Page 38 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 226.-1901.

nicat cu soop de-a desminţi faima răspân­ cer cu insistenţă, ca propunerea să fiâ ac- ternioele racje ale geniului Vostru au răs­ (Ţar din România cetim aouma, că elevul
di tă, într'o parte a pressei, că guvernul oeptată, fiiud-oă pe calea acâsta oâta ma- pândit o viuă lumină în treout şi vor oon-
din el. VII a liceului „Alexandri" din Ga­
german n’ar avâ de gând 'să abcjică oon- ghiarisătorilor s’ar înmulţi prin dăscălime tinua îneă a ne lumina şi a ne conduce în
laţi, ou numele Moise sîu Moise, a cerut să
u
venţiile comerciale. Faţă de acâsta „Nordd. şi ar promova „nobila causă a maghiari- viitor.
i-se schimbe numele îu Messianu. Messianu!
00
Allg. Zeitung“ (Ţ ) o& guvernul germau sărilor de nume. ' Astfel ne rugăm lui Dumnecjeu, ca să N’are rău gust Moise !....
vrâ să reguleze din nou raporturile va­ Etă dâr că la începutul veacului al Vă acorde încă îndelungaţi ani pentru glo­
male cu celelalte state pe basa noului ta­ XX, într’o ţâră pretinsă civilisată şi la un ria patriei Vostre, pentru onârea soiiuţei Stabilirea congregaţiunilor streine
rif vamal, prin urmare intenţia atribuită popor ce se pretinde cult, se practică me­ medicale şi pentru fericirea omenirei®. în Austria. Polonii şi Cehii din „Reiohs-
rath" au decis să voteze oontra moţiunei,
guvernului de a nu abcjice convenţiunile, seria oea mai imorală şi revoltătore: răpi­ Adăugăm ou acâstă ooasiune, oă admi­
prin care se va cere guvernului să nu per­
s’ar opuue scopului şi ar însemna numai rea limbei şi naţionalităţii celor de alt ratorii lui Virchov au contribuit pentru ridi­
o întărire a posiţiunei statelor străine. Gu­ neam. carea unui bustal jubilarului, oare s’a desvă- mită stabilirea pe teritoriul Austriei al oon-
vernului german — cj' oficiâsa jberlinesă lit în mu9eul patalogio în cji'ia serbării. La fes­ gregaţiuuilor plecate din Franoia.
00
— trebue să i-se dea mâuă liberă pentru- tivitatea desvălirei a pronunţat un discurs
Aniversarea a 80-a a lui Virchov. Deputatul Verşeţului este cunosou-
oa în moment potrivit se abcjică oonvenţi- ministrul instrucţiunei publice Dr. Studt. âr tul scriitor şi dramaturg maghiar Herczeg
unile esistente. Nu se pâte soi încă sosirea La frumâsa serbare din Berlin ţinută după aoeea a luat cuvântul însuşi Virchov, Ferencz. Despre tinereţele aoestui mare
acestui moment, care atârnă mai ales dela la 12 Ootomvrie în onârea veteranului pro­ ţinând o prelegere de două âre despre pa­ maghiaron, i se scrie (Ţarului „D. Tgbtt f.
introducerea noului tarif vamal şi dela ne- fesor Virchov, au fost represeutate mai tâte tologia celulară şi parasitară, oare ramură Ungara" următârele din Stuttgart: „Nainte
goc erile cu puterile străine. ţările din Europa şi multe din America şi de sciinţă a oreat’o şi oultivat’o tâtă viaţa de acâsta cu vre-o oâţl-va ani a căutat un
;
Asia. Diu partea Austriei era de faţă Dr. sa ilustrul ootogenar. împăratul germau tînăr Băuăţân, citând sentimentele sale ger­
Told, din partea Ungariei Dr. Pertik, âr i-a conferit cu ocasiunea aniversării marea mane şi originea sa şvăbâscă, proteoţia unui
Maghiarisare cu forţa. din partea României Dr. Toma Ionescu. medaliă de aur pentru sciinţe şi i-a adresat poet şi estetician cunoscut din Stuttgart,
D 1 Toma Ionescu a depus în mânile oas- o sorisâre autografă. Medicii germani au oa să i-se admită pe soena teatrului din
Turbarea maghiarisării i-a cuprins sierului oomitetului german suma de 2161 contribuit cu 60,000 măroî pentru institu­
atât'de oumplit pe dascălii unguri din Bu­ mărci, colectată între medicii români pen­ tul Virchov. Stuttgart mai multe drame scrise de den­
dapesta, încât şi-au pus de gând, oa într’un tru iustitutul Virchov. Ou ocasiunea defi­ Aşa seiu să-şî serbeze naţiunile culte sul. Cu tâtă bună-voinţa de-a ajuta tînăru-
an de cjil 0 8 $ maghiariseze în sentiment şi lării representanţilor diferitelor ţări, oprin- pe bărbaţii lor mari. lui scriitor s’a găsit, că piesele sunt deva-
nume pe toţi elevii nemaghiarî dela şcâlele du-se şi d-1 Ionescu în faţa octogenarului lâre inferiâră. Tînărul din cestiune şl-a tra­
elementare. Date interesante ne dă în pri­ savant, a pronunţat uu discurs, pe care îl dus mai târcŢu dramele dimpreuuă cu nu­
vinţa acâsta chiar o f6iă şoviuistă. Et,ă ce reproducem după fliarul „La Iloumame . SOIRILE DUEL mele său în limba maghiară şi astfel a reu­
u
cetim anume: Etă discursul: şit să se înalţe la gloria unui scriitor de
Două acte interesante au sosit alaltă- „Ilustre şi venerabile Magistre! Accep­ — 11 (24) Octomvrie. frunte maghiar. Numele lui? Cunoscătorii
eri la consiliul capitalei. Antecedenţele ca­ tând marea ouâre de a represeuta pe co­ Logodna principesei Elisabeta ou referinţelor bănăţene l’au gâcit deja. Mai
şului s’au întâmplat deja la începutul săp- mitetul german însărcinat cu orgauisarea prinţul Wmdischgrătz, n’a prea causat mare ’naiute îl chema Franz Herzog!“
tămânei trecute. Un măoelar s’a dus la di­ acestei serbări jubilare pe lângă confraţii bucuriă în cercurile maghiare. Aşa serie O invenţia importantă. Se anunţă
rectorul unei şeâle elementare din Buda­ ţerei mele, sciearn dinainte, că nu v<»ă în- oel puţin corespondentul din Budapesta al din Londra cu data de 19 Ootomvrie st. n.:
pesta şi amârît s’a plâns, că dascălul a ma- tîmpina la dânşii, decât eutusiasm. Toţi, în (Ţarului „Muucheuer Neueste Nachriohten". Erl, în presenţa unei mulţimi numărâse de
ghiarisat cu forţa numele copilului său. Drept adevăr, fără distiuoţiune, au rivalisat unii Şi care este causa acestui lucru? „Sunt specialişti şi de representanţl ai pressei,
corpus delicti a arătat directorului un caet, cu alţii, pentru a şl aduce tributul de ad- mai multe cause" — spune corespondentul doi ingÎDerî, Armstrong şi Orling, au făcut
pe oare dasoălul scrisese: „Poştaş Antal, miraţ'.uue la opera uriaşă, pe care aii îu- (Ţarului german. — întâia fiind-câ bunicul esperienţe cu o importantă invenţiă a lor:
şcolar de clasa I . La plângerea acâsta deplinit-o în acâstă frumâsă şi fructuâsă mirelui a fost cel dintâifi la 1848, care a a eârmui torpilâre prin curenţi eleetriol
u
directorul a răspuns, că lucrul s’a întâm­ viaţă. combătut revoluţia maghiară, al doilea fără a-se îutrebuinţa sârmă şi a se trans­
plat cu învoirea întregului corp dăscălesc. Şi Comitetul român, compus din toţi fiind-oă mirele este slavofil, şi al treilea mite sunete de-ftsemenea fără sârmă. Cu
anul trecut s'a dat un cas asemenea, c}' profesorii celor două facultăţi de medicină fiiud-oă are simpatii peutru ultramoutenl. tot timpul nefavorabil, esperienţele au avut
80
directorul, încercând a convinge pe. tatăl din BucurescI şi din Iaşi, precum şi întreg Tote aoestea sunt considerate de oătră Ma­ un deplin succes. Prin radiaţiune electrică,
copilului, oă nu i-s’a făcut nici o nedreptate. oorpul medical român mî-au încredinţat ghiari ca tot atâtea piedecl puse în calea fără întrebuinţare de sârmă a fost pus
Măcelarul u’a voit însă să se plece dinain­ sarcina şi onorea de a Vă presenta obolul procesului de maghiarisare, căruia ar dori uşor în mişcare şi condus — dela o de­
tea „ooşagului“ d-lui director şi a apelat lor pentru incomparabilul vostru institut ei să supună chiar şi dinastia. părtare de '600 metri — mecanismul căr­
afacerea la senatul orăşenesc. (institutul de patologie — Red.) şi a Vă es- ui ei unui torpilor, oare plutia într’un basin.
Populaţia oraşelor din Ungaria.
Directorul strîns cu uşa s’a dat el de prima sentimentele ce-i animâză peutru Un succes tot aşa de frumos l’au avut şi
Budapesta are 713 000 loouitorî, SeghediD
oătră pădure şi a trântit o straşnică adresă ilustra Vâstră personă. esperienţele cu telefonia fără sîrmâ. Prin
100.000, Teresiopol 81.000, Dobriţin 73.000,
oătră oonsiliul capitaliei, pentru a-şl justi­ Sentimentele, cari umplu inimile nâs- apăsarea pe butânele unui aparat s’a pu­
Mai mult de 60.000 locuitori au joraşele
1
fica ' procederea. Şiretul director, cere în tre în acâst’ă (ji de sărbătore şi de bucuriă tut stabili o oomunicaţiâ verbală îutredouă
Pojun şi IHâdmezovâsârhely. Mai mult de
adresă, ca să se impună drept datorinţă sunt aşa de mari, încât cu greu voifi găsi staţiuni depărtate 600 metri una de alta;
câte 60.000: Arad, Agram (Croaţia) şi Kees-
maghiarisarea numelor oarî „sună rău". In terminii capabili de a vi-le'. trausmite: căci vocile s’au aucŢt destul de desluşit. Contrar
kemât. Mai mult de 40.000: Timişâra, Ora­
00
şcolele medii, eh el, se mai pâte susţină Voi sunteţi pentru noi, Venerabile Magis­ sistemului Marconi, impulsiunile electrice
dea, O! aşi ii, Neupest şi Miskolcz ; mai
disciplina orî-cât de particulară accentuare tre, incaruaţiunea superbă a sciinţei medi­ se transmit prin curenţi tereştri, âr nu prin
mult de 30.000: Fiume, Bâkâs, Oiaba, Ca-
ar avâ exprimarea cutărui nume, însă în cale a secolului, ce s’a sfîrşit, şi a celui ce unde eterice. S’au făcut cu deplin succes
şovia, Braşov, Fâlegyhâza, Ny’regyhâza
şcolele elementare acâsta e o imposibilitate. s’a zămislit de curând. experienţe şi ou un telefon, prin oare se
Szentes, Şopron, Alba-Regală şi Czegled:
Aduce apoi esemple pentru-ca să arate, că Contemplând energia Vâstră şi acti­ pâte vorbi cu glas forte tare. Aparatul e
mai mult de 20.000: Zombor, Neusatz,
numele maghiarisat al copilului place ade­ vitatea Vâstră prodigiâsă, nu putem crede, aşa de mic, înoât împreuuă ou bateria pâte
Zenta, Raab, Bekâs, Szarvas, Beoîcherecul
seori părintelui şi-l primesoe ca legal — că suntem reuniţi aici pentru serbarea ani­ fi purtat în buzunarul hainei.
mare, Sibiiu, Jâszberâny, Nagykoros, Satu-
prin ceea-ce se faoe un mare serviciu miş­ versării Vâstre a 80-a.
mare, Chichinda, Boszormâny, Szolnck, Ver- Urmările eseomunicării lui Tolstoi.
cării de maghiarisare. Dâcă senatul va Voi ne apareţl, ca o stâncă majestosă,
şeţ, Mezotur, Agria, Sabaria, St.-Miolăuş,
aproba acâsta, atunci mm vor trece 30 de isolată în mijlocul ooeanului timpului, de Escomunicarea contelui Leo Tolstoi a dat
Oanija, Esseg, Csongrâd, Oroshaza, Bekex- în Ruda râde fârt.e triste. Intre partisanii
ani şi poporaţiunea întregei capitale va deveni oare se frâDg valurile anilor, fără să-i atingă
Gyula, Karczag şi Halas. ţărani ai oontelui Tolstoi şi Ruşii ortodox!
maghiară nu numai în limbă, ci şi în nume. o părticică măcar. Ca şi un far, ce se
diu Pa'wlowski a isbuonit dela escomunica­
Senatul şcolar n’a deois ÎDCă asupra înalţă şi ale cărui racje lnmineză din de­ Adunarea .statului catolic a fost.
propunerii, piarele şoviniste diu Peştaîosă părtare drumul ce trebue să-l urmăm, pu- deschisă erl în Cluşifi de cătră contele rea marelui scriitor o oârtă, care s’a termi­
Majlath, episcop de Alba-Iuliu. Alăturea cu nat acum printr’o catastrofă. Acum câţl-va
episcopul era şi un preşedinte civil, baro­ ani, ounosoutul uoenio al lui Tolstoi, prin­
tele său prin aceea, că a pus ca condiţia vorabilă. Bogaţii comercianţi din oraşul de nul Jâsika Samuel, fost ministru a latere. ţul Ohilko'w, a construit în Pawlowxki o
coloniă tolstoiană, care număra cam 300 de
a consimţământului său la primirea coronei port Veracruz erau adversari partidului cle­ Erau de faţă 112 delegaţi din cei 207 con­ loouitorî. Prinţul Chilkow a dăruit oolouiş-
2
mexicane, renunţarea lui Maximilian la ori rical, oare chiemâ pe FrancesI în ţâră şi vocaţi. Statul eslc compus din / laici şi
3
ce moştenire în casa Habsburg. Atunci se nu eşiră de loc spre întâmpinarea prote- '/ preoţi. Din raportul publicat vedem, tilor case şi pământ, a îufiinţat aoolo o
3
duse Charlotta anume la Yiena, unde se tegiatului lui Napoleon. Afară de acâsta oă în cursul anului au cerut pentru orien­ şoâlă şi a îndreptat viaţa ţăranilor după
arunca la pioiorele împăratului, oerend re­ r'egentul Almonte, care trebuia să predea tare statutele de organisaţiă ale statului: învăţăturile lui Tolstoi. Intre colonişti şi
ţerauii ortodoxl din Pawlowski au domnit
r
vocarea condiţiuuei severe. împăratul însă noului domnitor puterea, ce o eseroitase metropolitul ortodox din Carloviţ, metro-
era inflexibil, ceea-ce văclend Maximilian, în mod provisorie, din nenorocire fu oprit politul din Blaşiă şi episoopul unitar din totdâuna cele mai bune relaţiunl. Aoâsta
a cedat şi a subscris actul de renunţare. în drumul său dela Mexioo spre Veraoruz Oluşiă. s’au înrăutăţit însă după escomunicarea lui
Tolstoi. Nu de mult ooloniştii au atacat
Totuşi se diee, că ar fi cl’ s afc uncî unui şi n’a putut sosi să fiă de faţă la debara Românisări de nume. Şi în Româ­ biserica ortodoxă din Pawlowski, au de­
prietin: „Dâcă aşi afla acuma, că cu tâte care. Puebla însă, al doilea oraş după nia caută jidovii a şl schimba numele ca
aoestea afacerea nu se va realisa, m’aşl în­ mărime în Mexico, i-a recompensat nu pestei şi în Ungaria. înainte d9 aducerea legii, vastat-o şi oăutau chisr să sfârîme icâuele
chide în odaia mea şi a-şl juca de bucuriă, mult pentru răcâla, ou care fuseseră pri­ care pune dificultăţi la schimbarea nume­ sfinte. Ţăranii ortodox! au alergat îndată
însă Charlotta...!“ miţi în Veraoruz. Charlotta era aşa de lui, oâţl-va dintre jidovi şî-au asigurat nume şi imediat s’a încins o luptă în tâtă regula.
Deâre-oe ortodoxii erau în număr mai mare,
In Paris părechea domnitore fu pri­ emoţionată, încât adresa prefeotului o sori- istorice românesc!. Alţii şi-au tradus nu­
coloniştii au păţit-o rău de tot. 'Mulţi din­
mită de oătră împăratul, împărătâsa şi în- sâre lungă şi dărui pentru reparaţiile spi­ mele pe românesoe, făcâud din Schwarz:
tre ei au fost omorîtl, âr alţii grav răniţi.
trâga elită a sooietăţii ou onoruri imperiale. talului din acel oraş suma de 25.C00 franci. Negru, din Goldstein : Goleşteann, din Wein-
A trebuit să intervină armata. Guvernato­
In teatrul „Gymnase" tocmai atunci se re- Acâsta fu dealtminterl numai începutul, că­ traub : Strugurescu, din Goldenberg: Mon-
rul din Charkow conduce ancheta la faţa
presenta o nouă piesă a lui Dumas „L’Ami ruia rămăsese credinciâsă în tot timpul teoru eto. Aceia, pe cari i-a chemat odi-
looului. piarele clericale din Rusia profită
:
u
des Femmes . Maximilian şi Charlotta au domniei, căol în cei doi ani dela Iun e 1864 niâră Kohn şi s’au botezat, şi-au păstrat de acest incident spre a oere măsuri ener-
asistat la representaţiă în loja imperială şi pănă la 1866, în fie-care di dădea în ter­ preţiâsa silabă, oare le reamiutesce originea
gioe în contra învăţăturilor anarchiste ale
erau obiectul atenţiunei publicului aprâpe min mediu câte 10.000 franci pentru sco­ sacerdotală, au asouns’o însă aşa de bine,
lui Tolstoi.
în mai mare măsură, decât novitatea lui puri filantropice şi din causa acâsta deve­ încât nu i-am mai reounosce astăcŢ, dâcă
Dumas. nise forte iubită în tâtă ţâra. principiile lor antioreştinesol nu i-ar da de Omorul din Râczalmâs. Cu ocasiu­
Prima impresiă, ce o primise Ohar- (Va urma.) gol. Cine ar putâ crede d. e. oă sub nu­ nea alegerilor din Râczalmâs a fost omo-
lotta în noua sa patriă, în care merse cu mele de Economu, Diacowesou, Cowdrea se rît un jidov ou numele Giiosberg. S’au
soţul său în Iunie 1864, nu era tocmai fa- asounde vr’un descendent de jidov ? Intr’un âmorît ârnenl şi îu alte părţi, ca d. e. la