Page 31 - 1901-10

Nr. 224-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

câştigat premiul. Aceste divergenţe de pă­ sooietate, el pretinde, că va snbstitui o Cel dintâift, care a atras atenţiunea asu­ să-mi închipuia, oă poetul îşi va ţine ju­
reri în sînul comixiunei au adus ou sine, nouă organisaţiune şi aoâstă organisaţiune pra numărâselor ouvinte de origineslavă în
rământul".
că o parte a publioului a făcut manifesta­ nu este alta, deoât sistemul proprietăţii co­ limba maghiară, a fost renumitul slavist — ErI am primit primul număr din re­
ţiile! duşmănise contra comisiunoi. lective. Prin acâsta se apropie de socialis­ Miklosich, de atuucl însă multe din aoestea
u
vista săptămânală „Curierul tite?'ar re­
mul ooleotivist şi se alipesoe chiar strîns au fost reolamate de cătră învăţaţii ma­
„Infernul" lui Dante in roniânesce. dactat sub îngrijirea d-lui I. Constantinescu-
D-l George Coşbuc a terminat traducerea de el. Dâr pe cât timp sooialiemul vrâ con­ ghiari. Multora dintre Maghiari, chiar şi Stans. In frunte reproduce drept program
centrarea tuturor proprietăţilor în mânile dintre oei oulţl, originea aoestor ouvinte le
„Infernului" lui Dante şi a şi pus’o sub cele oe le scrisese regretatul Mihail Cogăl-
stalului socialist, anarchismul reclamă supri­ est,e neounosoută. Aceştia nu mai sfirşeso
itipar. nioeanu în „Dacia Literară" din 1840.
marea completă a statului şi constituirea pro­ ou laudele despre puritatea limbei lor şi
Starea semănăturilor. După datele prietăţii ooleotive în mânile unor grupuri, scriitorul acestor rânduri a avut ocasiune a Urmâză poesia „Pace" de G. Ooşbuc, „Ie-
ofioiose sosite la ministeriul de agrioultură, năehiţă Văoăresou" biografiă ou portret;
oe se vor forma dela sine şi se vor guverna convorbi odată ou uu Ungur mai bătrân,
starea semănăturilor cu cjiua de 15 Oct. n. în mod liber. pe care limbagiul purificat de orl-ce espre- „Vinerea patimilor" poesiă de Maria Cun-
este următârea: Ploile din jumătatea primă Acâsta va să cli°ă, întârcerea la sta­ siunl străine al t^i arul ui său favorit îl emo­ ţan şi o mulţime de articole literare, nu­
a lunei Octomvrie au priit semănăturilor de rea societăţilor primitive, la starea de săl- ţionase pănă la laorăml. Maghiarul îşi iu- vele, poesii, sohiţe, eto. Printre colabora­
tâmnă. Ici oolo şârecii şi insectele au fă­ bătăcie, la domnia forţei. Aoâstă coucep- besoe limba şi o oonsideră de oea mai fru- torii Curierului vedem şi pe d-nii St. O. Iosif,
cut pagube, dâr scătjend acum tempera­ ţiune a proprietăţii ooleotive, evident, că cnâsă, cea mai bogată şi mai melodiâsă D. Nanu, Z. Bârsanu (Veturio), 11. Chendi
tura, inimicii semănăturilor vor peri. Re­ este forte deosebită de aceea, care preva- dintre tâte limbile de pe suprafaţa pămân­ ş. a. Revista cuprinde 8 pagine, format
colta porumbului în partea cea mai mare lâză în oâmpul sooialist; dâr, înfoud,prin- tului. Se lucrâză mereu la cultivarea şi ra­ măricel, tipar frumos, şi costă pentru Ar­
a ţerei a fost mulţumitâre, calitativ încă a oipiul este acelaşi: deposedarea brutală şi finarea ei. Cuvinte din nou formate nu deal şi Bucovina pe au 14 corâne. Redac­
fost bună, ba pe unele loourl forte bună. ţia şi administraţia: Strada Spătarului Nr.
universală a proprietarilor actuali şi apli­ arare ori se înlocues3 cu altele mai bune şi
Reoolta oartofilor încă a fost mulţumitâre. 28 Bucurescl.
carea. ideei ooleotiviste. Punctul de pleoare mulţi îşi vor fi aducând aminte de ouvâu-
Recolta sfeclelor de zahăr şi de nutreţ a A apărut istoria lumii partea a
este identio de o parte şi de alta, cele două tul „Vigarda", care străluoia de-asupra
fost mijlociă. Lipsa de nutreţ deja se sisteme derivă din aceeaşi idee. Redutei din Budapesta. Acest ouvânt era Hl-a tălmăcită de preotul C. Morariu, după
simte de pe aoum pe unele locuri. In alte Anarchismul nu pretinde numai abo­ format din verbul „Vigadni" cu sufixul „da“, Dr. Th. B. Welter, şi se pâte prooura dela
părţi izlazurile în urma ploilor au otăvit lirea proprietăţii individuale odată cu sta­ pe oare numai târejiu l’au observat, că este Tipografia „A. Mureşianu" ou preţul de
din nou. Culesul de vii în cele mai multe 1 corână, plus 10 bani porto.
tul. El atacă, ca şi socialismul, cele trei un sufix slav, şi l’au înlocuit on „vigadâ"
loourl se faoe aoum şi în general reoolta
base al orî-cărei sooietăţl civilisate: familia, după-ce deja formaseră şi alte ouvinte eu
viilor e mai bună ca anul trecut. Recolta
religiunea şi proprietatea. Socialismul co­ el, oa: osillsgda, tanoda, vivâda, uszâda,
pâmelor a fost cam slabă. lectivist, suprimând moştenirea, luând dela âvoda eto. 8C1R1 ULTIME.
Un anarchist în Budapesta. Poliţia părinţi educaţiunea copiilor, pentru a-i da OrI-cât de ent.usiasmat ar fi Maghiarul Paris, 21 Octomvrie. Se crede,
din Budapesta a fost însciinţatâ cjilel® aces­ pe aoeştia îu mâna statului, evident, că pentru puritatea limbei sale, totu-şl recu- că Ţarul s’a decis, ca pe basa stipu-
tea de cătră poliţia din Fiume, că de aoolo ţintesce la aboliţiunea familiei. Anarc.his- nâsoe, că însu-şî poporul este un amestec, laţiunilor convenţiunei dela Haga şi
ar fi venit la Budapesta anarchistul Carol mul ţintesc9 tot acolo însă mult mai di- în care elementul slav este preponderant. în unire cu preşedintele Statelor-
Nezsidery, calfă de brutar. 0 mulţime de reot: el îşi propune a substitui căsătoriei Acest luoru odată recunosout, este între­ Uuite Roosevelt, se intervină pentru
detectivi au fost puşi în mişcare, ca să gă- uniunea liberă ; el abolesoe, firesce, orl-ce buinţat pentru promovarea ideii favorite a curmarea resboiului anglo-bnr.
sâsoă pe Nezsidery, de6re-ce presenţa lui drept de moştenire. Mai departe, după prin­ Maghiarilor: „Noi suutem deja araesteoaţl.
în Budapesta, este cu atât mai perioulâsă, cipalii săi învăţători, toţi oopiil vor trebui Mai amestecaţi-vâ şi voi ou noi, să for­ Londra, 21 Octomvrie. Din tâte
cu cât şi Maj. Sa Monarchui petrece acum să aibă, dela naseere, la disposiţia lor ace­ măm un popor mare şi nou într’o patriă rapârtele sosite aici reiese, că gene-
în G 6 16116. leaşi mijlâce de întreţinere, de eduoaţiune, mare, unitară şi maghiară", aşa strigă ei ralissimul Botha a scăpat şi de ren-
de instrucţiune aşa, oa se pâtă ajunge cn îu sute de variaţ’unl cătră cele-lalte na­ dul acesta din mânile urmăritorilor
O muscă viuă în stomacul unui toţii la acelaşi nivel social. In fine, pentru ţionalităţi. sei. El se află acum îu deplină sigu­
om. Luorul e cam vechii}, dâr ou tâte a perpetaua şi oonsolida aoâstă egalitate Intr’o epocă de avînt al culturei slave ranţă.
acestea iuteresaut. S’a întâmplat deja anul
originară, condiţiunile de muncă morală, şi a ideei slave, un asemenea strigăt este Budapesta, 22 Octomvrie. Noua
trecut, că un tîuăr din Viena a înghiţit o
după putinţă, ar fi aceleaşi pentru toţi. strigătul din pnstiă. Nu esistă nici un po­ dietă va fi convocată pe cjiua de 26
muscă viuă, care a trăit mai departe în
Anarchiştii omit, ce e drept, a spune cum litician real, care ar lua In serios presupu­ Octomvrie. Recepţiunea la palat va
stomac, ba chiar s’a sporit şi în fine a şi prin cine acâstă egalitate ar fi menţinută nerea, că poporele slavice ale Ungariei avâ loc în Ţua d 28 Octomvrie.
0
causat mortea nenorocitului tîuăr, fără ca
în societăţile libere, a căror constituire o şi-ar sacrifica bogata lor cultură milenară
medicii cei mai renumiţi din Yiena să-i
preoonisâză şi din oarî ar fi eliminată, cjio culturei maghiare. Actele arbitrare politice
potă ajuta. Oaşul acesta a produs mare ei, orl-ce speoie de autoritate. Ei vor fi pro­ ale Maghiarilor dela pntere pot opri în loc W f i V J E H S E .
^sensuţia şi medicii discută mult luorul, cum babil forţaţi a admite totuşi o autoritate, pentru un moment desvoltarea culturală şi
s’ar pută ajuta, ivindu-se din nou aseme­ pentru a asigura repartisarea şi executarea politioă a popârelor slavice din Ungaria şi Un lăptar şarlatan. O pungăşiă
nea cas. cam unică în felul ei s’a întâmplat de cu­
problemelor indispensabile la viaţa comună pot crea o falangă însămnată de Maghia-
Un câne, care mănâncă bancnote. şi prin acâsta, vrând nevrând, ar fi mânaţi ronl degeneraţi sufletesoe şi moralicesoe, rând în Paris. Nu-i de mult de când un
La banca imperială din Berlin s’a presen- a-se apropia încă de socialism, dâcă din nicl-odată nu vor putâ însă forţa un popor om bogat a murit lăsând în urmâ-i o vă­
duvă neconsolată. Din oausa mâhnirei
tat <4ii©le trecute un comerciant şi scoţând nenorocire ar ajunge odată a triumfa. ca să renunţe la oultura sa naţională şi la
văduvei i-s’au scrintit rotiţele minţii şi cre­
din buzunar banonote sfirticate în sumă de O.... esistenţa sa individuală.
dea, oă sufletul soţului ei s’a sălăşluit în
10,000 mărci, ceru să-i fiă răscumpărate.
măgarul lăptarului, oare îi aducea lapte în
Rugarea i-s’a împlinit, fiind-eă bancnotele
Revista „Parlamentar" despre fie-oare diminâţă. Nenorocita văduvă îl în-
nu erau falsificate. Comeroiautul a spus, că L i t e r a t î i r h. grija pe măgar ou ce$ mai mare solicitu­
din nebăgare de sâmâ şl-a închis cânele în Maghiari.*) A apărut „O fată de larabostos“,
cassa cu bani şi a plecat pentru mai multe ii. roman de pe timpul Daoilor, scris de Tit dine, îi dădea ovăs in belşug şi-l aoOperâa
cjile de acasă. Reîntorcâudu-se şi deschi- Chitul. Tomul I. Editura tipografiei diece- ou oovâre’e cele mai scumpe. Intr’o dimi­
Revista slavofilă din Viena, con­ nâţă lăptarul veni la văduvă fără măgar.
■dând oassa, şl-a aflat cânele mort. Nenoro­ sane din Gherla, unde se pâte prooura cu
tinuând articolul seu întitulat „Die — „Unde e măgarul" — întreba femeia.
citul animal torturat de fome, a mâncat moderatul preţ de 1 oor. 50 bani. Tomul
Slavicităt der Magyaren" scrie: Lăptarul, rjise plin de mâhnire: „Ah, ser-
bancnotele din oassă, rămânând comerciantu­ II va apărâ în curând. — In literatura
lui numai atâtea, câte a cerut să-i fiă răs­ Oine însă soie, că cuvântul „k keres" nâstră atât de săracă în romane, acest manul, e aprâpe să-şi dea cojocul. E bol­
cumpărate. însemnâză a soâte la ivâlă, âr „kikeres-t.et" roman este o adevărată raritate şi pen­ nav sărmanul de el". Văduva s’a spăriat,
a faoe să se soâtă la ivâlă, „kikeres-tet-het" aucjind acestea şi numai decât dădu lăpta­
Teatru german. Mâne, Miercuri, se tru noi are un deosebit farmeo prin faptul, rului 50 franci şi-i promise, oă de sâra va
pâte să facă a-se soâte la ivâlă, „kikeres-
va representa „Hofgunst*, oomedie de Thilo oă acţiuuea lui se petrece pe la 104 după veni în persână să vadă măgarul şi-i va
tet-het-end“ va putâ faoe să se soâtă la
v. Trotha. Christos, âr locul acţiunei este Sarmiseghe-
ivâlă, „k keres-tet-end-ett" el va fi putut a mai da 50 de franoî, numai să cheme un
tuza şi romanticele văi ale Haţegului. Lim­
lăsa să se scotă la ivâlă, „kik“res-tet-end- veterinar. Femeia se duse în adevăr sâra
bagiul este destul de bun, deşi pe iol pe
u
Anarchismul si isvdrele sale. ett-em , voia fi putut a lăsa să se scâtă la la lăptar, unde găsi deja pe veterinar. Acesta
> oolo sufere de latinisme neîmpământenite asigura pe văduvă, oă măgarul se va însă-
ivâlă, — sâu cine soie, că „szerenosâtlen"
i. (selbe, superfluu eto.) nâtoşa, dâr oura lui costă 600 franci. Fe­
însemnâză neuorocit, „szerenosâtlen-ebb"
Am publicat câte-va articole şi mai nenorocit, „leg-szerencsâtlen-ebb" cel — în aceeaşi fipografiă va apărâ în ou- meia văduvă a plătit şi suma acâsta şi oine
noi asupra anarchismului, articole mai nenorocit, „leg-szerencsâtlen-ebb-ek", rend „Ajutând prim în caşuri de ne­ scie câţi bani ar mai fi plătit, dâcă luorul
motivate de asasinatul dela Buffalo. oei mai nenorociţi, „leg-szerencsâtlen-ebb- norociri*", de Dr. Iulian Chitul. uu se descoperea atât de îngrabă. Căci
Acuma suntem în posiţie de-a co­ ek-nek" oelor mai nenorociţi, — acela cu lăptarul văcjând slăbiciunea femeii în unire
— „Cele din urmă“ poesii, de
munica cetitorilor noştri părerile greu va mai considera limba maghiară Radu D. RosetH, un elegant volum de ou veteriuarul o despeiau de a binele. Lăp­
unui scriitor de valâre frances, D. drept limbă slavă. Ou tâte acestea trebue tarul însă nu s’a putut răbda să uu se
85 pagiul, ouprinrjând 36 de poesii. Eiitura
Renâ Lavollâe, care în numerul dela H8 recunâsoem, oă numărul cuvintelor sla laude cătră prietenii săi, ce ispravă mare
Steinberg Buourescl. Despre acest volum
25 Septemvrie al Ţarului „Correspon- vioe în limba maghiară este fârte însăm- a făout el şi aşa lucrul a ajuus în urechile
D-l V. D. Păun, cu ooudeiul său autorisat
dant sub titlul „Thâorie et pratique de nat. 6tă o raioă listă din acele cuvinte: poliţiei, care a arestat pe lăptar şj pe „ve­
u
sorie următârele: „Pentru noi, cari iubim
Vcissasinat" emite aceleaşi idei asupra barât, târs, asztal, szekrâny, szalma, szilva, literatura numai de dragul ei .... nu volum terinar".
anarchismului, pe cari le-am formu-' bârâny, rnedve, szarka, verâb, eseresznye, Hochie de 75,000. D na Sam Ed-
nou de versuri are farmecul unei schim­
lat şi noi la timpul seu, decât, se râk, âlom, varju, râpa, mâk; szerda, csii- wards, soţia unui cunoscut actor din An­
bări de perspectivă într’o grădină engle-
înţelege, cu o competenţă mult su­ tortok, pântek, szombat; asztslos, mâszâros, zâscă: pote să ne placă, pote ârăşl să ne glia, a primit dela un rajah indian, ouoca-
peri 6ră. bognâr, takâos, kovâes; knlcs, kabât, szok- obosâscă privirile: dpstul, oă cel puţin sia trecerei sale prin India, o rochie care
nya, zsir, pâlinka, kâposzta, peosenye. costa 75,000 franci. Rochia îu cestiune e de
D-l Lavollee face la început bilanţul pentru o clipă ne-a plimbat prin altă lume
kolbâxz, szalonna, turâ ; kalâsz, szâna, ta- muselină şi are cusute pe ea 15,500 aripi ale
crimelor auarohiste: In şâse ani 1615 aten­ de idei. Impresiile bnne, sâu rele sunt tot-
liga, borona, kapa, gereblye, kasza, ruâz, unor cărăbuşi de India, ce se găsesc fârte
tate cu dinamita (1,113 în Europa, 502 în dâuna un câştig şi avea dreptate Pliniu
lapât; ebâd, uzsonna, vacsora, padlâ, zâlog. rar, aceste aripi când dau de lumină, au
America), aprâpe unul pe cji. Apoi sta- cel bătrân să declare, oă „veri oe carte-i
szolga; malaszt eto. Cuvântul „16“ este cu­ msoe iriadiărl ca şi ale pietrilor preţiâse.
bilesce în mod irefutabil, că anarchismul bună", căci în tote găsesc! câte ceva de
rat maghiar, dâr se întrebuinţâză îu com-
derivă din socialism: folos. Er la D-l Rosetti sunt multe bune.
posiţii ou ouviute slave d. e. lokupeoz.
„încât pentru auarohum, dâoă înţe­ Şi mai întâia şi întâia titlul acela do Cele Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
lege să se facă tabuia rasa din actuala *) Ve<jl N-rul 211 al „G. T.“ din urmă de loc nu mă opresce pe gânduri Redactor responsabil: Traian FI, Top,