Page 33 - 1901-10

REDACTIUNEA, i„sazeta“ iese înlctre fli.
MministraţiTinea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Dngaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şiso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorî nefrancate nu se pri­ N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.— Manusoripte nu se Pentru România şl străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şiso
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te prlmeso le Admlnlstrnţlune In N-rii do Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următtSrele Se prenumeră la t<5te ofi-
BIEOUEÎ de ANUNŢURI: oiolo poştale din întru şi din
1n Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Dur. Augenfeld & Emerio Les- B Abonamentul pentru Braşov
ner, Heinrioh Schalek. A. Op-
pelii Na'ohf. Anton Oppelilc. Âdmmistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- T6rgul Inului Nr. 80, stagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Jjeopold(VII Erzaâbot-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publioare. — luni 6 oorbne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe căt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 225. Braşov, Joi 11 (24) Octomvrie. 1901.

Lupta titanică a Burilor. americane ar voi se intervină în Kollar a respins Invitarea. Conferenţa s’a Mai întâifi Koerber a simţit trebuinţa
Alrica-de-Sud şi ca un trimis rus s’ar ţinut în 17 Octomvrie. Resultatul ar fi fost, a declara, că guvernul său nu merge ou
Este nu numai admirabilă, d6r fi dus anume la preşedintele Roose- că oei cari au căcjuţ la alegeri (Mudrony, niol un partid şi că este şi va rămânâ fără
şi uimitdre perseveranţa. de fier, cu welt spre a-1 câştiga pentru planul Pauîiny-Toth şi alţii) şî-au împărţit rolele partid. Arătând apoi asupra crisei econo­
care Burii continuă lupta pentru li­ de a-se cere întrunirea tribunalului de condhcătorl ai partidului naţional slo­ mice şi asupra problemelor mari econo­
bertatea şi esistenţa lor. Despre vi­ de arbitri internaţional în Haga vac aşa, că deputatul Ruzsiak să fie şeful mice, Koerber a dat parlamentului un im­
tejia acestui popor a răsunat întrăga pentru soluţiunea cestiunei sud-afri­ partidei uaţionale slovace în dieta din Pesta, puls puternic spre lucrare şi el a dobândit
lume dela un pol la altul, atât de su­ cane. în afară d© parlament înse vechii bărbaţi un efeot moral neîndoios. Mă surprinde, oă
blimă s’a arătat şi se arată ea, ceva Faima acăsta e desminţită pe să menţină rolul de conducători. După o altă cei din Ungaria se formalisâză, oă Koerber
ne mai pomenit în istoria popdrelor cuvent, că Boosewelt vrea să con­ scire, Ruzsiak ar fi luatîndată rolul de con­ a declarat, că în negocierile ou Ungaria va
lumii. Şi ceea-ce pune verf la tbte, tinue politica predecesorului său şi ducător şi a declarat, că de-ocamdată să apăra energio interesele austriaoe. Ei bine,
este faptul, că au trecut deja doi în cestiunile privităre la răsboiul rămână totul cum a fost mai înainte. El putea el să vorbâsoă altfel fără a risoa a-se
s
ani, de când acest mic, dârvitâz po­ sud-africană şi declara, că nici o să fi mai cfi , oă coformăndu-se desvoltării face ridioul? Polonii au un proverb, oară
por, a fost atacat de una din cele putere europănă n’a făcut vre-o pro­ împrejurărilor ulteriâre, Slovacii vor trebui 4ioe: „Iubiţi-vă oa fraţii, dâr oertaţi-vă
mai mari puteri ale lumii şi resboit punere Statelor-Unite relativ la in- să se gândâscă de a transpune centrul ao- între voi oa jidovii!“
fără cruţare cu t6te mijldcele, ce i tervenţiune. Şansele unei mijlociri ţiuuei naţionale slovace în alt loo, eventual Cele două state ale monarchiei şi cele
stau la disposiţiune. devin deci tot mai rele, cu totă pur­ în Budapesta, unde trebue să se concen­ două guverne, trebue să pună cel mai mare
Ar fi în adevăr păcat şi o ne­ tarea eroică a Burilor, cari nu vor treze şi acţiunea parlamentară a partidului. preţ pe aceea, de-a sta unii cu alţii în cele
dreptate a sorţii, strigătore la ceriu, să se dea cu nici un preţ. Rămâne, mai bune relaţiunl, dâr în cestiune econo-
dăcă atâta curaj, atâta eroism şi te­ prin urmare, ca răsboiul să se con­ „Times“ despre Austro-Ungaria. mioă nici unul să nu oinstâsoă oeluilalt ni-
nacitate în lupta, ar rămână far’ tinue şi să decidă între cele două Din inoidentul vorbirei, ce a ţinut’o tninis- mio. Aici fiă-oare parte are dreptul a-se
de nici un efect pentru sărtea viitore părţi beligerante, cu puteri atât de tru-preşedinte austriac Koerber, marele 4'ar gândi mai întâifi. la sine. Inafară, a cŞis şi
a Burilor şi a republicelor lor. Dâr neegale, pănă la sfârşit tot numai londones „Times' scrie următorele : d-1 Koerber, trebue să ne presentăm ca o
1
şe pare, ca perseveranţa acestor eroi, sorţii răsboiului. „Ou interes şi ou simpatiă urmărim falangă unitară şi neînfrântă.
ca cei din poveşti, cari dela mic Tristă privelişte, că nu se gă- osteneliie bărbaţilor de «tat dibaci şi pa­ Inoât pentru efeotul vorbirei lui Koer­
până la mare nu sciu ce este frica sesce în totă lumea cultă nici un triotici ai Austro-Ungariei, pentru a scdte ber, cred, că a fost destul de adeno. Si­
de morte, [nu va rămână neîncoro­ singur popor, nici o singură putere, tuaţiunea parlamentară s’a îmbunătăţit pu­
nată de succes. care să strige un veto Angliei. Lupta imperiul din greutăţile financiare şi poli­ ţin prin acâstă vorbire şi eu cred, 4ice
tice. Noi nu uităm, oă Austria nî-a fost
Sosesc scirî din isvore diferite, crâncenă între puterea uriaşă şi sta­ odată aliată, cu oare numai arare-ori am oorespondentul, că prin ea s’a dobândit, ca
cari tăte adeveresc, că situaţia Bu­ tele mici sud-africane va dăinui aşa- ajuns în conflict şi de care nicăirl în lume budgetul pentru 1902 să fiă resolvat înoă
rilor şi a oştirei lor devine din c}i dâr spre ruşinea veacului nou, ce a nu ne separeză divergenţe îu oestiunî vi­ înainte de încheierea anului. De se va în­
în c]i mai bună şi că Englesii sunt urmat după veacul <ji 8 a l civilisa- tale. Persona Majestăţii Sale împăratului şi tâmpla aoâsta, atunol va rămânâ timp, ca
tot mai mult ameninţaţi de-a şuieri ţiunii. regelui Francisc losif nu este nicăirl atât în sesiunea de iârnă şi primăvară, parla­
un mare desastru în Afric-a-de-Sud. Simpatiile tuturor popârelor iu- de mult preţuită oa în Anglia şi vechia mentul să se ocupe de pact şi de tariful
„Petit Bleu din Bruxela publică bitâre de libertate sunt pe partea nâstră amiciţiă nu-i permis să se sgudue vamal. In 8—14 4he vom sci cum stăm şi
u
din colonia Cap scrisori şi scirî, cari Burilor, car! cu tăte, că sunt puţini, prin calumniile, ce unele foi le răspândesc la ce avem să ne aşteptăm.
spun, că acolo răscăla nu se lăţesce se luptă ca nisce adevăraţi titani şi contra politioei şi armatei englese .
u
numai între olandezi, ci că au început cine scie, decă veacul de faţă nu
să simpatiseze cu Burii şi Englesii va avă să înregistreze încă o nouă Din Bucovina.
din colonia Cap, fiind aţîţaţi de des­ editiă a luptei victoriose între David Unele observări la discursul lui In numărul de Dumineoă al 4* rului
a
potismul administraţiei militare şi şi G-oliat. „Bule. Post", Dr. Aurel oavaler de Onciul
convinşi de neputinţa Englesilor. In­ Koerber.
publică o scrisâre, adresată d-lui Dr. Iauou
tre Burii, Africanderii şi Englesii Croaţii si dieta din Pesta. Alal-
J 5 5 Corespondentul vienes al lui „Buda- oavaler de Elondor cu ocasia deolarării pa­
din colonia Cap se string tot mai tăerl a fost deschisă, dieta din Agram. îna­ peeter Tagblatt" face unele observări din sivităţii din partea partidului poporal faţă
mult legăturile de simpatiă, prinejend inte de ordinea de cji deputatul Brestyensky punotul de vedere austriac la disoursul lui de recenta alegere din curia V.
rădăcină nisuinţa comună de-a scu­ a făcut propunerea, oa afacerea trimiterii Koerber, care a făout atâta vâlvă în Un­ „Deşteptarea", 4> aru l partidului naţio­
tura jugul engles şi a forma cu toţii deputaţilor oroaţî îu dieta din Peşta să se garia. nal poporal, reproducând acea sorisore, o
împreună „Statele Unite sud - afti- aviseze unei oomisiunl separate. Preşedintele Yorbirea lui Koerber, 4ice el, este un însoţesce ou un oomentar interesant, din
cane U declară, oă afacerea aoâsta va fi pusă la apel la cameră. Situaţiunea politioă în Aus­ care estragem partea privitâre la fracţio­
Nici măcar după doi ani de răs- ordinea (filei în proxima şedinţă, şi fiind-că tria a devenit în cele din urmă 9 luni ne­ narea partidului naţional român din Bu­
boivi nu se păte prevedă sfârşitul lui. propunerea lui Brestyensky stă în legătură îndoios mai bună, dâr încă îi lipsesce mult, covina.
Dăcă soirile mai sus înregistrate se ou ea, îi dă ooasiă de a-şî motiva propu­ ca să fiă bună. In sesiunea trecută guver­ „Orgauisarea şi consolidarea poporu­
vor adeveri pe deplin, trebue se fiă nerea. In urma acăsta Brestyensky spune, că nul numai cu o colosală încordare a putut lui român într’un factor politic naţional —
în tabăra englesă mari temerile des­ nici acum şi nici în viitor dieta croată să face să funcţioneze parlamentul. Impulsul sorie „Deşteptarea“ — dâr un factor, care
pre periculul, ce ameninţă pe Kit- nu trimită representanţl în parlamentul ungar, de atuucl mai are încă puţin efect, dăr interpreteză serios menirea, nu este după
chener şi oştirea de sub comanda ăupă-ce şi aşa ei nu representă acolo intere­ numai puţin. A doua 6ră nu mai pâteveni plaoul bătrânilor, cari nu admit responsa­
lui, când ei se văd acum constrînşî sele croate. guvernul o’un plan de investiţiuue, care să bilitatea pentru activitatea parlamentară şi
de a lupta chiar şi în contra popo- Propunerea lui Brestyenski e combă­ coste eâte-va miliâoe de corâne. Trebuia se feresc de controlul’ naţiuuii.
raţiunei proprielor colonii ale An­ tută de Eggers lorfer, de David Starceviei dâr să caute alte impulsuri prâspete spre „Firile cinstite, capabile şi învăpăiate
gliei. şi de Dr. Frank. E susţinută însă de Tus- a ţină camera în activitate. Marea greutate de patriotism naţional din rândurile con­
De acjî încolo s’a micşorat şi kan, în numele dreptei, cjicend, că dualis­ este, că camera nu are o majoritate, dăr ducătorilor bătrânilor, baronul A. Yasilco,
mai tare speranţa, că Anglia va re­ mul p6te fi considerat de oausa tuturor re­ nu are nici o minoritate oompaotă. Morariu, Dr. Zotta, sunt acoperite de ţă-
veni la sentimente mai bune şi ge- lelor; ei a făout ea Slavonia să fiă numită Cam cum sunt jurstârile la noi (în rînă; baronul Victor Stîroea stă retras din
nerăse şi va încheia în cele din Ungaria-de-Sud şi în cestiunea S&n-Girolamo Austria), ne arată alegerea de vice-preşe- viaţa politică, âr baronul Eudoxiu Hormu-
urmă o pace cinstită cu republicele Ungaria să fiă pe partea Italienilor. Pentru dinte, ce s’a făcut Vineri. Din 425 de mem­ zachi, al cărui glas în parlament a fost
sud-africane, lăsându-le deplina au- propunere a mai vorbit. Dr. Vrbanicî cji- bri a’au abţinut 180 şi dintre oei 246 pre- des4is de o&pacit&tea politică a lui lancu
tonomiă. De acum Anglia se va oend., că chiar în oposiţiă cu pactul, Unga­ senţl, 125 au dat bile albe. Noul vioe- Lupul, astă4l stă în rândurile nâstre. Intre
vedă şi mai mult angajată în inte­ ria sevîrşesoe atentat în contra drepturilor president Kaiser a fost ales numai ou 120 „bătrânii de astâ4l sunt înoă oâte-va per­
u
resul prestigiului ei de a continua Croaţiei, dăr mai ales în contra limbei voturi, el n’a primit deci decât a patra sonagii respectabile prin puritatea senti­
răsboiul şi a face nouă sforţări cât croate, — de aceea, Croaţia are drept a-se parte a voturilor din ÎDtrâga cameră. Nu e mentului. Dâr prin machinaţiunile oculte
de mari pentru a sugruma nu nu­ folosi de retorsiune. dâr majoritate, niol minoritate în oameră. ale personelor „influente" dintre bătrâni,
mai resistenţa republicelor bure, Grupurile din drâpta nu pot şi nu vor să validitarea politică a sentimentelor lor este
dăr şi răscăla poporaţiunii olandese Conferenţa deputaţilor naţiona­ se ralieze şi în stânga se oombat grupurile zădărnicită. Acelaşi dans ou ei, oa la tim­
şi englese din coloniile sale. lişti slovaci. Din Tur oţ-St.-Mărim i-se diferite mai tare ca altă-dată. Nu că de­ pul său cu „tinerii".
Intr’aceea se respândesc faimele scrie lui „Bud. Hirlap", că bărbaţii condu­ putaţii n’ar voi să lucreze, dâr e pericul, „Dâoă şi este adevărat, oă mare di­
cele mai diferite şi se fac tot felul cători slovaci, cari au cScfut la alegerile oa în lipsa unei majorităţi compacte, ca­ ferenţă nu esistâ între bătrâni şi tineri în
de combinaţiunî despre o interven- dietale faţă cu candidaţii liberali, au con­ mera să nu devină incapabilă de-a funcţiona, privinţa programului, acâsta o concedăm,
ţiune în favorul Burilor, ce nu se vocat la o oonferenţă pe deputaţii naţio­ de aoeea corespondentul crede, oă Koerber dâr numai cât privesce litera scrisă. Oă
maî realisăză. O foia englesă anunţă nalişti slovaci. Dintre aceştia s’au presen- a trebuit să dea un stimulant camerei în bătrânii îl şi înţeleg programul şi se devo-
din Washington, că Statele-Unite tat: Valasek, Veseliovszky şi Euzsiak, âr discursul său. teză realisărei lui, nu se pâte afirma. Şi nu