Page 4 - 1901-10

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 217.—1901.

Dela „Tipografia A. Mireşiara“ M. O. Suţu, o interesantă conferenţă ţinută
la Ateneul Român din Bucurescî. In loc
«lisa BSraşov, de 1 leu se vinde ou 50 bani.
se pot procura următ6rele cărţi: 6) JPoesii de F. M. Stoenescu. Este o J2P Pentru morburi do stomac!
carte mare de 252 pag:, cu esterior plăcut
(La cărţile aici înşirate este a se mai adauge şi bine îngrijit. Autorul 6 de asemenea cu­ Celor ce prin rece'ă, înbuibare, mâncări greu de mistuit, ferbinţelî, prea
pe lângă portul postai arătat, încă 25 bani pentru noscut în literatura română şi versurile
reci, sâa viaţă neregulată şi’au tra^ un morb de stomac şi anume:
recomandaţie.) sale frumose nu au lipsă de laudă, căci
se laudă de sine. In loc de 4 ccr.se vinde Catar «Ie stomac, cârcel, «lureri, mistuire rea,
cu 2 cor. (-f- 10 b. porto.) se recomandă un mijloc bun de casă, probat de mai mulţi ani cu efect bun
Atragem atenţiunea cetitorilor asupra
cărţilor de mai jos, cari se' vând cu pre­ 7) „ Vrei s& te iubescă bărbatul ?“
Vinul de hurueni (Kmteriein) a lui Huberth, Ullrich.
ţuri reduse, ba chiar numai pe jumătate, de Broşura cu acest titlu conţine poveţe prac­
cum s’au vândut până acum. tice seri6-<e şi forte potrivite pentru fami­ j Viranii «Se buruioeiDi este preitarei din huBuiienă exceSente şi vinde-
liile bune. Preţul dela 1 oor s’a redus la \ căiore cu vin bun, Sntăresce stomacul şo organismul de mistuire ail'1
1) Lascar Vwrescu, O ic6nâ a Mol­
dovei din 1851 de WiUielm de Koteebue. 50 b. (-(- 5 b. porto). ( omului. Vinul de buruieni delătură mistuirea rea, şii ajută Ia forma-|^|
} rea de sânge sănătos.
E cunoscută acâstă scriere ca o lucrare
istorică de mare valore în literatura ndstră. Folosirea vinului de buruieni delătură morburile de stomac deja la început.
Conţine 268 pag. cu tipar curat şi hârtie p l ă t e s c celui ce va De aceea să se folosâscă de timpuriu. Simptome ea: dureri de cap, râgăială,
de lux. Preţul în loc de 4 c r., cum s’a 500 mai câpeta vrs-odată greţă, slăbic une, vomare, dispare adese-orl după folosirea a câteva sticle de vin
vândut pănă acum, este acjl numai 2 cor. dhăs er © de dâsiţa cri îî va de buruieni.
a
s
(-)- 30 bani porto.) 5 IU şi urmările ca: neastimper, colică, bătaie de inimă, iasom­
mirosi gura, după ce va f o l o s i ii ă, cor.gestiune la ficat, splină, hemoroide, se delătură în-
2) JPoesii de Vcronica Micle, regretata tn-tuiţând vinul de buruenl. Asemenea curăţă din stomac materii siricăciose prin
nostră poetă. Conţine 144 pag. In loc de 3 apa ie dinţi eşirea uşoră la seauD.
cor., se vinde numai cu 1 cor. 50 b. (-}- 10 b.
porto). feî, tseala, isMIitatea Sî
a Ini Bartilla, o sticlă 70 bani.
3) JPoesii complecte de Carol Scrob. (Pentru paohetare 20 filler deosebit) ori din mistuire rea şi din disposiţie Loluăvioiosă a ficatului. Persone cari pă-
Numele acestui autor este de asemenea jj timesc de linsa de apetit, nervositaie, durere de cap, insomnie, tăngeso cu în­
bme cunoscut literaţilor noştri şi poesiile Erezii A. Bartilla (E. Winkler) cetul W Vinul de buruenl dă impuls puterii de viaţă, Vinul de buru­
lui ocupă un loo frumos în literatura ro­ WESHA, sS/O.j Somisiergasse fl. ieni excită apetitul, ajută mistuirea şi hrănesce, mişcă prefacerea substanţelor,
mână. Preţul s’a redus dela 4 la 2 cor.(-J- Sâ se eâră pretutindenea apriat apa alină nervii excitat,! şi produce vioiciune de viaţă. — Mulţime de scrisori de
20 b. porto). mulţumire confirmă acestea.
de d i n ţ i a lui Bartilla. Denunţări de
4) Instrucţiunea gimnasticei în sco- falsificare vor fi bine plătite. La locu­ Vin «le ImruieBfii se capetă, în sticle â 3 cor. şi 4 cor. în far­
lele de băeţî şi de fete. Ou 67 figuri în rile, unde nu se pâte căpăta, trinrt 7 maciile din : Braşov, Săcele, Cristian, Reşnov, Codlea, ŢinţarI, Helchiu, Bod, Feldiora, Ilye-
text, de 1). lonescu, profesor de gimnastică sticle cu 5 cor. 20 fii. franco ; 16 sticle falva, Uzon, Magyaros Nagypatak, Zâgon, Papolcz, Kovâszna, Beresnyo, Sepsi-Szt.-Gyorgy,
la liceul Lazăr şi la şcbla normală de in­ cu 9 cor. franco. Bolon, Nagyajta, Baroth, Miklosvâr, JN.-Baczon Zsombor, Darocz, Homorod, Kdhalom, Ugra,
stitutori din Bucurescî. Preţ. în loc de 3 Se capetă în BRAŞOV la farmacia Kacza, Zsiberk, Lemnek, Bârânykut, Boldogvâros, Boliolcz, Szâsztyukos, Bethlen, Sârkâny,
cor. e 1 cor. 60 b. (-j- 10 b. porto) De D-iui Victor Rotii şi la farmacia În­ Almâsmezo, Zernest, Torcsvâr, Yajdarecse, Voila, N.-Sink, Aiud, Panticeu, Kezdivasârhely,
lipsă e mai cu sâmă pentru învăţători. Erzsebetvâros, Segesvâr, Nagyszeben şi în tâte farmaciile din oraşele mici şi mari din Ardeal
gerul păzitor, Tergu grâului Nr. 7.
5) Originea monedelor (a banilor) de şi din ţările streine. — Farmaciile din Braşov: a d-lor Heinricb G. Obert şi Victor Roth t r i ­
m i t e 3 seu mai multe sticle cu preţurile originale în ori şi ce localitate din Austro Ungaria-
■ ™i î§e se ferescă «le imitaţie. -—■
HOTEL ORIENT m Cereţi anume Vin de buruieni a hi Hnbert Ullrich.
1®8BE
Vinul de buruieni al meu este mijloc secret. E compus din vin malaga 4B0*0, spirt de
vin 100.0, Glicerin 100’0, Vin roşu 240*0, sirop de fragi 150-0, sirop de cireşe 320 0, fincen,
Cu începere de Duminecă din 29 Seplemvre a. c. v i n e anason, rădăcina helen, rădăcini americane, rădăcini de inzian, rădăcini calmus aa. 10'0. Aces­
te părţi constitutive să se amestece.
l a v e n e f a r e i n
O Restaurantul HStel Orient (nr. 1) fi
0
Mm Bere prospetă de Steinbruch (a Dreher),

Konigsfirau paliarn . . IO cr. fî
-0?
Transilvania brâu paharu 8 cr.
ii P 4
Totodată atrag atenţiunea on. public asupra
0
Vinurilor eseelente N
n de m a s a , v e c h i t i . ş i î n b u t e l i i ş i Ş a m p a n i e . 0

d Bucătărie recunoscută da bună şi ieftină P
Abonamente în local şi afară de local.
P<
ţi Table d’bote pentru nunţi şi societăţi CU preţlirî Ieftine. Braşov, Tergsal Imului Mr. 3®. S r£ >
«o ©ejBBiî 8 cu*. Serviciu prompt.
0 Acest stabiliment este proveijnt cu cele mai
Rogându-me de o cercetare numerdsă, sunt O bune mijloce tehnice şi fiind bine asortat cu tot
cu totă stima H
fi felul de caractere de litere din cele mai moderne
AtloSf JSItiIilliofei , 9
7—10.277. R e s t a u r a t e u r , este pus în posiţiune de a put6 eseenta on-ce
comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:
ţţ- ^2
H O T E L O R I E N T . R E G I S T R E ş i I U I P R I I ^ A T E
glS HViPRiiViÂTE A R T I S T I C E
ÎN AUR, ARGINT Şl COLORI. pentru iote speciile de serviciurî-
Plecaree ii sosim irasarilor fiestaîre£.m£. îi Bujor. C Ă LITERATURĂ SI DIDACTICE Ă ,
E
Ţ
I I N
S C
Ţ
R
I D
VaJ©I*iI «ţinu f ©ct®ma*aic st. n. Comşptun, Adrese,
3rr^L. x "cr x S-
, i
, ,
Plecarea trenurilor din Braşov, Sosirea trenurilor în Braşov: î Circulare, Scrisori.
ifela Braşov la B’idapesta : Boia Budapesta la Braşov: FOI PERIODICE, | C o w v o / v U i in lolă mazvmea-
I. Trenul mixt la ora 5-8 min. dimin. I. Trenul de persone la 6ra 8 dim. BILETE DE VISîTĂ 1
DIFERITE FORMATE.
,
II. Tr. accel. (peste Oluşiu) la 6.2 45m.p.m. II. Tr. aceel. peste Oluşifi la 6. 2*9 m. p. m.
III. Trenul de pers. la 6ra 7*48 min. sâra. III. Trenul mixt la ora 10*25 min. sâra. PROGRAME ELEGANTE. \ INF USTRIALE, de HOTEL URÎ
şi RESTAURANTE.
Dela Braşov la Bucurescî: Dela Rncurescî I a Braşov: BILETE BE LOGODNĂ ŞI DE NONTĂ \
PREfURl-CURENTE ŞI DIVERSE
I. Trenul de persone la ora 3*55 m. dim. I. Trenul accel. la 6ra 2*18 min. p. m. DU?Ă DORINŢĂ ŞI ÎN COLORI.
T
II. Trenul mixt la orele 11-40 a. m. II. Trenul mixt, la ora 9*27 min. p. m. A& IMTO1§I. BILETE BE IMQR®ENTARi.
7
III. Tr. mixt, la ora 6-56 miu. sâra. III Trenul pers., la ora 5.— m. p. m.
IV. Trenul aceel. la ora 2 19 min. p. m. IV. Tren de pers. la ora 7.55 min. dim. Comandele eventuale se primesc în biurouS
T
(ce vine pe la Oluşiu). (care circulă numai Vinerea dela Predeal). tipografiei, Braşov Tergnl InnSiii A r. 30, eta-
Dela Braşov la Kezdi Oşorheiu: Dela Kezd-Oşurhein la Braşov: gin! I, cătră strada. — Preţurile moderate. — Co­
I. Trenul de pers. la 6ra 5*i9 miD.dim. I. Trenul de persone la ora 8*25 m. dim. mandele din afară rugăm a le adresa la
(are legătură cu Tuşnad la ora 0.1*, cu Ciuc (are legătură cu St.-Georglu, Ciuc-Sereda 6ra 3'20'
Szereda, la ora 10.4G min. a. m. II. Trenul de pers. la ora 1*53 m. p. m. Tipografa A. MURSŞIANU, Braşov.
IF. Trenul mixt la 6ra 8*50 min. a. m. (are leg. dela Ciuc-Gyimes la 5.17 dim).
III. Trenul de pers. la 6ra 3T5 m. p. m. III. Trenul mixt, la ora 6 50 m. sera
(are legătură cu linia Tuşnad-Ciuc-Szereda). (are legătură dela Palanca la 8.54 dim.).
Dela Braşov )a Zen escî (gar. Biutolomein). Dela Zeniescx la Braşov (siar. Bartoiomein.) 3
-A- T7 X S.
I. Trenul mixt la ora 9*2 min. a. m. I. Trenul mixt la ora 7*12 min. dim.
Preuumeraţmmio ia Bazeta Transilvaniei sa potfl face şi reîno
II. Trenul mixt la ora 5*26 min. p. m. ÎL Trenul mixt la ora 1*17 mm. p. m.
ari şi când lela 1-ma şi 15 a fiâ-cârei luni.
Dela Braşov la Oiuc-Gyimes: Dela Ciuc-Ghiaies 1h Braşov:
Domnii abonaţi 88 binevoiască a arăta în deosebi, când voiee©
I. Trenul de pers. la 6ra 5*19 min. dim. I. Trenul de pers. la ora 8*25 m. dim.
ca espedarea se ii»se facă după stilul nou.
II. Trenul mixt la ora 8 50 min. a. m. III. Trenul de pers. la ora 1*53 m. p. m.
LI. Trenul de pers. la ora 3*15 min. p. m. III. Trenul mixt la ora 6*50 min. sâra Administrat „Gaa. Trm&A

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.