Page 35 - 1901-10

Nr. 225—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

pe cei 30 elevi primiţi, a dăruit pentru doctorul Mann, declară, oă t6te buletinele ropei ou femeia şi cu copilul său, pe cari crecjăment telegramelor răspândite din sor­
masa studenţilor suma frumâsă de [120 publicate erau espresiunea absolutei veri­ îi trage el însu-şî în trăsuricâ, trecând fi­ ginte englesă. Neaotivitatea lui Dewett se
Corone (spesele de intertenţiă la masă pe tăţi. N’a fost niol o infecţiă microbiană. lele acestea pe la Kobolkut-Nana, cjioe, oă atribue ou totul altor împrejurări.
1 an a unui elev). In speranţi, oă esemplul Etatea şi lipsa de eseroiţiu, precum şi slă­ a întâlnit pe aoest tigru soâpat din menageriă *
nobil va afla încurend şi alţi imitatori, biciunea inimei, oarl au causat o mare ac­ şi oă a tras asupra lui oâte-va focuri de re­ O telegramă din Londra vestesoe, oă
ouităm cu mulţâmită profundă şi pe acostă tivitate a pulsului, au contribuit la mârtea volver, fără însă a-1 nimeri. Aoâsta aventură generalul Hamilton a încetat de-a mai ur­
oale sumă de 120 oorâne. Asemenea mal- preşedintelui. a istorisit’o în Budapesta în redacţia lui mări pe oomandantul bur Grobelaar, oare
ţumin d-lui Samson Crisciu, fost elev al şoâ- „P. Lloyd“, oare se pare, nu se prâ înorede acoperea transportul prinoipal al lui Bo-
Kriiger — promovătorul păcii. Bă­
lelor nâstre, pentru donaţiunea de 2 cor. în veracitatea ei. tha. Hamilton s’a reîntors în Vryheid.
trânul Krilger, pe oare Englesii îl învioueso
făcută mesei studenţilor.—Direcţiunea şcdlelor Christian Botha a apărut ârăşl o’o trupă
că fără de nici o causă şl-a încurcat popo­ Ministru incognito. Galimberti, mi­
medii gr, or. române din Braşov. tare dinaintea fortului Itala.
rul în răsboiă cu Anglia, a fost împărtăşit nistrul poştelor şi telegrafelor italiene, are
216,225 Saşi. După statistioa ecle- de o mare distinoţiune. După-oum se anunţă obiceiul de-a controla incognito pe funcţio­ *
siastică a districtului aug. ev. din Ardeal, din Kopenhaga, oomisiunea de distribuire a narii dela poştă, pilele trecute Galimberti Preşedintele Statelor-Unite — după
Saşii sunt acjl în număr de 216.225 suflete. marelui premiu-Nobel, ar fi dat lui Kriiger a fost în Genua, s’a dus la biroul telegra­ cum spune o telegramă din Haga — a asi­
Intre oraşele cu populaţiune săsâscâ mai nu- acest premiu pentru ostenelele şi jertfele fic şi chemâ pe funoţionar să i ia o tele­ gurat pe colonelul Obeirnc, representantul
mărosă în primul loc sunt Sibiiul şi Bra­ aduse în favorul păcii. Nu seim dâoă soirea gramă. Funcţionarul durmia şi abia ou greu Transvaalului la Washington, că el (Roose-
şovul, din Haga oorăspunde ori nu adevărului. l’a făcut să se deştepte. — Ce vrâi ? în­ welt) şi întrâga naţiune americană simpa-
Orî-oine însă îşi va aduce aminte, oă înainte treba telegrafistul în ton aspru. — Aţi vrâ tisdză cu Burii.
Statul catolic ardelean. Biserica oa-
de isbuonirea răsboiului, Kriiger n’a oerut să dau o telegramă, răspunse Galimberti
tolică din Ardeal se bucură de 6re-oare au-
deoât dreptate şi pace prin dreptate. Când mpdest. — Dâr pentru asta faci sgomot 8C1RI ULTIME.
tonomiă şi sub titlul de „Statul catolio ar­
a vătjut, că nu p6te învinge ou cuvântul, aşa de infernal? Dâ-o ! şi luâ telegrama.—
deleană are o organisaţiă proprie, din care Viena, 22 Octomvrie. Regele
a ales mijlooul răsboiului, n’a încetat însă Dâr oe fel de crix-crax e asta? Şi-apoi
face parte nu numai oierul, oi şi credin­ scrisârea? Oe fel de iscălitură e asta? Cine George al Greciei va sosi în 30 Oc­
în tot timpul răsboiului; de a cere inter­
cioşii laici. Adunarea generală a acestui va putâ-o ceti? — Asta e subsorierea mea. tomvrie aici din Paris. In 2 Noem-
venţia pentru înoetarea răsboiului şi pen­
stat a fost convocată la Oluşiă pe cj'ua de vrie va av6 o întrevedere cu Majes-
tru paoe. Eu sunt ministrul Galimberti! — Funcţio­
23 Ootomvrie. Din raportul publicat ou tatea Sa împeratul. Regele va primi
narul se făcu galben oa oâra. Peste o săp­
aoestă ooasiune vedem, oă statul catolic întruniri socialiste. Sooialiştii din pe contele Goluchowsky în audienţă
tămână el fu trecut la peDsiă.
întreţine 6 gimnasii cu câte 8 olase şi un Budapesta au ţinnt Dumineca trecută o în­ privată. Pressa rusâscă dă mare
gimnasiu ou 6 clase. Corpul didaotio se- trunire sub preşedinţa jupanului Max Gross- Noua npă potabilă pentru Bucu- importanţă politică visitei Regelui
oundar este oompus din 113 profesori. Ve­ maun, fost oandidat la Zorlenţul-mare. Ora­ rescî. D-l inginer inspeotor Radu a trimis grecesc.
niturile fondului relig'onar au fost pe anul torii, cari au desvoltat la acâstă 'întrunire primăriei capitalei române o adresă prin Bruxella, 22 Octomvrie. După un
1900: 1,620.150 oorâne; cheltuell 1,619,179 programul socialist, au fost: Goldner Adolf oare face cunosout, oă reoepţiunea instala- raport al lui Schallc Burger, 15,000 de
cor. Fondul studiilor: venituri 2.136,703 şi Weltner Iakab, ţiunilor de apă dela Bragadirn se termină Africanderlf din colonia Cap au trecut
cor., clieltuelî 2,152,580 cor. Fondul stipen- Miercuri, âr cu începere de Joi, capitala pe partea Burilor. Situaţia Burilor e
Revoltă militară în Varşovia, pi­
diilor: venituri: 2,341,833 cor., cheltuell: va fi alimentată ou nouă apă. favorabilă. Preşedintele Kriiger a că­
2,339.211 cor. lele trecute a isbucnit pe câmpul de eser- pătat din loc necunoscut 2 milione
ciţii al garnisonei diu Varşovia o revoltă Veniturile pescăriilor statului ro­
Contra duelului. Principele Lowen- mân, esploatate în regie pe şâse luni, pănă franci pentru înarmarea Burilor.
făţişă militară. Soldaţii de rând ai unui în­
stein a oonvooat pe cjiua de 19 Ootomvrie la 30 Septemvrie 1901, au fost de lei 661.856,
treg regiment au refusat ascultarea, fiind­
la Lipsea o întrunire contra duelului. Au faţă de lei 550.370 înoassaţî în periâda co-
că li-se da mânoare rea. Colonelul, la IF SVJEStS Si.
participat număroşî autocraţî, jurişti, me­ răspuncjătore din anul trecut.
care s’au plâns, puse totă vina pe sub-
dici, profesori etc. Principele Lowenstein Sărutări fatale. Este lucru cunos­
oficerî, cjieend, oă aoeştia se îmbogăţeso La Sulina au sosit Sâmbătă nâptea
a espus, că aoâstă mişcare este îndreptată cut, că sărutarea faoe parte din plăcerile
din menaj; se pare însă, oă şi el e de vină şâpte vap6re,'carî au atins portul Constan- periculâse. Acest pericol dulce a causat
împotriva concepţiei învechite, care susţine,
şi că furnisa numai o parte din menajul tre­ tinopol. De 6re-oe s’a dovedit după paten­
că societatea să elimineze din sînul său pe deja multe răniri şi multe caşuri de morte.
buincios. In ofioerii, cari au voit să facă te, că aceste vapore trecuseră Bosforul în In Chicago esistă o societate oontra săru­
acela, care din principiu, său convingere
ordine, soldaţii răsvrătiţl au dat foo; unul contumace, direcţiunea generală a serviciu­
religiosă refusă a se duela. După densul a tărilor, care adună cu mare sîrguiuţă tâte
din ei grav rănit a şi murit. Instigatorii lui sanitar a dispus, oa ele să fie admise la
luat cuvântul consilierul de justiţia Boling, datele în potriva bietei sărutări şi între
acestei revolte au fost închişi în citadelă. libera practică, însă numai după visita me­
vorbind despre apărarea onorei. Primarul aceste date sunt unele fârte interesante.
Vre-o 300 soldaţi vor fi duşi înaintea unui dicală şi desinfeoţiunea vapârelor.
din Fulda, Dr. Antoni a vorbit despre re- In Chicago s’a întâmplat, oă o tînără şi
tribunal speoial de răsboih.
visuirea apărării ODorei familiare. Dr. Rumpf Teatru german. Marţi sâra s’a repre- frumâsă mirâsă a murit de sărutărea mire­
lui său. Tînârul suferea de variolă. Cum
a cerut măsuri sociale de apărare pentru Sfinţire de biserică şi petrecere sentat drama lui Victorien Sardou „Feodora ,
u
s’a sculat din pat, a alergat la mirâsa sa,
oei-oe refusă duelul şi măsuri represive mai în BeillŞ. Tinerimea română din Beiuş care de 16 ani se menţine ou suoces pe sce­
rigur6.se pentru cei ce provocă la duel. Pre aranjâză Dumineoă în 14 (27) Ootomvrie nele din Europa. Sardou este unul dintre cei pe care a sărutat’o şi sărmana fată peste
şedinţele resumeză desbaterile în următo- în diua sfinţirei biserioei gr. or. renovate, mai productivi soriitorî dramatici din di­ o săptămână era deja în'morment. Nenoro­
xele: Nimeni nu p6t,e să fiă judeoâtor în o petrecere de dans împreunată ou concert recţia realistă. Oine nu ounosoe piesele citul mire s’a sinucis. înainte cu şâpte ani
u
causa proprie. Datoria orl-cărui om cinstit si teatru în sala otelului „Szabd*. Se va re- sale: „Ferrâol“, „Divorşons? eto. „Feo- sărutarea unui tinăr matroz a îutrodus
este e revoca insulta şi să se mulţumescă presentă piesa: „Ah! mâritaţi-mă odată “ dora îşi are subiectul din viaţa rusâscă şi ciuma în Florida. Matrosul Venia on vapo­
a
cu sousele cerute. Trebue rehabilitată con­ de N. A. Bogdan. începutul la 7 6re sâra. este o dramă alcătuită eu multă dibăoiă. rul dintr’o ţâră infectată de ciumă, "din
cepţia ouârei. Trebue instituite jurii de Preţul de intrare de persână 2 cor., de fa- Rolul principal îl j6oă principesa Feodora oare causă vaporul a fost pus la carantină.
paoe, care să tranşeze afaoerile de onâre miliă 4 cor. Suprasolvirile se vor chita pe Romazoff şi contele Loris Ipanoff. D-şora Tînărul însă era logodit şi de cinci luni
pe cale paclnică. cale Ţaristică. Venitul ourat este destinat Malten, în rolul Feodorei, a dat nouă do- nu şi-a văclut logodnica. Intr’o nâpte a căl­
pentru fondul biserioei gr. or. renovate. vecjî de talentul său estraordinar în tălmă­ cat carantina şi s’a dus cu barca la logod-
Sinuciderea lui Schladerer. Am nioa sa, âr păuă în <Ţ & s’a întors pe va­
U
amintit, că direotorul băncii din Şopron Locotenentul de dragon! Kurt Heyl cirea sentimentelor celor mai grele, âr d-l por. Peste oâte-va cjd întrâga familiă a
0
Alfred Schladerer s’a sinucis o’un revolver, din regimentul de dragonl Nr. 9 ou garni- Karl Mauth în rolul contelui Loris, s’a ară­
tat a fi un vrednio rival al d-şârei Malten. logodnicei era infectată de ciumă şi în mai
i&tă cum a espus antecedenţele femeia si­ sâna Metz s’a decis să faoă distanţa dela puţin de o lună, oiuma a omorît mai bine
nucisului într’o convorbire c’un cjiarist: Metz la Bucuresoî, care face 2100 kilo­ Lume a fost de astă-dată cam putină. Mâne, de două mii de omeni numai în oraşul de
u
Miercuri nâptea m’am reîntors dela fiioă- metri, oălare în timp de 3 săptămâni. In Joi, comedia „Goldfische de Schonthan şi port Kandalo. Este o adevărată poemă is­
mea. Bărbatul m’a chemat în odaia lui şi 16 (jile el a făcut distanţa de 1600 klm. Kadelburg, ou d-ş6ra Malten în rol prin­ toria celor o miie de sărutări ale princi­
cipal.
mi-a spus, că aoum s’au sfîrşit tâte, merge păoă la Timişâra, având numai o de pesei Gordon. Frumosa prinoipesă aduna
să m6ră, va fi siuuciga?. — De oe ? l’am repaus în VieDa. Calul său, de rassă en soldaţi la 1794 pentru eroioul său fiiu. Fie­
întrebat. — Sunt un mişel. Am furat, am glesă, se află bine şi în oondiţiunî esoe- Rgsboml din Africa-de-Sud.
care soldat care se înrola, primia dela prin­
defraudat. Am nimicit pe sute de omeni. lente. In Timişâra i-s’au făcut călăreţului Lui „Petit Bleu din Bruxella i-se cipesă un galbăn şi o sărutare. Principesa
u
Aoum tâte se desooper, adio, eu merg la ovaţiunl din partea oficerilor artileriei de telegrafâză din Capstadt, oă răsoâla Olan- era femeiă fârte frumâsă şi în câte-vâ <Jile
mârte. — Şi nu poţi îndrepta nimic? — acolo. In 19 1. o. locotenentul Heyl a tre­ desilor din colonia Gap înaintâză încet, tinărul principe, putu să plece la răsboitt
Nu, e prea târrjiu. Dumnezeu cu tine................. buit să mai pauseze o cjb pentru-ca să-şi fiind-că Borii nu pot provedea cu arme contra Francesilor cu regimentul său câş­
Dâr oe se va alege diu tine? Ar fi bine potcovâscă calul. In cjiua acâsta i-s’a dat decât a cjecea parte din răsculaţi. E'nqlesii tigat pe sărutări. Soldaţii lui Gordon erau
să pleci. — Nu, eu nu voiă face asta ; sunt un prânfi la maoeja artileriei. In 20 dimi- din colonia încă încep a simpatisa cu Burii, flăcăi viteji şi deja la prima ciocnire au
nevinovată — După scena acâsta criminalul nâţa loootenentul de dragonl german a ple­ fiind-că şi pe ei îi amăresoe mult tirănia căcjut din ei două sute oiocI-c|®cI. Scumpe
s’a dus şi s’a împuşoat. După cercetările cat mai departe spre Biserioa Albă ; el spe- şi neumanitatea englesă şi fiind-oă recunosc sărutări au fost sărutările principesei Gor­
făcute s’a constatat o lipsă de 4 milidne râză, că va ajunge în 6 (jile la Bucuresoî.
tot mai mult slăbiciunea ţării-mame. Burii, don !
cor. Din depuneri înseşi lipseso mai mult
Tigru scăpat. înainte cu oâte-va dile Africauderii şi Englesii din Cap şî-an
de 800,000 cor. âr bilete de banoă s’au dat Froprietar: Dr. Aurel Mureşiann.
un tigru, care a scăpat dintr’o menageriă, pus ou toţii drept ţîntă a scutura jugul
în valore de 1 milion mai mult, decum se Redactor responsabil: Traian W. Dop.
a sfâşiat în apropiere de Strigoniu (Gran) engles şi a îufiinţa Statele Unite sud-africane
arată în registre
30 de oi. Pănă acuma u’a succes a nimioi independente.
acâsta fiară. Ea se bucură încă de totă li­ * Biurcml advocaţilor asociaţi.
Deputaţiune polona la Ţarul. Din iu umilii ii imiiiiiiiiiiitiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiir*
bertatea; apare aci într’un loo, aoi într’al- Despre generalul Dewett s’a răspândit
Lemberg se anunţă, că după informaţiunile C. Rădulescu,
tul, pustiesce vitele de prin jurul comunei soirea, oă ar fi murit. In privinţa acâsta
foilor polonese de acolo, Ţarul a ordonat fost procuror şi judecător de tribunal, şi
Parkany şi lăţesoe spaimă şi grâză îutre i-se anunţă din Londra (jiarului „Hambur-
să mârgâ la el în Spala trei-cţecl diu cei
poporaţiunea comitatului Strigoniului. Din ger Fremdenblatt“, că înainte cu oâte-va Nicolae Andrei Popovicî,
mai distinşi bărbaţi poloni. Nu se scie, oe
Strigoniu au fost comandaţi 200 soldaţi, âr cjile Dewett fu rănit grav printr’o bucată doctor în drept, tost magistrat,
scop urmăresoe Ţarul prin acesta.
din Oomorn o companiă de vânători pentru de stâncă. Rana s’a agravat şi a causat se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
Căuşele morţii lui Mac-Kiuley. Me­ prigonirea bestiei, oare sa vede, oă pe tim­ mârtea generalului. tanţelor judecătorescl din România,
dicii şi chirurgii, cari au îngrijit pe Mac pul aoesla de tornnă, relativ bun, se simte Soirea despre m6rtea lui Dewett nu e procese de orî-ce natură, eseoutftrl
Kinley, au presentat de ourând nn 'raport prin ţinutul acela fârte bine şi ca acasă. confirmată înoă. După o telegramă din de hotărîrl şi creanţe.
asupra căuşelor, cari au putut determina Un călător vienes eu numele Hanslian, care Haga misiunea bură de-acolo n’a primit Bucuresă, strada Smârdan 53.
mortea preşedintelui. Medicii, mai ou sârnă din Septemvrie 1899 străbate statele Eu­ nici o soire şi prin urmare nu se p6te da y vvvYvvwvvvvvyv