi a fost
de 430,000 fi. Mare întrebare e acum, cine
de un publio imens, ce nu încăpea în spa- şi s’a încins o viie petrecere, cu „Haţe- deputat şi fişpan. Maraa-sa trâiesce şi acuma
va plăti paguba?
ţiâsa biserică gr. cat. din Haţeg. Am dori gana“, „Lugojana“ eto. eto. Petrecerea a în Ciaba şi este o simplă ţărancă slovacă,
Fâia, după care împrumutăm datele ca să-l cetim. fost la culme şi ordinea esemplară. care nici nu soie limba maghiară.
acestea, se plânge amar asupra lipsei de Dupâ-ce s’a terminat partea formală, (fa. urma).
conscienţiositate în raporturile de afaceri cu raportul comitetelor centrale şi alegerea Monete false. In timpul din urmă
financiare în Ungaria, — apoi scrie : • comisiunilor, s’a pus la ordine disertaţiu- s’au înmulţit mouet.ele false mai ales de 20
SOIRILE DSLEI. bani, de 1 corână şi de 5 corone.
„începând ou palatul regeso din Buda nea: „O paralelă comparativă între metodul
1
şi ou noul parlament, păuă jos la castel şi vechiu şi nou' , de Iosif Miclău învăţător în O nouă ascensiune a lui Santos
— 9 (22) Octomvrie.
cârciumă, pretutindeni esperiăm grandoma- Lugoş. Dumont. Din Paris se depeşâză, oă Santos
niă şi contractări de datorii. Stat şi privaţi Tema lucrată ou pricepere şi cu viu Monumentul dela Haşfaleu. Dumi- Durnont a întreprins Sâmbătă o nouă as-
îşi dau silinţa de a apare mai mult, deoât interes a fost ascultată cu atenţiune, âr neoa treoută s’a desvălit monumentul ridi­ oeusiune ou balonul său şi a făout drumul
oeea-ce sunt. Fie-oare cheltuesce mai mult resultatul criticei dovedesce destoinicia unui cat în amintirea honvedilor căcjuţî la Haş- dela St. Cloud pănă la turnul Eiffel şi în­
decât încassăză, faoe prin urmare datorii brav învăţător; oare scie ridica vucja şi va- falău, lângă Sighişâra, in (j.iua de 31 Iulie dărăt în 30 minute 40 secunde. Oomisiunea
din lipsă, ori din pasiune. Zidirile fuuoţiu- lârea şc61ei române. 1849. Iu aoâstă luptă s’au ciocnit trupele e de părere, oă el n'a câştigat premiul
nilor publioe şi locuinţele private sunt aran­ Banchetul. După şedinţă a urmat maghiare de sub comanda lui Bem cu tru­ Deutsch (de 100,000 franol), deâre-oe a în­
jate luxos. Artioolii de modă se oomaudăză banchet în otelul „Mielul de aur“ la 2 âre pele rusescl, de sub comanda supremă a târziat cu 40 secunde terminul stabilit de
pe conturi scumpe. Jubilăm şi banchetăm, p. m. Spaţiâsa sală a fost prea mică, şi lui Luders. Discursul festiv l’a rostit Koz- 30 minute. Deutsch, oare a fundat premiul,
faoem oarnaval şi băi, oheltuim pentru oai, numai îndesuiţl am putut înoăpea, peste ma Ferencz, inspector şcolar, care i-a asă- a luat parte la esoursiunea acâsta ou balo­
cărţi de joc, facem alegeri de deputaţi ou 200 de persâne, afară dame şi corişti. mănat pe Unguri cu eroii dela Termopile nul şi e de părere, că Santos Dumont a