Page 41 - 1901-10
P. 41
REDACŢIUNEA, „&azeta“ iese îiMcire jl
Alministraţinnea şi Tipografia ADonamente pentru Austio-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şiso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
SorisorI nefranoate nu se pri N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit. Pe un an 40 franoî, pe şise
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
•a prlmeso la Admlnlstraţlune în N-rii do Duminecă 8 franoî.
Braţov şi la urmatorele Se prenumeră la tdto ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştalo din întru şi din
în Viena la N. Dukos Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les- Abonamentul pentru Braşo
ner, Heinrich Schalek, A. Op-
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistrafiunea, Piaţa muie.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bergor. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şîee
Loopold (VII ErzsĂbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 cor.
Cu dusul în casă: Pe un an
PREŢUL INSERŢIUNILOR: 24 oor., pe 6 luni 12 o., po> trei
o soriţi garmond pe o colină A N U L L X I Y . luni 6 oorbne. — Un osomplar
10 bani pontru o publicare. — 10 banî. — Atât abonamontele
Publicări mai dese după tari
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 2
nouei ere se în societatea „alcătuitorilor statului membrilor congresului catolioilor unguri ela budgetului. Este oudrea patriei nostre, că
naţional maghiar", cei cinci depu boratul oomisiuuei de două-cjeol şi şâpte. de 30 de ani, având a repara în acest timp
Mâne, în 26 1. c. noua dietă un- taţi slavi, despre cari am făcut E vorba, ca congresul să fiă conchiemat în desâstrele răsboiului şi ale Comunei, a dota
gurăscă îşi va ţină prima şedinţă. In amintire mai sus. decursul lunei viitâre (Noemvrie) pentru a Franoia cu o mare armată şi cu-o puter
cjiua acesta îşi vor face întrarea în Seim, că cjiarele inspirate de desbate acest nou proieot. nică marină, nici odată creditul său nu s’a
dietă cei din garda lui Szell. Parti Szell se felicitau nu de mult, că clătinat, niol- odată n’a fost adusă a trăi
dul liberal-guvemamental se va afla sub egida „noului sistem", care, ve^î Din Cernăuţi i-se telegrafâză cu din espediente. „Figaro" crede, că nu se
.
3
ărăşî grupat pe băncile, de unde el Domne, a introdus „alegerile cu data de 21 Ootomvrie a. c. lui „Neue fr. va găsi majoritate pentru votarea supri-
stăpânesce ţâra fără întrerupere mai rate", au putut fi aleşi aceşti repre- Presse“: „Dr. George Popovid, care în pe mării budgetului cultelor, a deuunoiaţiunei
bine de trei decenii încoce. sentanţi ai Slovacilor şi Şerbilor, a riodul treout electoral a representat oercul concordatului şi a atentatelor contra liber
Intre cei vre-o 278 de liberali căror presenţă în dietă mi numai că electoral sudic al curiei a V-a din Buco tăţii învăţământului. De-asemenea marele-
se asigură, că 93 n’au fost deputaţi nu va strica, dâr va „folosi" chiar vina în „Reiohsrath", şî-a depus mandatul cjiar frances cere dela guvern să ia măsuri
în periodul trecut, representă deci causei unităţii naţionale maghiare etc de deputat în dieta Bucovinei. Dr. Popo- pentru prevenirea grevei generale a mine
cohorta mamelucilor celor noi. Se D6r n’a trecut o septemână şi ace vicl se retrage din viaţa politică şi nisuesoe rilor şi a răsboiului civil, ou care să ame
vor întelni aşa-der în incinta camerei leaşî foi se plâng contra fişpanulu a primi o docentură peutru dreptul ger ninţă. „Va fi aşa-dâr destul de luoru, pen-
mamelucii vecin cu cei noi şi icdna comitatului Neutra, fiind-că numai lu man" (la universitatea din Cernăuţi?—Red.) tru-oa să rămână cât se p6te de puţin timp
de mai nainte a partidului „singur şi este a-se mulţumi, că în acel corni Reproducem acesta soire cu reserva pentru desbaterile tumultuâse, ce le vor
esclusiv capabil de guvernare ' va tat au fost aleşi doi deputaţi „pan cuvenită, deşi am audit mai de mult, că provoca cererile de autorisaţiune ale ordi
1
fi pe deplin restabilită. slavi". Din ce mai nainte erau de în adevăr d-1 Dr. Popovicî şl-a esprimat nelor religiose. Acestea să se lase mai bine
Nu va trece mult şi totă lumea putaţî blâncjî, c’un program neperi părerea, că ar dori să se retragă din viaţa viitorei camere, dupâ-oe ţâra se va fi pro
şi ţera se va convinge, j;că nici sub culos, de-odată sunt declaraţi de pan- politică. Ne-ar părea rău, dâoă s’ar ade nunţat asupra valârei unei legi (legea con
sbrele Ungariei nu e nimic nou şi slavî şi amintitul fişpan e tras la veri, că dorinţa acâsta s’a prefăcut în ho- gregaţiilor), oare a divisat între sine chiar
că pretinsul sistem nou uu este de răspundere fiind-că, umblând se facă tărîre. D-1 Dr. George Popovicî, care ală şi pe republicani şi — asupra politioei, care
cât o continuare a celui vechiu. Avea a-se realege nisce aderenţi intimi ai turi cu Ianeu cav. de Plondor şi ou alţii: a inspirat aoâstă lege."
dreptate Coloman Szell se asigure lui Banffy, a produs efectul, că po- a inaugurat luptele energioe ale partidului
serbătoresce pe cei din stânga es- poraţiunea mai bucuros şî-a dat vo naţional din Bucovina, mai are o îndatorire
tremă, că el nu urmăresce altă ţintă tul pentru candidaţii panslavî. decât mare morală faţă cu poporul, de a perse Din „Reichsrath“.
şi în fond nu vrea se facă o pentru uneltele urgisite ale lui Banffy. vera în aceste lupte şi a stărui mai departe Şedinţa dela 23 Octomvrie a „Reiohs-
politică deosebită de aceea a an ^Ită dăr, că renumele comita în unire cu soţii săi de principii pentru rath“-ului a fost sgomotâsă. Din causa
tecesorilor sei. tului Neutra a fost „pătat" prin ale triumful final al causei române bucovinene. propunerii lui Stranszlcy privitâre la întâm
Ore cat e schimbare în modul de gerea acelor „panslavî"! Altă, că plările din Littau, Cehii şi Germanii s’au
procedere esterior, pe care mulţi „potopul panslav" se revarsă pri certat urît, aşa oă era p’aoi să se ia şi
Noua dietă ungară a fost convo
naiv] erau înclinaţi a-o privi ca mejdios, aşa de primejdios, încât cată, precum seim, pe diua de 24 Ootom de cap.
schimbare de sistem, nu însemnă Szell e somat se schimbe neamânat vrie. După obioeiO dieta se întrunesce nu Stransky voind să-şî motiveze propu
nimic. E de-ajuns constatarea, că pe conducătorul comitatului, decă mai a treia cH dela diua pe când a fost nerea de urgenţă, n’a putut vorbi din causa
ţinta şi direcţiunea politicei a remas vrea să-i pună stavilă. convocată, prin urmare mâne Sâmbătă în marelui sgomot, ce l’au făout pangermanii.
nestrămutat cea vechia. Pote fi la mijloc şi intenţiunea de a 26 Ootomvrie dieta cea nouă va ţinâ prima Stein şi- Wolf au înjurat pe Stransky, nu-
şedinţă. Majestatea Sa monarohul va primi
In societatea aleşilor din era lui răsturna pe acel fişpan banffyst, dăr pe membrii nouei camere Luni la amiacjl mindu-1 jidan afurisit. După-oe sgomotul
Szell, ce se vor aduna mâne în parla rămâne neîncrederea şi temerea faţă în palatul din Buda, cu care ocasiune va s’a mai potolit, Strausky spune, oă cu
mentul din Budapesta se află ca dmenî cu deputaţii slovaci aleşi. Ei sunt ceti mesagiul de deschidere. Şedinţele se ooasia alegerilor, Germanii au reuşit numai
noi cu program nou cei patru priviţi ca nisce panslavî periculoşi, vor deschide formal Marţia viitâre. Proba prin s lairea alegătorilor. In multe oomune
bil, că disensiunea asupra mesaginlui se va
deputaţi slovaci şi unul şerb, cari cu tdte că foile maghiare au recu înoepe în şedinţa de Vineri sâu Sâmbăta oheltuelile alegerilor au fost acoperite din
la olaltă sunt înşiraţi în catalog sub noscut, că programul lor nu e peri viitâre. — Camera magnaţilor înoă va ţinâ banii oomunelor. Vorbitorul acusă de unel
rubrica deputaţi ai naţionalităţilor culos ideii de stat maghiar, şi că mâne şedinţă. i tiri eleotorale nepermise pe Germanii din
precum şi un singur democrat. Este cei-ce iau ales, „har Dumne4eului Littau, oarl noavend resultat, au voit să-şi
caracteristic, că în totă Ungaria nu maghiar", nu nutresc sentimente Sesiunea parlamentară francesă răsbune. Provâcă pe Germani să arate unde
a fost ales, decât un singur demo panslave. „Figaro" de Marţi, 22 Oct. scrie: Astăcjl au făout Cehii asemenea. Propune, ca afa
crat. Şi la acesta vor privi cu o Sub astfel de auspicii nu cre se deschide sesiunea parlamentară detâmnă. cerea să fiă oereetată.
straniă recelă marii liberali de totă dem, că se vor simţi bine nici un Camera actuală n’are de trăit, decât iârna D'Elvert cjice, oă propunerea lui
nuanţa, cari compun acji represen- moment deputaţii slovacî în socie acâsta. Dâcă vrâ să-şi împlinâscă în mod fi Stransky e o vătămare ne mai pomenită
tanţa naţiunei aristocratice suprema- tatea, în care au intrat. del mandatul, nu se va deda nici un minut a Germanilor şi un atentat la iubirea de
tiste în dietă. agitaţiunilor sterile. Ea va avâ de resolvit dreptate a camerei. Respinge afirmările lui
Cu sentimente şi mai eterogene Congresul catolicilor unguri. o mulţime de cestiuDÎ de interes naţional. Stransky despre abusurile eleotorale, ce
şi reci vor fi priviţi, tără îndoială, Primatele Glaudiu Vaszary a trimis deja Intre acestea în prima liniă este eohilibrul le-ar fi făout Germanii în Littau. Politica
FOILETONUL „GAZ. TRANS". pe nepoţii împăratului Augustin Iturbide, plecare. Acesta oredea însă, pe drept sâu tru mai departe trupele în Mexico, o găsim
care fusese împuşcat la 1826. pe nedrept, oă mareşalul Bazaine, ooman- aici pe deplin confirmată. Acâstă desoriere
Bunele începuturi însă din păcate n’au dantul trupelor franoese din Mexico, e vina o datorim diplomatului hanoveran natura-
avut continuare. Maximilian a început să la tâtă nenorocirea şi oă el, oare după lisat ca Engles, Baronul de Malortie, care
Victima unui vis de mărire. dea dovedi de şovăire. Astăcjl asoulta de mârtea nevestei sale dintâiă se însurase cu nl-o comunică îutr’o colecţie de amintiri
un consilier, mâne de altul şi în cele din o Mexicană bogată, vrâ cu intenţiune să diverse publicate acum în Londra sub tit
După Felix Vogt. u
urmă nu se încredea nici într’unul. Insa-şl facă imposibil noul imperiu, pentru-oa să lul „Here, there and everywhere (Aici, acolo
(Continuare.) guverneze el însuşi Mexioul ca guvernor şi pretutindeni). Malortie se ataşa, ca om
Charlotta, care lua parte activă la tâte
In timpul uuei călătorii a soţului său afacerile statului, avea să sufere sub acâstă general franoes, ori în alt ohip. Charlotta tînăr, corpului de expediţiă austriac şi ca
prin provinciile de nord, ea conducea re particularitate. Erau timpuri, când soţul era şi ea de acâstă părere şi de aceea ho- adjutant al generalului Conte Thuu-Hohen-
genţa în capitală şi a presidat, spre marea său se închidea în apartamentele sale şi tărîră să plece ea la Paris, ca să espună stein, comandant în Puebla, avusese sar
mulţumire a populaţumei, serbarea indepen trebuia chiar şi densa să oâră audienţă, lui Napoleon, cum stau luorurile şi să-i do- cina de a insoţi pe împârătâsa din acest
denţei. Ea devenise ou trup ou suflet me dâcă voia să vorbâscă cu densul, şi nu era bîndâscă sprijinul tronului şi pentru viitor, oraş pănă la Veracruz.
xicană, âr Maximilian, căruia naturelul ger primită în tot-dâuna. Trebue să oonstatăm cu trupe franceze, însă sub alt comandant- Contele Thun şi baronul de Malortie
man îi făoea mai grea asimilarea, îşi dă însă, spre scusa împăratului, că sănătatea Asupra acestei călătorii, pe. care îm- eşiseră oălărl întru întâmpinarea împărăte
dea ou tâte acestea silinţa de a-se familia- lui, care nici mai 'nainte nu era tocmai părătâsa Charlotta o întreprinse în vara sei şi o întâlniră sâra târejiu în apropiere
risa din ce în ce mai mult ou situaţia şi oea mai bună, a înoeput să se sdruncine anului 1866 ou bune speranţe şi care s’a de Rio Prieto. Charlotta, o oălărâţă pasio
de a guverna Mexicul ou MexioanI şi pen şi mai mult sub influenţa climei de sud. terminat în Roma cu isbucnirea alienaţiei, nată, nu făcu us de trăsura sa. Ea le apăru
tru Mexicani. La înoeput totul mergea Napoleon se obligase de a-şî lăsa tru avem a9tădl o descriere nouă, care nu nu călare pe şoseaua luminată de lună, pe care
bine. Preşedintele republicau Juarez, pără pele în Mexioo trei ani de cjile, se hotărî mai, că e scrisă cu inimă şi spirit, dâr con gardurile vii de oaotus aruncau umbre fan
sit de toţi partisanii săi, rătăoea prin pă însă, — deâre-ce văcju, că afacerea nu pro ţine şi o mulţime de amănunte păna acum tastice. Figura înaltă a împărătesei li-se
duri şi tâte părţile oivilisate ale ţării adu mite, âr aventura mexicană produsese în necunoscute. Suposiţia tăgăduită cu încă- păru în acâstă împrejurime ou deosebire
ceau omagiu noului împărat. Un semu de-o Francia âre-careindisposiţie, —să evacueze păţinare de unii istorici francesl, cari s’au imposantă. Cu tâte că cjiua întrâgă o petre
deosebită alipire a dovedit părechia impe ţâra deja în al doilea an. El oomunioâ ocupat ou aveutura mexicană, că adeoă ne cuse în spatele calului, împărătâsa în aceeaşi
rială, care nu avea urmaşi, prin aceea oă, aoâstă hotărîre la timp lui Maximilian, ca bunia nenorooitei împărătese a fost oausată sâră, ,după-ce în cjece minute făcu o baie
ou scop de a perpetua dinastia, a adoptat să-i lase timp peutru abejicere şi pentru de refusul Ini Napoleon de a-şl lăsa şi pen şi-şi schimba garderoba, dădu in Rio Prie-
