Page 39 - 1901-10

Nr. 226—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

Pinozehely 7 inşi, la Dobriţin de asemenea mului, Rosegger, care până la etatea sa de Primejduirea intenţionată a vieţii pro­ la tâtă întâmplarea aoolo, ca numele de
mai mulţi inşi. Aceşti din urmă fiind însă două-decl şi nu soiu câţi de ani nu prin­ prie sâu străine, după raţiune şi conscienţă, engles să fiă cel mai urgisit în lume şi că
creştini, nimeni n’a stăruit să se facă cer­ sese nici o armă în mână, el oare pănă la nu este admisibilă, oi este o intreprindere precum odiniâră se însufleţiau de noi tâte
cetare şi să se pedepsâsoă partidul contrar. acea etate stătea asouns şi neounoscut în criminală, o nedreptate condamnabilă, afară
naţiunile globului, aşa se vor întârce de
Nu stă însă tot aşa lucrul ou otnorîrea lui muoţii Stiriei, ooupându-se ou oârpirea hai­ de oaşul, oând acâsta este necesară pentru oătră noi şi ne vor pune în rândul asupri­
Giinsberg. Aici trebue să se pedepsâsoă nelor, ca croitor oe era. El să aibă o oon- ajungerea unui soop de importanţă echi­
torilor de popâre.
alegătorii din purtidul poporal, piarele ji­ cepţiune corectă despre onâre şi despre valentă.
w
dovesc! — sorie „Alk. — ’au aousat pe mijlâoele, prin cari oine-va o pâte apăra ?... Triumfând îmi va respunde aderentul
preotul Osuos ca autor moral şi oereau da­ In timpul din urmă duelurile sunt prinoipiului duelului, „bărbatul de onâre , Dare de semâ şi mulţămitâ publică.
14
rea lui în judecată. Preotul Osucs a fost în ârăşl la ordinea (jilei. Şi se vorbesee des­ că onârea îi este mai scumpă, deoât viâţa, Onorata Academiă Română din Bu-
14
adevăr citat în faţa judecătorului, undedo- pre ele nu atâta pentru-că se petrec, oi prin urmare pâte, ba chiar trebue la cas curescl, în urma „Apelului adresat pe
vedindu-i-se inocenţa, a fost sistată contra pentru-că se găsesc totu-şî bărbaţi destul de nevoie, să-şi pună visţa pentru onâre. cale priva'ă şi publicat şi în Nr. 96 a. o. din
44
lui orl-oe cercetare, în schimb însă patru de ouragioşî, — şi anume şi de aceia, cari Când însă este' vorba despre onore, „Gazeta Transilvaniei , la adresa subscri­
sului sa trimis gratis următârele 26 cărţi
alegători din partidul poporal şi astădl sunt n’au fost croitori, ca Rosegger,—cari să ţină trebue să distingem între onâre şi onâre.
în preţ de 120 lei 60 bani pentru augmen­
în prevenţiă pentru omorîrea lui Giinsberg... piept ou falsa ooncepţiă a onârei şi să re- De-asupra stă adevărata, veritabila, intrin­ tarea bibliotecei despărţământului „Giur-
fuse repararea ei prin arme. seca onâre a omului. In ce constă aoâsta? geu al Reuninnei înv. români gr. cat. din
44
Atentat asupra unui preot. Eri, în Este cunoscut caşul primarului din Onârea intriseoă a omului este identică cu Arohidieoesa gr. cat. de Alba-Iulia şi Fă­
23 Ootomvrie s’a întâmplat un atentat în găraş:
Vieua, Dr. Lueger, care a fost provocat valârea lui obieotivă. Tot oe împrumută
catedrala Sf. Ştefan din Viena. Un preot 1) Opurile lui Caiă Corneliu Tacit,
mai dăunăcjl la duel de cătră un cavaler unui om o valâre veritabilă intrinsecă pre
slug'-'a tocmai la altar, câud de-odată ua traduse de Gavril I. Munteanu. 2) Comen­
jidaD, pentru-că acesta se simţia ofensat supune şi onârea sa intrinsecă. Talentele
domn s’a aruncat asupra lui şi a început tările lui Caiîi luliu Caesar, traduse de D.
prin unele enuncifiţiunl ale primarului, fă­ şi capabilitatea, calităţile spiritului şi ale Caianu. 3) Filipicele lui Cicerone, traduse
eă-1 sugrume. Atentatorul era profesorul
cute în consiliul comuna). inipaei, sciinţa şi putinţa, mai cu sâmă de Dim. Aug. Laurian. 4) Istoria Romană
pensionar, Dr. Arndt, care sufere de mania perse- dela Nerone pănă la Alexandru Sever, tra­
Dr. Lueger de alt-fel nu se deolară îflsă hărnioia morală, virtutea,
persecuţiei. Ou mare greutate au putut duse de Anghel Demetresou. 5 — 6) Două
dmenii din biserioă să-l soape pe preot din pentru prima-oră oontra duelului. S’au mai veranţa nestrămutată îu convingerea mai es., Sărbătorile la Români de Sim. El.
bună şi în consciinţă, aloătuesc valârea
manile nebunului. găsit înainte ou' vr’o cjeoe ani alţi jidovi Marian, volum I şi II. 7) Cimiliturile Ro­
din redacţia diarului „Pester Lloyd“, cari intrinsecă şi în acelaşi timp adevărata, in­ mânilor, de Artur Garovei. 8) Igiena Ţă­
Postii CU vapor. De câte-va Ţie trei au crecjut, că vor pută înlătura un adver­ trinseca onâre a omului. De sigur, şi cu- ranului, de Dr. N. Manolescu. 9) Igiena
furgâne ou vapori (mari automobile) sunt sar atât de periculos pe calea duelului. ragiul manifestat în faţa primejdiilor ame- Ţăranului român, de Dr. Gheorghe Crăini-
întrebuinţate de cătră direcţiunea poştelor Lueger a refusat şi atuucl şi refusul acela ninţătâre împrumută omului valore, cu ceanu. 10 — 11) Istoria imoeriului otoman,
pentru adunarea în Paris a sorisorilor din nu l’a disouahficat. El este şi astăcjl prima­ deosebire când vocaţiunea speoială îi im­ două es. partea I şi Il-a de Demetriu Can-
temir prinoipe al Moldovei, tradusă de Dr.
cutii. Incurând tot serviciul se va face cu rul unei reşedinţa imperiale şi luorâză pen­ pune cerinţe mai mari în direcţiunea acâsta, Iosif Hodoş.
asemenea automobile. tru (emanciparea poporului creştinesc de ca d. e. la un 9oldat. Dâr adevăratul şi 12) Glossariul, oare cuprinde vorbele
sub diferitele juguri economice şi morale virtuosul curagiu este tot aşa de îndepăr din limba română străine prin originea sâu
Rectificare. In artieolii „Dela pro­ tat de temeritatea iraţională, care caută forma lor eto. de A. T. Laurian şi I. C.
cesul în afacerea Ianou“ publioaţl în Nrii şi între altele şi de sub robia opiniei ou primejdia fără nici un soop, ca şi de slă­ Massim. 13—14) Dicţonarul limbei române
219 şi 220 ai fâiei nâstre, s’au strecurat' desăvîrşire greşite, că adecă ouorea s’ar biciunea laşă şi de şovăirea, oare să dă în­ tomul I şi II de A. T. Laurian şi I. C.
trei erori, pe cari ţinem a-le reotifica. Aşa, pute repara prin duel. Massim. 15) Desrobirea Ţiganilor, ştergerea
dărăt în faţa unei jertfe, cerute de o oausă
la prima alineă din nr. 219 unde se atnin- Un alt bărbat de frunte, principele privilegiilor boeresoî, emanciparea ţăranilor,
bună. discurs rostit în Academia Română de M.
tesce despre „afacerea colectei monumen­ Lowenstein, care fiind oficer a avut cura-
Delaletca. Oogălnioeanu. 16) Ugrinus 1291, discurs
tului lui Avram Ianou“ este a-se adauge : giul a-se pronunţa a fi din principiu oontra
de Ioan Puşcariu cu răspuns de B. Petri-
„şi că a-şl fi agitat contra naţiunei ma­ duelului, din care causă a fost reformat, eeiou-Haşdeu. 17) Viaţa şi activitatea lite­
RSsboral din Africa-de-Snd.
11
ghiare . La finea punotului 4 în loc de ulterior convocă dilele acestea o întrunire în Lipsea. rară a Protosinghelului Naum Rîmuiceauu,
să se oetâscă anterior ; în punctul 10 în loo O întrunire oontra duelului! Au partioipat discurs rostit de Constantin Erbiceanu ou
de „şi în speoial stima lui faţă de ordinul la acea întrunire o mulţime de bărbaţi în- A<jî se ţine în Londra un important răspuns de Dimitrie A. Sturdza. 18) Vasile
consiliu de miniştri, care probabil va de­ Alexandri, discurs rostit de Dumitra OUă-
u
conferit lui , să se cetâseă „şi în speoial sămnaţl din tote păturile societăţiii şi e jus­ nescu cu răspunsul lui Iacob C. Negruzzi
cide în cestiunea răsboiului sud-afrioan. Se
ţinuta lui“ eto. tificată speranţa omenilor de bine, oă din 19) Transmiterea prcprietfiţ'lor înmunisante
oraşul Lipsea, unde raţiunea a serbat atâtea dioe, că o parte a miniştrilor vor desa- prin sângele animalelor înuminisate, dis­
Teatru german. Mâne, Vineri, nu se proba energie politica lui Chamberlain şi curs rostit de Dr. Victor Babeş cu răspun­
triumfuri prin scdterea la ivâlă a atâtor
va da representsţiâ. că sâu aoei miniştrii, sâu Chamberlain. sul lui Nioolae Cretzulesou. 20) Mihail Co-
opere importante, — va porni şi de astă-
Balfour şi Brodriok vor demisiona. gălnicean discurs, de A. D. Xenopol, cu răs­
dată o mişcare salutară, care generalisâu- punsul d-lui Dimitrie A. Sturdza. 21) Ar-
„Daily Espress este informat, că mi-
u
du-se, va sfîrşi prin eliminarea obiceiului
Despre duel. ohiepiscopul şi metropolitul Andrei Baron
barbar al duelului dintre mijlâcele prin nistru-preşedinte Salisbwy se va reîntâroe de Şaguna discurs, rostit de Nicolae Popea,
la Londra în urma expresei dorinţ9 a Re­
i. cari cine va pâte obţine repararea onârei cu răspunsul d-lui Dimitrie A. Sturdza.
gelui. Regele să fi dat a-se înţelege, că 22 — 23) Episcopul Mrirhisedec, discurs ros­
insultate.
La 1887 apăruse la Innsbruck o carte, rSsboiul trebue încheiat înainte de încoronare tit de Ioan Calinderu, ou răspuns de Dimi­
care trata despre duel şi era sorisă de Dr. Iu auestă ordine de idei, credem, că şi ou orl-oe mijlâce resistenţa Burilor tre­ trie A Sturdza, în 2 esempl. 24) Cuvânt
nu va fi inutil a lăsa să se audă vocea ra­ de primire, rostit de A. Naum, ou răspun­
O. Helfer*). bue înfrântă.
ţiunei în cestiunea duelului. Vom urma în sul d-lui T. Maiorescu. 25) Studiu asupra
Popularul soriitor austriac P. K. Ro­ In Lissabona a sosit o telegramă, după Pelagrei, de Dr. Ioan Neagoe. 26) Vrăji,
acâstă espunere a nostră principiile stabi­
segger anunţând în revista sa**) acea oarte, oare Burii au surprins mai multe patrule farmece şi desfaoerl de El. Marianu.
lite de Dr. Helfer:
scriea următorele: englese şi au prins câte-va sute de soldaţi (Va urma).
„Principiul duelului, cura ni-se pre- După forma sa duelul este o luptă în­ englesî, cărora lî-au dat însă drumul
■sentă astăcjl ârăşl la suprafaţă, ca semn al tre doi, care ţintesce la rănire sâu omor după-ce i-au desarinat şi li-au luat tâte
;unui curent de sălbătăoiâ, nu pâte lăsa pe şi se face pe basa autorităţii private a lup­ provisiunite. SOIRI ULTIME.
nimeni indiferent. OrI-oine va trebui să se tătorilor, după stabilirea antecedenţă a tim­ *
pronunţe său pentru duel, sâa oontra due­ pului, locului, armelor eto. La duel vin în „Exhange News vorbind despre situa­ Paris, 23 Ootomvrie. La dorinţa
u
lului. Eu sunt pănă în momentul de faţă considerare aşa-dâr trei momente: 1) Casă ţia în Afriea-de-Sud scrie: Franciei, marile puteri se sfatuesc
adversar al duelului eu consider duelul fie basat pe autoritatea privată a luptăto­ Guvernul engles ar trebui pus sub acum asupra unui demers comun fată
drept oalamitate şi prostia, er în ramifica­ rilor. 2) Ca să ţîntâsoă la rănire seu omor acusă şi fiind-că dela începutul răsboiului ou Turcia, cerend acesteia se satis­
ţiile sale mai inofensive drept lucru copi­ şi 3) Să se facă după stabilirea antece­ a tăinuit starea adevărată a lucrurilor, aşa facă tratatului din Berlin în ce pri­
lăresc şi ridicol. Aşi dori însă, — în oas denţă a timpului, locului,'armelor eto. Dâcă oă acj.1 nu-şl pot faoe o ioonă asupra situa- vesce Macedonia şi Armenia. Marile
■când n’aşl avă dreptate — să mă convingă lipsesoe una dintre aceste trei condiţiuni, ţiunei nici aceia, cari cji de di au urmărit puteri vor mai cere garanţii pentru
cine-va despre contrarul. Aşi dori deci, ca lupta între doi nu mai este duel, nici în ou atenţiune încordată mersul luorurilor. introducerea reformelor. Tot-odată
un aderent al duelului să citâscă numita accepţiunea comună a limbai, nici în co­ După telegramele englese, Kitchener a se­ va fi pusă pe tapet cestiunea Cretei.
scriere şi să o oorabată punct de punot cu dul penal — căci şi codul penal încă se cerat atâtea victorii ; Transvaalul, Orsnje, Rusia cercă acum părerea Germa­
oonscienţiositate şi raţiune. Dâcă reuşesce ocupă cu noţiunea duelului, din păcate însă Natal şi colonia Cap au fost curăţite de niei.
■atunci mă oonvertesc. Nu va reuşi însă, mai mult cu noţiunea, decât ou esenţa. atâtea-orî de Buri; a prins luptători buri Bruxella, 23 Octomvrie. Soirea
fiind-că raţiunea stă pe partea adversarilor Doi flăoăi de ţăran, oarî se iau la bă­ şi a ucis aşa de mulţi, oă într’adevăr ar fi despre mârtea generalului Dewett e
duelului, âr îu potriva raţiunei poţi să taie ou pumnii, cu ciomegele sâu chiar cu egal cu minunea, dâcă s’ar mai afla un falsă. Dewett trăesce şi se bucură de
ţipi, să protestezi, să îmblăteset la frase, arme ascuţite, nu se pot lăuda oă „au singur luptaoiQ bur. Dâr tâte acestea nu cea mai completă sănătate.
14
cât îţi plaoe, — raţiunea rămâne invinoi- duelat , din causa uuui defect pe formă. corespund adevărului, căci fapt este, că Londra, 23 Octomvrie. Pierde­
bilă. Raţiunea stinge orl-ce strălucire, ou Scopul duelului de astăcjl se cjice a fi de un an Englesii n’au mers un pas înainte, rile Englesilor în decursul lunei Sep­
care duelul caută a-se justifica şi împodobi. onârea. Onârea este idolul, căruia un pă ba dâcă vom lua în considerare răsoâla temvrie sunt: 98 ofiţeri şi 2710 sol­
Gine vrâ să vadă dovedit acest lucru în gânism moderu îi aduce jertfă şirâie de din Cap, trebue s’o spunem, că a nâstră daţi. Pierderile totale de pănă acum:
mod logic şi ou spirit şi cu căldura unei sânge. causă stă acjî mai rău, decât înainte 837 oficerî şijl 21,452 soldaţi. Afară
convingeri morale, acela să oitâsoă cartea Du atac consoieut şi preougetat asu­ c’un an. de aceştia s’au reîntors acasă 2483
lui Dr. Helfer: „Das Duell vor dem Forum pra vieţii deapropelui, cu egala primejduire Nu oredem, continuă „Exhauge New-s , oficerî şi 50.840 soldaţi — probabil
44
der Vernunft . a propriei vieţi, după raţiune şi oonsoienţa oă vom pierde colonia Cap ; ba nu oredem pentru-că s’au dovedit incapabili de
u
Aşa judecă Rosegger, unul din cei naturală fără îndoială numai atunci este nici aceea, că cele două Republici sud- a lupta.
mai valoroşi scriitori contimporani asupra permis, dâcă se urmăresce un scop, care africane îşi vor recâştiga independenţa.
duelului. stă în proporţiune cu valârea vieţii. Sâu Credem însă, că cu oonducerea de pănă L i t e r a t u l â .
Va răspunde cine-va: Oestiune de edu- pâte aderenţii principiului duelului şuut de pă­ acum şi cu modul actual de a lupta, răs-
oaţiune. Ouin să poţi aştepta dela un Ro­ rere, că omul este stăpânul absolut al boiul acesta are să dureze timp neprevăcjut A apărut Istoria lumii partea a
segger să represiute principiul oavaleris- vieţii sale, aşa că pe nimeni nu privesce, şi va pretinde încă de aici înainte dela noi IlI-a tălmăcită de preotul O. Moruriu, după
Dr. Th. B. Welter, şi se pâte procura dela
dâcă doi se înţeleg între sine, ca să se jertfe uriaşe, cari de sigur nu vor fi în
*) Dr. C. Helfer „Das Duell vor dem Forum Tipografia „A. Mureşianu“ ou preţul de
împusce reciproc, dâcă reuşesc s’o facă proporţia ou victoria. Nu putem garanta
11
•der Vernunft (Duelul înaintea forului raţiunei). 1 corână, plus 10 bani porto.
acâsta ? Cu o asemenea părere cred, că e suooesul, decât desfăşurând mai multă con-
Innsbruck Vereinsbuchhandlung 1887.
11
**) P. K. Rosegger „Heimgarten Graz XI. de prisos a sta de vorbă. Ea se judecă soiinţă şi mai puţină neumanitate. Cu mo­ P r o p r i e t a r : D r . A u r e l M u r e f f i a ţ m .
,pg. 559. singură. dul aotual de a purta răsboiă vom ajunge Redactor responsabil: Troian HI. Pop-.