Page 37 - 1901-10

REDACŢIUNEA, „&Ilzeta“ iese în flâcire (ţi,
Âlministraţiniiea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şi se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri­ N-rii de Dumineci 2 fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit. Pe un an 40 franol, pe şise
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
as prlmeso la Admlnlstraţlune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următorele Se pronumeră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din Intru şi din
tn Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii oolectori.
Nnx. Augenfeld & Emerio Les-
ner, Heinrich Schalek. A. Op- a Abonamentul pentru Braşc?
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gtold- Târgul Inului Nr. 30, elogiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor.. pe şăse
Leopold(VXL Erzsăbet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIU NILO R: A N U L L X I Y . Cu dusul tn oasâ : Pe tm an
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe 6 lunII2o., po trei
luni 6 corbne. — Un esemplar
10 bani pentru o publicare. — 10 bani. — Atăt abonamentele
Publicări mai dese după tari­
fă şi învoială. — RECLAME pe oăt şi inserţiunile sunt a se
plăti înainte.
pagina 3-a o seriă 20 bani.
Nr. 226. Braşov, Vineri 12 (25) Octomvrie. 1901.

Disolvarea dietei croate. croat. Şiret şi viclean cum e, el şi tare cei din jurul Banului au şi în­ Un rol mult mai însemnat ar fi
de astă-dată a tăcut şi a făcut. Fără ceput se lăţâscă faima, că Banul ar jucat Croaţia şi Croaţii, dâcă nu se
De un timp încâce Croaţii se a arăta nici cea mai mică intenţiune fi esprimat dorinţa de „a face ale­ isolau şi erau înaintemergătorî în
mişcă şi dau semne de viaţă mai de a scurta fidele dietei din Agram, geri curate" după esemplul Ungariei. lupta pentru egala îndreptăţire na­
mari ca altă dată. Au făcut ca lu­ el se înţelese cu ai sei cei mai apro­ A -şi nimerit’o contele Khuen He- ţională în partea de dincâce a
mea se vorbâscă de ei, aci când cu piaţi şi cu guvernul din Peşta, şi dervary, când se provocă la esem­ monarchiei.
afacerea San-Girolamo din Roma, după 24 de ore dela redeschiderea plul Ungariei, care, după însăşi măr­
aci prin couperarea lor cu aderenţii sesiunei ultime dietale, Khuen Heder- turisirea Maghiarilor, numai alegeri Alegerile dietale sunt, înafară de
ideii unei mari Croaţii din Zara şi vary a cetit în dietă rescriptul re­ curate n’a avut. S’a schimbat eti­ vre-o câte-va mandate, deja terminate. In
Seraievo. gesc, prin care se disâlvă dieta cheta, încolo vinul a remas tot cel 21 1. o. în ceroul Vag-Veose la balotagiul
C’un cuvânt oposiţiunea croată croată. falsificat de mai nainte. dintre liberalul Cornel Emmer şi oandida-
de diferite color! începuse se joce Disolvarea a venit cu atât mai Pentru a-se acoperi din tote tul partidei poporale Desideriu Horvath,
un rol în Agram, nu ca mai înainte, neaşteptată, cu cât mandatul dietei părţile, Banul croat s’a îngrijit ca fu ales acesta din urma. Er la alegerea
când faţă cu majoritatea, ce a creat’o se sfîrşea numai în Maiu anul vii­ mai ’nainte de-a fi disolvată dieta în oraşul Giula, unde a fost ârăşl balota-
regimul lui Khuen-Hedervary ea tor, apoi fiind-că nu se scia şi nici se alegă pe cei 43 de delegaţi ce-i tri­ giu, a reuşit liberalul Dr. Zoltan Bodcki
dispărea aprâpe cu totul. Firesce, că partidul guvernului n’a sciut nimic mite în dieta din Pesta. Aceştia vor faţă cu oaudidatul ugronist Nicolae Bartha
acţiunea oposiţiunei a trebuit se se de disolvare pănă în momentul din representa acolo Croaţia pănă-ce cu o majoritate de 16 voturi.
accentueze şi în dieta croată şi nu urmă. Rescriptul regesc însuşi arată noua dietă croată va alege pe noii Pănă acum este cunoscut resultatul
numai odată s’au întâmplat în se­ ca motiv al prea timpuriei disolvărî, delegaţi, car! vor avâ se-i înlocuâscă. alegerilor din 409 cercuri; în 276 a învins
siunea trecută a acestei diete, con­ de a face posibil ca cele doue cor­ Cu ocasiunea amintitei alegeri partidul liberal, în 79 oerourl fracţiunea ho-
flicte aspre între guvern şi partidele puri legiuitore (din Budapesta şi s’au dat pe faţă nisuinţele contrare suthistă, în 11 cerourl fracţiunea ugronistă,
oposiţionale. Agram) se-şî împlinâscă problema legăturilor actuale de drept public în 24 oerourl partidul poporal, în 13 cercuri
Partea cea mai însemnată a lor în aceleaşi periode legislative, cu Ungaria, s’au ridicat voci în con­ au fost aleşi deputaţi oe stau înafară de
campaniei în contra regimului Khuen- accentuându-se astfel şi mai mult tra dualismului şi a amestecului Un­ partide (între aceştia 11 Saşi), apoi 5 de­
Hedervary şî o reservase înse opo- comuniunea de stat ce legă regatul gariei în afacerile croate. Este mare putaţi ai naţionalităţilor şi un democrat.
siţia croată pentru sesiunea de faţă Ungariei de regatele Croaţiei si Sla­ întrebare, decă aceste nisuinţe, car! Câştigul şi perderea diferitelor par­
a dietei. Era planul făcut gata, ca voniei. în timpul din urmă au prins tot mai tide se arată aşa: partidul liberal câştigă
tote fracţiunile oposiţionale se în­ In realitate înse se vede, cât de adânc! rădăcini în popor, vor putâ 19 şi perde 58 de cerourl; partidul popo­
cheie între sine o coaliţiune şi tot­ colo, că căuşele disolvării dietei cro- fi cu succes paralisate prin apucă­ ral câştigă .13 şi perde 5 cerourl; fracţiunea
odată se încâpă în dietă o mare ac­ ato-slavone sunt cu totul altele ; scurt tura disolvării grabnice şi neaştep­ kosuthistă câştigă 31 şi perde 12 cercuri;
ţiune asemenea aceleia, ce au între- fiis, disolvarea s’a tăcut pentru a da tate a dietei. Se pâte întâmpla, ca fraoţiunea ugronistă câştigă 7 şi pierde 4
prins’o la timpul seu Germanii, Ce­ o lovitură oposiţiei croate, care în cu totă scurţimea timpului, se nu se cercuri; cei înafară de partide oâştigă 3 şi
hii şi Maghiarii în parlamentele din timpul din urmă câştiga tot mai realiseze presupunerea, că majorita­ nu pierde niol un cerc; naţionaliştii şi de­
Yiena şi Budapesta. mult teren în ţâră, nelăsându-i timp tea celor aleşi pentru viitorea dietă, mocraţii câştigă tote cercurile lor.
Coaliţiunea nu s’a putut realisa de a-se organisa şi de a-se pregăti car! se vor recruta din elemente Mai sunt a-se face următârele alegeri:
din causa reservei celor din partida cum se cade pentru alegerile dietale. amice pactului cu Ungaria, va fi aşa In 23 1. o. alegerea în Jbalotagiu în cercul
dreptului, care stă sub conducerea Trucul principal al Banului a fost, de covârşitore. Szekelyhid între kosuthistul Akos Molnar
lui David Starcevic! şi Iosif Frank. ră de-odată cu disolvarea sla pus în Odiniâră Croaţii erau în fruntea şi liberalul Sigmond Szunyogh; în 24 1. o.
Cu tdte acestea oposiţiunea croată lucrare şi ţinerea în timpul cel mai mişcării naţionaliste din ţările rega­ în cercul Bazin între liberalul conte Iuliu
nu înceta de a pune în vedere prin scurt posibil a nouelor alegeri, aşa tului Sf. Ştefan. S’a aşteptat pote Apponyi şi candidatul partidului poporal
organele sale, că decumva nu se va că deja în Decemvrie se se pâtă în­ cu drept dela ei, în cei 80 de anî Iosif Hrabcwsky, precum şi alegerea în
crea şi pentru dieta croată o lege, truni noua dietă. Printr’asta se face din urmă, să nu uite de acesta. cercul Stomfa, oare fusese suspendată în 2
care se garanteze alegerile curate şi cu neputinţă fracţiunilor din oposi- Croaţii însă după încheirea pac­ Octomvrie din causa esceselor întâmplate
o lege de incompatibilitate, ca în ţiă de a-se reculege şi de a-se putâ tului cu Ungaria, la 1868, s’au şi acum se va face între oaudidaţii Dr.
Ungaria, ea va începe încă în sesiu­ pregăti cum trebue pentru nouele isolat de mişcarea naţionalitătăţi- Franz Komlossy şi aderentul partidului po­
nea actuală o campaniă de obstruc- alegeri. lor celorlalte din ce în ce mai poral Trubinyi. Cea din urmă alegere în
ţiune. Cei dela guvernul ţerei spereză mult, pănă când au ajuns sub regi­ balotagiu se va face în 27 1. o. în Szentes
Banul croat, contele Khuen-He­ deci, că în asemeni împrejurări opo­ mul maghiaron al Banului, să ducă între ugronistul Eugen Molnar şi koşuthis-
dervary, este înse un om nu numai siţiunea, care şi aşa nu este unită, isolaţ! o politică cu totul specifică tul Tasnady.
rutinat, dâr şi cu multă esperienţă, va eşi slăbită din alegeri şi că atunci slavă, aspirând Ia întemeierea unei
ce a făcut*o într’un lung şir de anî, erăşî va străluci în omnipotenţa sa Croaţii mari, sâu a unui imperiu mare Conventiunile comerciale. „Nordd.
de când stă în fruntea guvernului regimul-Hedervâry. In acesta aştep­ sud-slav. Allg. Zeituny din Berlin publică un oomu-
a

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. atât din partea tatălui, cât şi a mamei îi plăcu forte mult acâstă demnitate, aprope despăgubire pentru pompa de domnitor
sânge revoluţionar în vinele sale. Tatăl său regală, care le dădu drept reşedinţă oraşul perdută din Milano şi Monza. Era împăra­
se alesese rege al Belgiei, după-ce acest Milano. Amândoi aveau gustul de a-se în- tul Napoleon III, care sub pretext, că re­
Victima unui vis de mărire. popor s’a rupt cu forţa de Olanda, ârmama cunjura de o ourte splendidă şi-şţ dădeau publica mexicană nu-şl aohită datoriile din
sa era fiica regelui burghez Ludovic Fiiip, silinţa a-se face iubiţi înaintea supuşilor şi Europa şi că în oapitala Mexicului s’a îm­
După Felix Vogt. care se urca pe tron după detronarea dom­ a-le uşura astfel sarcina domniei străine. puşcat asupra ambasadorului franoes, a în­
Deja de mult abia trece un an, fără nitorului legitim, Carol X. Ea însăşi era o Din păcate, fericirea aoâsta dura numai doi treprins o expediţiă de răsboiu şi oredea,
ca să pătrundă din singurătatea castelului fată fârte inteligentă şi vibie, pătrunsă de ânl. In Viena au găsit, că păreehea archi- că influenţa Franoiei o va întări în Mexico
belgian Bouchute câte o mică soire în pu­ tradiţiile caselor Orleansşi Sachsen-Coburg, ducală cheltuesce prea mulţi bani, âr în prin aceea, că va da ţării un principe eu­
blicitate, care raportâză despre starea neno­ conform cărora numai hărnicia personală politică urmâză prea puţin directiva dată de ropean, pe care îl alesese el singur.
rocitei împărătesc, ce petrece acolo în nopte justifică privilegiile nascerei. In etate fra­ guvernul imperial, din oare causă guverno- Maximilian, care, ca şi soţia sa, avea
sufletâscă. înainte ou trei-cjecî şi cinci de ani gedă de şâpte-spra-dece ani se mărita la rul general numit la 1857 fu revocat la un mare respect pentru voinţa popârelor,
împărătâsa Clurlotta de Mexico, cea odi- 1857 cu Maximilian, fratele mai mare al 1859. Maximilian şi Oharlotta s’au îutors pusese numai o condiţiune, anume, oa să-l
nioră at.âfc de admirată, a ajuns din mândră împăratului austriac, care era ou opt ani, oam indispuşî la Miramar, splendidul lor chieme însăşi ţâra. Aoâstă condiţiune fu
împârătesă o sărmană alienată, care nici mai mare, decât densa. Acâstâ căsătoria castel de lângă Triest, unde archiduoele primită de cătră FrancesI, cari ocupând
în cliua de astădl nu e liberată de sufe­ s’a pus la cale, ca de obiceiii, de cătră era comandant al flotei, ca şi mai ’nainte. la 10 Iunie 1863 oapitala Mexioo, oonvo-
rinţele sale. Multe s’au scris despre acea cele două curţi, dâr fiind-că amândoi, con­ Dâr Miramar li-se părea prea strimt. Ei oară 216 de notabili aparţinători partidului
catastrofă, adevărate şi ueadevărate, oăol form caracterului lor, au reuşit a pune con­ căutau deci distraoţiunl în călătorii, cari olerical, ce avea simpatii pentru FrancesI
întunecate, ca şi sbrta, au rămas şi oără- diţia, ca să se oundscă reciproc înainte de au dus pe Oharlotta pănă la Madeira, er şi la 10 Iulie oferiră corona archiducelui
rile, pe cari s’a apropiat catastrofa. Astădl a-se uni pentru viaţă, căsătoria lor se putea pe Max'milian pănă la Brasilia. Oharlotta austriac. Maximilian şovăia totuşi, dâr Ohar­
o nouă publicaţia revarsă lumiDă asupra numi o câsătoriă de simpatiă. îşi publicase călătoriile sub titlul: „Voya- lotta, care avea înaintea ochilor săi esem­
multor detailurl, pănă acum necunoscute. Cadoul de nuntă al fratelui-împârât a ges â bord de La Fantaisie“. „La Fan- plul tatălui şi al bunicului său, se aprinse
H
Princeaa Charlotta de Belgia, fiica ne- fost numirea archiducelui Maximilian, care taisie se numia adecă yachtul archiducelui. numai deoât. Un lucru uitase numai, că
norooitei oase de Saehsen-Cobnrg, car6 ac­ îşi câştigase deja ore-carî merite pentru Astfel stăteau lucrurile, câud în auul nici Leopold I. şi nici Ludovic Filip n’au
tualmente are descendenţi pe tronurile An­ marina austriacă, în demnitatea de guver- 1862 se apropia ispititorul, oare oferi archi­ avut a-şl mulţumi corânele armelor străine,
gliei, Belgiei, Portugaliei şi Bulgariei, avea nor general al Lomburdiei. Tinerei părechl ducelui şi ambiţiâsei şi tinerei sale soţii o împăratul austriac căuta a-1 reţine pe fra-