Page 34 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 225. —1901.

litera mârtă este normativă, frasa, oi aoeea purta lupta numai contra naţionalităţilor oină bună şi gustâsă, âr d-l vicar Nioolau diţiei, el a recurs la mijlâcele classioe, la
pentru oe lupţi şi-ţi înoorr|î puterile morale nevinovate, fără va trebui să se lupte şi Nestor ne-a dat un butoiii de bere. Pri- dinamită, pumnal, revolver, ou un ouvâut
şi inteleotuale. Programul bătrânilor, apr6pe oontra sooialismului internaţional, intercon- mâscă deci şi pe acâsta cale mulţâmitele la violenţă şi terâre".
identio cu al nostru, în manile lor e nu­ fesional şi cosmopolit. nâstre. D-l Renâ Lavollâe caută remediul.
mai un mijloo de seducere, o frasă golă Pasivist. Aci am petrecut ou toţii pănă la 2 „Dâcă e să ne spunem întregul nostru
pentru masoarea altor scopuri, cari nu me­ âre după mie<jul nopţii, împreună cu d-l cuget, e de temut, oă măsurile de repre­
rită nici un respect. Serbările din Haţeg. vicar Nioolau Nestor, d l advocat Mihail siune, ori cât de rigurâse ar fi ele, nu vor
„Ruperea cu bătrânii din partea tine­ Bontesou, ou tinerii Dr. Streiţar, Dr. Bon- putâ singure stăpâni anarchismul. Râul este
rilor a fost un act, despre care ultimii în De lângă Timiş, 18 Oct. 1901. tescu, Popescu şi alţii. prea învechit, prea profund şi trebue ata­
deplin şî-au dat sâmă. Ea a fost o neoesi- La 2 âre — bărbaţi şi femei — cu
(P i n e.) cat chiar la rădâoină. Dâr. rădăcina lui este
tate, dâoă tinerii nu voiau să se compro­ toţii ne-am despărţit de locurile romantice, socialismul, şi sooialismnl însuşi este pro­
mită înaintea poporului, căruia îi recunosc Şedinţa III s’a început Joi în 26 de prietenii şi amicii, ce ni-i-am aflat în ductul materialismului, un fruct al aoelui
Septemvrie o. la 9 ore a. m. S’a cetit di-
dreptul controlului şi înaintea căruia se acelea locuri atrăgătâre şi fermecătâre. Pe păgânism nou, care a pătruns în mod atât
1
simt răspunzători *. sertaţiunea: „ Cum pdte deveni un învăţător o lună dalbă ne-am dus — dus cu trenul de periculos sooietăţile contimporane. Anar­
Asupra situaţiei faţă cu guvernul, plăcut înaintea poporului şi atrăgător faţă de fiă-care la casa sa, purtând în noi o suve­ chismul nu se va stîrpi, decât ou oondiţiu-
u
„Deşteptarea" apostrofâud atitudinea „bătrâ­ şcolari de Ioan Muntean, învăţător diri- nire impr.mată cu litere aurite. nea, de a oonviuge massele populare de
gente în Oujir. Tema e fârte frumosâ, âr
nilor", conohide: Amicul. scelerateţa lui şi apoi de a-le proba, că
conţinutul său, luorat ou tact şi diliginţă,
„Dela guvern depinde, ca să ne facă anarchiştii nu sunt, după cum pretind ei,
prietini, dâr nu cu preţul favorurilor per­ e instructiv. Adunarea i-a esprimat mulţă- representanţii justiţiei. Dâr oum să rupi
mită protooolară. Anarchismul si isvorele sale.
sonale, oi prin respectarea strictă a legilor > masca de pe obrazul acestor „tovarăşi",
fundamentale de stat". A urmat la ordine prelegerea: „Ştefan '• ii. dâcă nu vei începe ou refutarea celebrei
cel sânt, ca primul rege creştin al patriei
Pentru pasivitate se dă următorea aforisme a lui Proudhon şi a socialiştilor?
a
ndstre pentru anul V de şoâlă ’de Ioan In ceea ce privesce religiunea, între so-
motivare: oialiştl şi anarchiştl nu sunt, decât dife­ Dâcă ar fi adevărat, că proprietatea este
Musteţ, învăţător în Folea; apoi propune­
„Considerând starea reală a lucruri­ furt, cu ce drept ai mai putâ-o apăra? Ou
rile, rapârtele şi alegerea comitetului cen­ renţe de formă. Cei dintâi îşi ascund des­
lor, nu a fost de loc o părăsire a stindar­ tul de nedibaoih ostilitatea lor sub o pre­ oe drept am putâ pretinde, că apărăm so­
dului, dâoă partidul poporal şl-a declarat tral al reuniunei din ţinutul Lugoşului. cietatea? Oum să refusăm anarohiştilor tit­
Eshauriate fiind tâte obiectele, din tinsă indiferenţă, şi proclamă, oficial oel
pasivitatea motivată. Nici nu a sancţionat lul de representanţl ai justiţiei, cu care se
nou alesul preşedinte I. Boroş, prin un dis­ puţin, că statul socialist nu cunâsoe reli-
prin acâstă procedură aplicarea abusivă fălesc ei ?
curs mişcător, a încheiat adunarea gene­ giune.: Aceşti din urmă, mai sinceri sâu
a legei electorale şi sistemul teroristio mai violenţi, strigă în gura mare: „Jos cu Şi însăşi legitimitatea proprietăţii in­
esistent". rală comună. D-l canonic Ioan Boroş în dividuale, ori oât de sigură ar fi ea, pe ce
discursul său de încheiere mulţămesce — DumneZeu!" şi blasfemiile le sunt tot aşa
de familiare, ca şi deolaraţiunila de răsboih ne-am putâ răZ^a- afirmându-o dâcă, cum
în numele reuniunilor — autorităţilor, re-
Alegerea din Oraviţa. presentantelui inspectorului regesc, direc­ faţă cu ordinea sooială. Zio materialiştii, omul nu are altă lege,
Dâcă în fond nu sunt mari diferenţe decât satisfaoţia trebuinţelor şi poftelor sale
Oraviţa-mont, Oct. 1901. torului de poliţia, aranjatorilor şi tuturor şi dâoă totul este materie peritâre; dâcă nu
Hăţeganilor fără deosebire, pentru dragos­ de doctrină între socialism şi anarchism,
Campania electorală, s’a deschis în totuşi este diferenţă în ceea-ce privesce esistă nici inteligenţă, nici suflet distinct
tea, cu care ne-au primit.
cercul electoral Oraviţa-rom. încă în 28 principiul şi ţinta acţiunei lor. De o parte de corp, nici lege, nici principiu, niol mo­
Şedinţele au decurs în ordine esem-
Septemvrie, când a aflat de bine candida­ şi de alta, se propovăduesce cu egală ar- rală superiâră legilor omenesc! şi moralei
plară şi au fost oereetate ou interes.
tul oficial Greuczenstein Bela a-şl desfăşura dâre uniunea internaţională a muncitorilor omenesoi? Ou ce drept am respinge mon-
A urmat apoi „prân<j comun" la otelul
programul şi a-se lă»a să fiă întâmpinat de şi lupta de classe; de o parte şi de alta struâsa dootrină a anarohiştilor, dâoă n’ar
„Meiul de aur".
ai săi !a gara din Oraviţa. se respinge orl-ee ameliorare, orl-ce reformă esistă principii fixe, dâoă totul ar depinde
Escursiune. După amiacjl a urmat
Precum oficială i-a fost candidarea şi socială, obţinută prin înţelegere comună; de influenţa mediului, dâcă în tâte lucru­
escursiune la Grădiştea, (Sarmisigetusa).
primirea, tot oficială i-a fost şi alegerea, se respinge orî-ce progres sâvîrşit prin li­ rile n’ar fi, decât oestiunl de temperament,
Ulpia Traiană ne reamintesce gloria stră­
căol afară de cei cari au fost la primire : bertate şi iniţiativă individuală, mai ales de rasă şi climă? Ou ce drept s’ar pedepsi
bună şi ne provâcă să facem o oompara-
notarii, biraele comunale şi rudeniile aoes- acelea, cari sunt datorite asociaţiunei sâu atentatele anarchis'e. dâcă ar fi adevărat,
ţiune între timpurile antice — pline de
tora pănă la al 7-lea neam, nici la alegere mutualităţii. Ceea-oe se intenţionâză, este cum propovăduesc anumiţi doctori din Zi-
glorii — şi între timpul de astăcjl. Colo­
nu s’a preseutat nimeni! De astă-dată nu din contră a esaspera suferinţele, a înve­ lele nâstre, că liberul arbitriu este o ilusiune,
niile traiane şi străbunii noştri au fost
s’au văcjut turme rătăcite fără păstori, dâr nina ura, pentru a mări torentul crescând conscienţa o vorbă deşdrtă şi responsabilitatea
conduşi de ordine, de iubire, stimă, since­
am văcj,ut niol păstori fără turme, rătăcind al mâniei populare oontra societăţii capita­ omcndscă o aparenţă ?
ritate şi respect între fraţi. Atunci ou buna
înoâoe şi încolo ! Nume nu voiii să mai dau. liste şi a deslănţui răsboiul social. Nu este
înţelegere progresau întru tote virtute, oe
Sunt frînturl din corpul nostru na­ ameliorarea imediată a sorţii poporului, Oonolusiunea se impune, ea este evi­
par’că acjl ar lipsi la noi, urmaşii lor !
ţional, oarl de mult timp urmăreso poli­ ceea-ce se urmăresce, oi rebeliunea, revolta, dentă. Credinţa religios'S singură este aceea,
Representaţiune teatrală şi petre­
tica liliacului din poveste, deşi trăesc din insurecţiunea universală în potriva ordinei care ar putâ conjura îngrozitorul pericol al
cere. Sâra corul din Oraviţa a dat o re-
prescură românesoă; şi îi vedem luptând sociale actuale. anarchismului, ea singură este aceea, oare
preseotaţiune teatrală. S’au jucat piesele
alăturea ou mamelucii guvernamentali. In punctul acesta colectiviştii şi anar- dâudu-ne vederea clară şi sensul veritabil
„Cinei Cinei" şi „Vlăduţul mamei". Rolu­
A escelat în absentare câta dâscă- ohiştii sunt de un perfect acord. Mai puţin al vieţei, va face tolerabile pentru ma9sele
rile au fost fârte bine esecutate. întreg pu­
lâsoă, din oare n’am vă^ut la vot, decât de aoord sunt însă, când e vorba de ale­ populare greutăţile inseparabile de esistenţa
blicul a fost înoântat. A plause peste aplauee
pe unu din Rusova. gerea mijlâcelor. Aici este propriu Zis di­ omenâsoă şi le va învăţ* a suporta, în spe­
au însoţit pe fiă-care actor, dovadă, ca ţă­
Marea majoritate a alegătorilor ro­ vergenţa seriâsă între dânşii. Este o ces- ranţa unei răsplate viitâre, suferinţele şi
ranul român — talpa ţărei — este apt pen­
mâni încă s’a ţinut departe de alegere. tiune de tactioă, sâu mai bine de temperament. nedreptăţile de pe pământ. Cântec vechili,
tru tote.
Laudă lor ! In orl-ce grupare de âmenl esistă impacienţi va dioe cineva, dâr un cântec dulce şi veci­
După teatru a urmat petrecere cu
Actul alegerei s’a început la 9 6re. şi flexibili, violenţi şi politici, sâu cel pu­ nie şi indispensabil, fără de care oei mai
Q
joc pănă în Zori, î ordinea cea mai esem-
Votarea a decurs iute şi fără nici un inoi- ţin de aoeia, oarl se cred de atarl. Astfel mulţi âmenl n’ar avâ, decât să se sinucidă,
plară. Au jucat tineri şi bătrâni cu toţii,
dent, fiind ales Greuczenstein cu majoritate în armata socialistă, colectiviştii din şcâla orî să se ucidă unii pe alţii.
încât sudorile ourgeau vale.
de voturi, având conţra-oandidat de cătră Jidovului Karl Marx au ajuns a ferma aripa O . . .
Peregrinagiu la mănăstirea Pris­
lucratorii socialişti din Stajerdorf-Anina pe drâptă, pe când stânga estremă a evoluat
lop. In diminâţa cjilei de 27 Septemvrie,
socialistul Grosmann Max. în anarchiştl. Oei dintâiu sunt aşa Z’°® d
n
fiiua „Inălţărei sfintei cruci", des de dimi- SOIRILE D1LEI.
Apropos ! Socialişti şi sooialism !! Iiită oportuniştii sooialismului, âr oei din urmă
nâţâ se vedea o oiroulaţiă şi o pregătire
o apariţiune nouă între Românii OrăviţenI! sunt radicalii sâu jaoobinii. — 10 (23) Octomvrie.
estra-ordinară.
Etă un curent nou la alegerile dietale, deşi Nu mai puţin oa anarchismul, colec-
curent mai vechiă în ţâră, pe oare tot Mulţime de străini şi HaţeganI, îm­ t’vismul nu se prioepe a da graţiâ Socie­ Viriliştii român! din comitatul
omul de bine îl combate şi totuşi se lă- preună ou oorurile şi membrii reuniunilor tăţii capitaliste, nici a face transacţiă cu Braşov. Intre viriliştii comitatului nostru
ţesce ! învâţâtorescî, îşi îndreptau paşii spre dea­ ea. Nu mai puţin, oa anarchismul, oolecti- pe anul 1902 sunt şi următorii Români,
Adevărat, că principiul socialiştilor lul Silvaşului, — prin pădure — din a că­ tivismul nu admite proprietate individuală. membrii ordinari : George B. Popp priva-
de-a desfiinţa religia şi familia e absurd; rui vîrf călătoriul, postat în faţa Reteza­ Pentru el, ca şi pentru Proudhon, proprie­ tier (ou 2274 cor.), losif Puşcanu advocat
mer
au ei însă şi unele învăţături, ou care sciu tului, pâte să vadă întrâgă ţâra Haţegului, tatea este furt şi o oombate pănă-ce va (ou cor. 1965-32), Nicolae Eremias ;c° -
să străbată la inima poporului. Economul care ca o grădină e înounjurată ou dealuri dispare, oa să facă loc comunismului. Dâr ciant (cor. 1724-80), legaţiunea Iuga (oor.
geme şi adl sub jugul iobâgiei ca şi îna- şi munţi înalţi, în mijlocul cărora stă fal- în campania implaoabilă, ce o duce oontra 1706.40), Simion Damian advocat (cor.
inate cu 50 de ani; şi pe când înainte de nicnl „Retezat". Era peregrinagiu în cor- ordinei sooiale aotuale, el crede necesar de 1551-16), Petru Nemeş notar publio reg,
48 ducea jugul robotelor, ac}l acel jug i-s’a pore la mănăstirea „Prislopului". a prooede cu prudenţă şi metodă, prin (oor. 1370), loau Duşoiu comerciant (oor.
schimbat în încjecite dăjdii de bani; âr Aci am asistat la serviciul dumnedeeso, etape, aşa Zicând, prin atacuri suoeesive, 1331-10), văd. Maria Sleriu (cor. 1259.37),
schimbarea acâsta (prefăcută în bani) în oondus de benemeritatul canonic Beniamin clasificând cestiunile în serii, graduând exi­ „Albina" institut de oredit (oor. 1221-72),
lipsă de bani acuma când venitele i-se îm- Densuşan, vicariul Haţegului Nioolau Nes- genţele şi servindu-se la nevoie de armele Biserica Sf. Nicolae din Soheih (cor. 1167.68)
ar
puţinâză în urma anilor neroditorl şi a tor şi o mulţime de preoţi veniţi aci cu legale, ce le pune sooietatea la disposiţia Dr. Aurel Mureşianu, proprietar de Z'
ieftinătăţii bucatelor, e iobăgia oea mai poporul din tot ţinutul Haţegului şi al lor, pentru a lupta mai bine contra ei şi a (oor. 1110.72). Membrii supleoţl: Nioolae
grea! De aceea el (economul), doresce re­ Hunedorei. o ataca cu mai multă siguranţă. Nu-i este Mocanu comerciant (cor. 894.11), Arseuie
formarea societăţii ou atâtea feluri de După o petrecere de oâte-va ore în suficient de a împresura oitadela sooială : Vlaicu director de şoâlă (oor. 877-94), Va-
sile Fopoviciii măsar (oor. 759.44) şi Nicolae
domnii de prisos, oe tot de pe spinarea lui fermecătorul ţinut, în jurul mănăstirei, la el caută a pătrunde într’însa, pentru a o
Garoiu advocat (ou cor. 749.60).
trăesc, doresce micşorarea dărilor de pă­ umbra unor arbori şi pomi seculari, — cu da pe mânile celor oe o asaltâză.
mânt etc. şi de aceea e accesibil princi­ Dâmne ajută! neam reîntors îndărăpt. Co­ Anarchismul pretinde să se arunce Un dar frumos pentru masa stu­
piilor socialiştilor, oarl au în programul lor rul din Oraviţa s’a dus spre Hunedâra, âr fortărâţa în aer. Lui i-se pare prea lung denţilor români din Braşov. D-l Dr.
astfel de reforme. ceialalţî spre Haţeg, unde luându-ne rămas procedeul socialiştilor coleotiviştl; el judecă Nicdlae jVecerdea, secretarul institutului
După cât am putut afla, dela alege­ bun şi mulţămiud d-lor HaţeganI pentru tactica lor de ilusorie, chiar periculâsă, căci „Albina" din Sibiiu, aflând din raportul pu­
rea presentă, câţi s’au reîntors, toţi aţîţa ospitalitate, ne-am concentrat cu toţii — se teme, nu fără âre care reson, ca să nu blicat în nr-ul dela 2 Octomvrie v. a. o. al
apostoli propagatori ai sooialismului s’au învăţătorii şi coriştii — la şcâla română cadă în cursă şi să se „burghezâscă" şi ei „Gazetei Transilvaniei", oă masa studenţi­
reîntors. din Haţeg, în loouinţa ospitalului învăţător în mediul burghez. El susţine, cu istoria lor oontâză la un ajutor de 1800 loorâne
La alegerile dietale viitâre socialiştii Nicolae Sânzian. Dâmna învăţătore Euge­ în mână, că nici o mare schimbare socială din partea publicului româuesc, pentru de
având şanse mari, guvernul nu va mai nia Popp Sânzian, a pregătit pentru toţi o nu s’a săvîrşit pe cale legală, şi, „fidel tra- a putâ 9usţinâ la masă îu acest an şcolar