Page 42 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 227. —1901.

Cehilor în Moravia, c^ic©, tinde a pune rând naţionalii lor englesl din colonia Cap sunt gaţiunea comitatului Bistriţa-Năsăud, din
naţionale maghiare şi ’n alte cjile mari de
pe rend mâna pe tâte oraşele germane. pănă în suflet amărîţl şi indignaţi de săl- cercul electoral al Şieului-mare.
ale Ungurilor arborâză în turnul biserioei
Faţă ou acâsta luptă de cucerire a Cehilor, bătăciile oştirei englese. Alegerea s’a făcut în oancelaria co­ din Osanâlos stâg treicolor unguresc.
Germanii trebue să opună cea mai puter­ Putâ-se-va 6re decide regele Eduard munală din Şieul-mare. 6menii stăpânirei, Mai bine s’ar sili, oa în filiala Nădar
nică resistenţă. de a face sfârşit acestui crânoen şi ruşinos totdâuna şi-au candidat pe ai lor; pentru să aibă şcâlă şi învăţător, căol cu asta ar
In decursul vorbirii lui D’Elvert a râsboiO, ridicându-şl glasul în sfatul ţării care toţi slujbaşii au luptat din răsputeri
folosi poporenilor săi, şi se nu-i seducă să
isbucnit ârăşl un mare sgomot între Cehi pentru de a-se încheia o paoe onorifică cu să se voteze pentru ei; însă niol-odată n’au
mârgă la urnă, ca să voteze ou duşmanii
şi Germani, aşa că erau temeri, că cârta Burii? Inima lui de sigur înclină spre o ast­ putut eşi învingători, deâre-oe Românii şi Românilor. Atâta de-ocamdată.
va degenera în fapte. fel de pace. Oe vor cjice însă cei ce vor Saşii au ţinut strîns la olaltă şi tot mereu
Argus.
După D’Elvert a vorbit Cehul Svozrl, pune înainte consideraţiile de putere şi de şi-au ales âmenii lor.
oare a declarat, că Cehii au făcut în Mo­ prestigiu ale Angliei ? Văcjend âmenii stăpânirei aoâsta,
ravia tot posibilul de a-se realisa pacea, pe S’a mai anunţat, că obiectul principal, acuma nici nu şi-au pus oandidaţî, şi ast­ Despre duel.
basa însă pe care stau Germanii, pacea nu ou care avea să se ocupe marele consiliu fel s’au ales 6 Români şi un Sas, toţi
se va putd face. de corână, ar fi o declaraţia a guvernului âmenl, în care ne putem înorede, anume: ii.
asupra răsboiului în Africa-de-Sud. Lumea Mi-s’ar putâ obiecta, oă duelul mă-
Disouţia s’a încheiat. A mai vorbit 1) M. O. D. loan Mărginean căpitan o. r.
aşteptă cu încordare să vadă, care va fi resoe valârea intrinsecă, onârea intrinsecă,
germanul Albrecht voind să dooumenteze în pensiă în Ragla, 2) Dr. Alesandru Pop,
netemeinicia aousaţiunilor oehice. El a forma şi cuprinsul acestei deolarărl? In le­ medio în Bistriţă, 3) Simion Tanoo, preot deâre-ce promovâză curagiul. Este în in­
sfîrşit declarând, că poporul german din gătură ou ea, sunt semnificative nisoe date, în Monor, 4) Vasile Bălan, preot în Balaş- teresul hărniciei soldăţesol, atât de preţiâsă
ce le-a citat un lord într’o mare întrunire la oas de nevoie, ca soldatul să se vadă
Moravi» va lupta în unire oontra provoca- falăul-de-sus, loan Bârsan, preot în Sebeşul-
ţiunilor Cehilor. din Anglia şi după cari pănă acjl au fost inferior, 6) lohan Dienesoh, preot lut. în mai des în faţa pericolului de mârte şi să
transportaţi în Africa-de-Sud din porturile aibă astfel ocasiune a-se eseroita în dis­
Orhei.
englese 350,000 de omeni şi 200,000 de cai. Coresp. preţuirea morţii.
Marele sfat din Londra. Aceste oifre oolosale vorbesc mai eloqueut, Oontra acestui argument nu e greu
decât ori ce. de loc a lupta. Dâcă eseroiţiul în descon­
ErI s’a ţinut în Londra un mare con­ Dela alegeri.
siliu de corână, care a fost conohemat de siderarea pericolului de mârte este în in­
teresul vitejiei soldăţescl, de ce nu se
regele Eduard, oare, firesoe, a şi presidat. Unirea Cretei cu Grecia. — 23 Oct. st. n. 1901.
iau măsuri oficiale pentru aşa ceva la ma­
Acest consiliu avea să se sfătuâscă, cum „Naţional Zeilung d’n Berlin scrie, Domnule Redaotor ! Deşi târejiu, cred nevre şi de ce se lasă aoâsta sîrguinţei
11
se 4ice, asupra mijlâcelor, prin care să se că planul de a-se uni Creta cu Grecia a totuşi a fi de interes să Vă comunic urmă- private? Şi dâcă duelul în adevăr servesoe
pună capăt ou ori oe preţ răsboiului din făcut ârâşl un pas însemnat înainte. Rusia târele :
Afrioa-de-Sud. La acest consiliu a fost in­ nu mai ridică acum escepţiunl oontra uni- Alegerile din Biharea au decurs ca tâte la vitejia soldăţâscă, de ce este interejis
prin legea militară ? Şi de oe să nu fiă tot
vitat şi lordul Salisbury. Regele să fi espri- rei. Soirea, că Rusia ar fi făcut demersuri alegerile. Preoţii români ou escepţiunea a aşa de necesar şi pentru soldatul comun,
mat dorinţa, ca înooronarea lui să nu se în direcţia aoâsta la puteri, nu se oonfirmă doi inşi toţi au luat parte, atât gr. ea-
ca şi pentru ofiţer, de vreme ce în cas de
facă pănă-ce răsboiul nu se va fi terminat. încă. tolioil, cât şi gr. orientalii. S’a purtat forte răsboiii, oe pot face nisce ofiţeri ouragioşl
Ar fi dâr să se facă oele mai mari sforţări O telegramă din Constantinopol cu soandalos între ei preotul Axentiu Sarkady în fruntea unor soldaţi fricoşi?
pentru terminarea lui, o^ea-ce însă cu greu data de 23 1. o. spune: Consulul rusesc din Fegyvernek. Acest domn în paroohia Onârea, care de fapt servesce vecinie
va merge, oăol va trece încă mult pănă-ce Gîers şi consulul frances Blanc au fost re­ sa ou săptămânile întregi nu servesce litur­ drept pretext pentru duel, este ondrea es-
va pută fi înfrântă resistenţă Burilor, de chemaţi din Creta de cătră guvernele lor ghia, căci qjice-se, că e bolnav, âr la ale­ ternă, oare constă în respectul şi apreciarea
nu cumva se va întârce chiar foia, băgând numiţi fiind alţi consuli. Giers şi Blanc tră­ gere de deputat se duce şi să pârtă aşa de oe se dă propriei uâstre persâne de oătră
aceştia în strîmtâre pe Engleel cu ajutorul iau rău cu guvernatorul şi în mai multe rân­ prost, încât gendarmii se văd oonstrînşl a-1 alţi omeni.
răsculaţilor din coloniile englese. duri prinţul George a cerut să fi i rechemaţi. scâte la stradă între suliţe din looalul ale-
Eu consider de iraţională acea onâre
E probabil, că în oonsiliul de corână, In cercurile diplomatice bine infor­ gerei. La alegere a luat parte şi oantor-
esternă, acel respeot, oare se zidesce pe o
despre care vorbim, se vor fi ridicat şi pro­ mate se oonfirmă soirea, că Busia şi Frau­ învăţătorul său Aurel Barbuşiu, care făcea
apreciare falsă a unor valori cunoscute,
teste în ooutra politicei lui Chamberlain, da au aprobat în principiu anectarea Grelei mai bine să-şi fi căutat de şoâlă, căci să
prin urmare pe o orâre positivă, pe un
care a dus lucrurile aşa departe în Africa- la Grecia. Cele două mari puteri au stabi­ cânte în biserică îi e ruşine şi consideră a
prejudiţiu neîntemeiat, fiă că preţuescl,
de-Sud. Ororile acestui răsboih sunt aprâpe lit aoâsta ou ocasiunea întrevederei din fi dejositor pentru el.
oeea-oe este lipsit de valâre, sâu ohiar vred­
întrecute de cruzimile Englesilor, de pus­ Compiâgne şi Regele Greoiei, George, a Preoţii şi învăţătorii români au votat nic de ocară, fiâ oă oeea-ce are în adevăr
tiirile, ce le-au făcut pe moşiile Burilor, ale fost înounosciinţat ou prilejul ultimei sale în Biharea ou Kiss Elek, care a păşit ou valâre, o preţuescl mai mult, deoât face. O
căror case le-au ars şi distrus, âr pe fe­ visite în Paris despre acest plan, i-s’a ob­ program oposiţional, a că(jut însă faţă de asemenea onâre, în sine, n’are nici o va­
meile şi copiii Burilor i-au internat în aşa servat însă, că din punct de vedere al Rigo, ou care a votat preotul din Burzuo lâre. Pentru o respectare atât de iraţio­
14
numitele „tabere ale refugiaţilor , unde se oportunismului anexiunea trebue amânată Horvat.
prăpădeso şi mor de fâme şi de bâlele ce-i înoă 2-3 luni. La alegerea din Mărgitta încă s’au nală niol un om ou minte, nici un om în
adevăr de onâre uu-şl va bate oapul.
u
bântuie în urma relei tratări. In luna Sep­ „Allgemeine Correspondenz din Vieri a presentat mulţi preoţi români uniţi şi neu­
temvrie a. c. au fost internate in aoeste află, că şi Sultanul primesce sub âre-carl niţi. Aici a păşit de candidat Szatmari Mor Să presupunem, că suntem îutr’o casă
tabere ale miseriei 190,418 persâne, între oondiţiunl, unirea Cretei cu Grecia, conside­ perciunatul ou program kossuthist şi Orley de alienaţi; se presupunem —cenusepâte
oarl 54,326 copii. Dintre internaţi au mu­ rând, că unirea turoo-greco-română va îm­ ou program guvernamental. Lui Szatmari, presupune îutr’un balamuc,?—că acolo este
rit 2411, între cari 1964 copii. ' piedeca la primăvară o contra lovitură în care a oătjut la alegere, i-a fost un mare o secţia de nebuni, unde toţi paoienţii um­
Regele Eduard ounâsce tote acestea Macedonia, piârul „Berliner Tageblatt con­ oorteş Iuliu Filimon preotul gr. cat. din blă în patru pioiâre şi sunt de firma con­
u
şi nu este mirare, că se gândesoe a pune firmă soirea despre iminenta anexare a in­ Osanâlos şi notarul districtului protopopeso vingere, oă orî-oe om, căruia nu-i lipsesce
odată capăt vărsărilor de sâuge şi cruzimi­ sulei Creta la Grecia. Germania şi Austria al Bărcăului. Acest domn, care aspirâză la înoă demnitatea de om, trebue să umble
lor, cari au făcut, ca Englesii să-şi perdă nu-i vor pune piedici. protopopiă, deşi ar fi să fiă popă românesc, numai decât în patru pioiâre. 6re medioul
ourant îşi ra bate capul aşa de grozav cu
tâtă simpatia la popârele oulte şi să fiâ în- s’a înrolat în tabăra kossuthiştilor şi ou
respectarea acestui cerc sooial şi valuaâre
loouită de ura cea mai mare, oe pâte fi nu­ Alegeri municipale, asta se laudă în gura mare tuturor, ou oarl
mai justifioată faţă cu sugrumătorii unui convine. Altcum acest domn, ca să se arate, asupra sa proba cerută a demnităţii sale
Sebeşul-inferior, Oct. 1901. de om? Eu cred, că ou tâtă nenorocirea
u
popor atât de eroic. Nimic nu pâte con­ că e bun „hazafi şi oa Oonsistoriul din
damna mai mult purtarea Englesilor, deoât Stimate D le Redaotor! In 16 1. c. Orade să-l afle vrednio, ca pe o rudă ce e sa, va rămânâ fârte liniştit!
faptul, că pe lângă Africanderl înşişi oo- s’a făout alegerea a 6 membrii în congre- cu vicarul Lauran, îu tot anul la sărbările Fără îndoâlă, oă omul de onâre con­
dus de noţiunea onârei adevărate, va pro­
fesa ou hotărîre principiul, că mai buouros
renunţă la respectarea din partea âmenilor,
to un dineu ofioial cu recepţia, cu care aoâstă scir9 numai decât la Mexioo, însă leou, care conform etichetei să o fi salutat decât să-şi renege convingerea sa mai bună
contele Thun, cu o prevedere înţelâptă, ocu­ la debarcarea pe pământul frunoes, oa pe
ocasiă, fiind dată taciturnitatea damelor şi conscienţa sa.
pase oficiul telegrafic şi permise deschide­ o suverană amioă. încă şi mai mult i-se
mexicane, aprâpe ea singură conduse în-
rea lui abia un ceas după pleoarea împă­ întunecaseră privirile, când ea aflâ dela După opiniunile şi principiile, ce
trâga conversaţia. Deja împrejurarea acâsta
rătesei. Bazaine se înfuria, [când afla şire- Mora, că curtea frauoesă fusese însciinţată domneso în cercurile dualiste, un bărbat,
arată, oe constituţia estra-ordiuar de puter­
tlioul atât de bine reuşit şi dădu ordin'te­ la timp despre sosirea ei, dâr cu tâte aces­ care la o eventuală ofensă adusă onârei —
nică avea Oharlotta, şi că pe acel timp spi­ luând acest cuvânt în oel mai larg înţe­
legrafic, să urmărâscă vaporul şi să aducă tea nu i-s’a pus la disposiţiă nici măoar
ritul ei încă nu avoa nici o umbră de tur-
pe împărătâsa înapoi. Dâr drumul făcut de unul din palatele imperiale. les — nu răspunde ou provocare la duel,
burare. In oonversaţiile ei, oe le avuse cu ;
„Impâratrice Eugânie“ era mult mai înain­ este om fără onâre, fiind-oă prin purtarea
Thun şi Malortie, continuând călătoria, ma­ Intrarea în gara din Paris justifica te­
tat, decât oa încruoişătorul din Veraoruz" sa a dovedit, ori că n’are sentimentul de
nifesta cele mai bune speranţe ou privire merile oele mai rele. Nimeni un venise la
să o fi putut ajunge. onâre, ori că este un laş, amândouă aoeste lu­
la misiunea sa şi nu arare-orl făcea ohiar întâmpinarea ei, nici o trăsură de curte,
cruri sunt însă o pată de ruşine. Dâcă cine-va
şi glume. Obiectul glumelor îl forma ma­ Pentru evenimentele, ce au urmat, Ma­ nici un camerier, nici un lacheu, nici mă­
vrâ să-şi păstreze aşa-dâr numele unui bărbat
reşalul Bazaine, pe care părechia imperială lortie nu mai este martor ocular, isvârele oar covorul roşu, oare se obiclnuesoe a-se
de onâre, dâcă vrâ să fiâ considerat şi mai
îl trăsese binişor pe sfâră. In presupunerea, lui sunt însă din oele mai bune. Amica şi pune pe peron, de câte-orl sosesce sâu plâcă
departe ca om de onâre, trebue să răspundă
că el s’ar opuue unei călătorii a împără­ dama de ourte a Charlottei, oontesa del vre-o persână princiară. Nimioa! Nimica!
la o ofensă ou provocarea la duel. Tot aşa
tesei în Europa, ofioial se publicase Bariio, oare a murit înainte de oincl spre- Şi acum mărturisi şi Mora, că le-a prevă­
şi cel provooat este dator onârei sale, să
ca ţîntă a călătoriei peninsula Yucatan, (jece ani, a povestit la 1868 în Paris cele zut acestea şi că a luat o trăsură, ou care
acoepteze provocarea, căci dâcă o respinge,
unde Oharlotta deja mai nainte avuse — întâmplate şi tâte datele ei s’au confirmat împărătâsa şi suita sa să mârgă la „Grand
prin aoâsta dovedesce laşitate şi este esoo-
se o primire entusiastâ, ba se dădură de cătră contele Bombelles, oel oe urmase Hotel , Oharlotta tremura în tot corpul,
u
municat. Acâsta este coucepţiunea duel-
chiar ordine pentru intrarea solemnă în pe moştenitorul de tron jRudolf în mârte când la braţul lui Mora părăsi trenul.
giilor.
Campeche şi în alte oraşe de acolo. şi de de Mora, ambasadorul mexican de Acâstă lipsă incredibilă de politeţă era nu
Dâcă un caracter onorabil, ou alt cu­
Afară de acâsta se reservaseră în Veraoruz, pe vremuri pe lângă curtea din Paris. numai o insultă mortală pentru demnitatea
vânt un bărbat de onâre In adevăratul în­
şâse loourl pentru reîniârcerea ofiţerilor pe Domna del Barrio îl asigura îuainte de tâte ei personală, dâr şi un semn neîndoielnic,
ţeles al cuvântului trebue să reageze sâu
vaporul „Impâratrioe Eugânie“, ce mergea oă Oharlotta şi pe vapor avea perfectul oă n’are oe mai spera şi că trista sârtă a
nu în tâte oasurile la o ofensă, despre
la Brest. însuşi ministrul de esterne mexi­ eohilibru spiritual şi corporal şi că primul împărăţiei mexicane este pentru tot-dâuna
acâsta vom vorbi într’un alt număr.
can, Oastillo, care însoţise pe împărătâsa, nor de mâhnire se pusese pe fruntea ei în pecetluită.
afla numai în Veraoruz, că domnitârea nu Brest, unde găsi numai pe ambasadorul (Va urma). Delaletca.
merge la Oampeche. El voia să telegrafeze Mora, însă nici un trimis de al lui Napo-