Page 43 - 1901-10

Nr. 227—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

drepturile
omului,
drepturi lăsat ooupaţiunea mamelor lor, cu care s’ar
umanitate,
SOIRILE DILEI. egale, etc. „Adevărul" oere fără nici o fi putut hrăni, şi au ajuns ou diploma în ce mai energic, aruncă flori lui Santos-
Mulţimea, oare protestâză din ce îu
— 12 (25) Octomvrie. reservă, să li-se dea jidovilor drepturi. mână muritâre de f6me, s’a format o so­ Dumont. I-se oferă buchete. Unul îi dă un
Este semnifioativ, că aoest 4' româ­ cietare specială sub titlul „Oeuvre des In- iepure alb.
ar
O visită Ia Sinaia. Intr’unul din In aoest moment, fundatorul premiu­
n
nesc este singurul (j‘ * România, care stitutrices franşaises". Acâstă societate a
ar
numerii treouţî am amintit despre visita, lui, Deutsch dela Meurthe, care sosise din
lar
are tristul curagiu a-se deolara de 4 ji­ plasat pănă acuma 2000 de iustitutâre.
oe a făout’o la Sinaia FZM. Probst, co- Biaritz, ajunse pană la tinărul aeronaut.
dovesc. Tdtă pressa românâsoă este în ces- se
A audantul oorpului de armată ardelean, cu Teatru german. Mâne, Sâmbătă, oa — „După mine, amice — 4’ ®1 —
tiunea ovreiâsoă hotărît naţionalistă, res- ai câştigat premiul" !
mai mulţi oficerl din armata comună la novitate: Flachsmann als Erzieher", oome-
r
peotive antisemită (? Red.) Jidovii, ou aju­ Atunci ovaţiunile deveniră şi mai
ourtea română în Sinaia. Acum se anunţă, die în B acte de Otto Ernst.
ar
torul numitului 4‘ i ftU recurs la un nou mari. Mulţimea aclamă pe Heury Deutsch
oă regele Oarol a primit pe âspeţii săi c’o
mijloc, ca să faoă propagandă pentru causa 2 Un medicament pentru popor. Prin aşa şi pe Santos Dumont, oarl îşi strîngeau
rară afabilitate şi a dat în ondrea lor un numitul spirt de 1nn (Franzbrandtwein) şi sarea de mânile.
lor. Ei organisâză o sooietate a „Tiuerimei
dejun la „Foişor". Regele a amintit în mai vin al lui Moli, pacierţilor li-se oferă un mijloc vin­
generdse", care să între în luptă în numele
multe rânduri amicalele raporturi de cama­ decător sigur şi ieftin contra maladiilor de reumă
prinoipiilor moderne şi a ideilor progresiste apoi la răni şi umflături. Preţul unei sticle dim­ Dare de semâ şi mulţămită publică.
raderia, ce esistă între armatele română şi
-
pentru egala îndreptăţire a jidovilor. Jidovii preună cu îndrumarea necesară e de corâne i !)0.
austro-ungară. Ospeţii s’au reîntors Sâm­ — Fine. —
speră a găsi destui naivi printre studenţii Se trimite dilnic prin rambursă poştală de farma­
bătă sâra la Sibiiu. cistul şi liferantul curţii c. şi reg. A. Moli, Viena 1 Tot la adresa subscrisului şi pe basa
creştini, cari se vor înscrie în acâstă so­
Tuchlauben 9. In farmaciile din provincie şi în dro- susoitatului „Apel" 11. Sa Iuliu Bardosi
In diua Sfinţilor Arclianglielî, 8 oietate şi se vor lăsa a fi esploataţ-I pentru guerii se se ceră hotărît preparatul A. Moli, ca e inspector reg. şcol. eomitatens şi membru
r
Noemvrie, Liga pentru unitatea culturală scopuri jidovesc!. Sperăm însă, că şi aoeste e provS4ut cu marca de contravenţie şi cu sub» onorar al Reuniunei Archidieoesane, ne-a
a Românilor va face o mare manifesta- agitaţiuni jidovesci vor rămână fără efeofc. scrierea. îmulţit înfiinţânda bibliotecă cu 8 cărţi:
ţiune în amintirea lui Miliaifi Vitâzu. Di- T6te straturile populaţiei românescl sunt 1 — 2) Almanachul învăţătorului român pre
. i t " ' . aoul şcol. 1898/9 şi acelaşi pre anul şcol.
mineţa va fi servioiu religios la biserica pătrunse de convingerea, că acordarea drep­
Balonul lui Santos-Dumont. 1899/900, întocmit de losif Velcean învă­
Mihaiîi-Vodă, âr după amiacjl se va ţine turilor politioe la jidovi ar duce la o ca­ ţător. 3) Arghtr şi Elena. 4) Criticele is­
u
un mare meeting, la oare vor asista dele­ tastrofă naţională şi ecoriomicâ". „Le Temps din Paris sorie: torice ale lui losif Ş-,erca Şuluţiu de Ker-
gaţii tuturor secţiilor. Santos-Dumont a făcut în chip strălu­ penyes soărmanate. 5) Canonele şi politioa
Cununia. D-l Constantin Ceruleanu
cit esperienţa ce i-a fost impusă spre a 4e Gheorghe Bogdan Duică. 6) Conscrie-
Congregaţia comitatului Cine con­ şi d-şora Irina St. lancu îşi vor serba Du­ câştiga premiul de 100,000 de franol, fuu- rea alegătorilor. 7) „Curs de pedagogie"
vocată pe cj' de 21 Oct., a fost fârte minecă în 18 Octomvrie v. cununia reli- dat de Henry Deutsuh. Unul din colabo­ de I. Găvăneson, studiu oritio de Teodor
ua
eo
sgomotdsă. Yice-şpanul Becze raportâză gidsă în biserica Sf. Vineri din Ploesol. ratorii noştn, care se afla pe o platformă Raioa prof. gimn. 8) După 4 ® an î de
a turnului Eiflfel, ne faoe următârea des- luptă nirţională, studiu politic de Nicolae
.despre miseria estremă, în oare zace poporul,
Miss Stone. Consulul american Diek- oriere a acestei interesante esperienţe aeros­ Novac, — tâte acestea din urmă în preţ
apoi face aspre imputări oorpului profeso­
son, din Constantinopol, a primit soirea, tatice : de 4 cor. 95 b.
ral dela gimnasiul din Csiksomlyâ, pen-
că miss Stone se află aprope de Jakoruda, „Plecând din parcul Aero-Clubului, la Ioan Lasou învăţător în Sărmaş (Gyo
tru-oă a corteşit la alegeri şi a influinţat orele 3 fără 16 minute, vedem aerostatul Salamâs) doneză un esempl. din „Mâheszet"
pe teritoriul turcesc. Dickson a cerut din
părinţii elevilor în favorul unui candidat. îndreptându-se cu o iuţâlă şi cu o precisi- (Albiuărit) de Iozsa Sâudor înv. rom.-cat.
nou guvernului bulgar arestarea membrilor
(Oare?—Red.) Coutra acestei părţi a rapor­ ime admirabilă spre turnul Eiffel unde se în Gyo-Ditro în preţ de 2 cor., prin ur­
comitetului macedonean, ca oomplicl la ră­ afla un mare număr de curioşi şi de sa­
tului protestâză directorul gimnasiului şi se mare până în present „biblioteca despărţ.
pirea misionarei americane, în scop de a vanţi. înv. gr. cat. „Giurgeu" dispune de 35 cărţi
nasce o viuă discuţiă.
face pe bandiţi să reducă suma. Poliţia Peste nouă minute, balonul, ajunse la în preţ de circa 127 cor. 55 b.
Prinţul Adalbert de Prusia în oauiă să stabilâsoă complicitatea comitetu­ o 6re-care distanţă de turn, o ia la drâpta In urma condusului luat sub p. 6. a
Constantinopol. Sultanul a primit alaltă- lui macedonean cu bandiţii. Boris Sarafoff înspre Grenelle, şi făcând o evoluţiune splen­ proceselor verbale, în şedinţa acestui des­
didă, trecu pe de-asupra oâmpului lui Mar- părţământ ţinută la 30 Maih a. c. în Lo-
erl în audienţă pe prinoipele Adalbert de e căutat pretutindeni. Zonoeff, declară, că te şi se reîutârse dinspre domul Invali ves, sunt îndemnat şi îndatorat a aduce şi
Prusia, oare era însoţit de ambasadorul plătirea răscumpărărei ar constitui un grav 4ilor. pre acâstă cale P. T. donatori — pentru
Germaniei, baronul Marschall de Bieber- preoedent, periculos pentru străinii, cari lo- AolamaţiunI entusiaste îl salutară din mariniraosele douaţiuul — în favorul aug-
stein. Sultanul i-a întors apoi visita în oueso în Bulgaria. Primul ministru bulgar depărtare. Balonul se găsea, în acest mo­ mentărei bibliotecei ndstre, şi în numele
Karaveloff declară, că vrâ să procedeze cu ment, la o îuălţime de 250 sâu 300 metri. acestui despărţământ, cele mai căldurâse
chioşcul din palatul imperial, în care prin­ Forte stăpân pe aparatul său, Dumont pă­ mulţămite.
oipele este instalat. Sâra s’a dat la Yldiz- energie.
rea a-1 dirige cum voia, cu o precisiune re­ Bilbor, la 9 Octomvrie 1901.
Chiosc un prânej. de gală în ondrea princi­ Lupta CU Boxerii. O telegramă din marcabilă.
pelui german, la care au luat parte baronul Peking anunţă, că s’a dat o luptă sânge- La reîntâroerea sa, Santos Dumont In numele despărţământului:
Marsoball şi personalul ambasadei germane întâmpina o dificultate şi mai mare, căci Vasiliu Trîmbiţaş
rosă între trupele chineze şi boxeri, aprdpe
şi aprdpe toţi miniştrii turci. Intr’un alt avea vântul contra lui; dâr el triumfa per­
de Hsinguing. Boxerii au fost biruiţi. 140 înv. şi not. desp. în Bilbor,
salon a avut loc o masă în ondrea oade- je cfc. Două 4®oI şi cinci de miuute după
de boxeri au fost îndată decapitaţi. plecare îl vedem plutind de asupra parcu­
ţilor germani de pe oorveta-şodlă „Char-
lui aerostatic şi apoi scoborându-se în pun­
lotfce". După masă s’a dat o representaţiă Ciuma în Constantinopole. Pilele ctul de unde plecase. L i l e r a t u r â .
teatrală. acestea în Galata s’au produs din nou şâse Din turnul Eiffel se putea vedâ cu 11
caşuri de oiumă. ochianele, adunat la Longohamps un nu- A apărut „Clipe de repaus de
Desfiinţare de agenţii bulgare. Sorcovă. Un volum elegant, care pote oou-
măros public care aplauda pe tinărul şi in-
Pentru a faoe eoonomii, Bulgaria a decis Regele IJmberto avea un alterego trepidul aeronaut" pa loc pe masa orî-cărui salon. Preţul 2
să desfiinţeze agenţiile sale diplomatioe din n Salerno, pe fotograful Bertolani, oare cordne (Pentru România 2 Lei 50 bani)
De altă parte, un colaborator care
BucurescI, Atena şi Londra. sâmănă ou asasiuHtul rege de minune. Ber­ fusese de f»ţă în parcul Saint-Cloud, isto- porto estra. Credem a fi de prisos a mai
tolani a trecut JB®!® acestea în trăsură pe risesce următorele: recomanda în special acâstă nouă apariţie
Doctorul Toma Ionescu, profesor la
lângă oasarma din Salerno. Sentinela din Santos Dumont a plecat întâiii la literară. Numele lui „Sorcovă" este destul
universitatea din Bucuresol, a fost chemat
faţa casarmei, vădend pe Bertolani a scă­ orele 2 şi 29 m. Dâr sîrma agăţâudu-se de de bine cunoscut publicului nostru din alte
la Yarna să opereze pe soţia lui Riza bey. un copac, a trebuit să se soobăre şi să re-
pat puşca din mână, ore4ând, că vede spi­ scrieri ale sale. In acest volum găsim un
Operaţia a reuşit forte bine. Eminentul încâpă proba. Pregătirile odată terminate,
ritul lui Umberto şi a înoeput să strige limbagiii frumos românesc şi nişte poves­
chirurgiau român a fost asistat de Dr. Ba- Dumont porni a doua âră la 2 ore şi 42
„ajutor!“ minute, şi de data acâsta, după o învârti- tiri scrise cu atâta spirit, încât cartea odată
lăcesou şi de studentul în medicină Papa
tură la stânga, se îndrâptă spre turnul luată în mână, nu o mai pui jos, pănă nu
dopol. Heyl Kurt, locotenentul din reg. 1
Eiffel, cu o precisiune şi rectitudine in­ ai cetit’o totă. Se p6te procura la Tipogra­
de dragonl din Hanovera, despre care am comparabilă. Peste opt minute şi patruzeci
Buller — în disponibilitate. Fai­ fia A. Mureşianu, pe lângă trimiterea pre­
amintit, oă a plecat călare din Metz cu şt cinci secunde el înconjura de două ori
mosul general engles Buller a fost pus în ţului indicat plus 20 bani porto.
destinaţiunea BuourescI, a sosit în 4'ua de turnul E:ffel, în dosul căruia balonul se
■disponibilitate. Mare parte din foile englese presenta perpendicular pe direcţiunea ple-
23 Oct. în Turnu Severin, de unde după
se bucură de aodsta. „Daily News însă scrie, oărei.
11
un scurt repaus a plecat spre BuourescI.
că ddcă guvernul engles ar fi primit la La reîntorcere a trebuit să se lupte SOIRI ULTIME.
Locotenentul german, oare a parcurs acâstă
timpul său propunerea lui Buller după de- în contra vântului. Din causa acâsta numai
mare distanţă din rămăşag, a făout drumul peste 21 minute a putut să se scobâre în
sastrul lui Oronje la Paardeberg, Anglia ar Berlin, 24 Octomvrie. Din sor­
de 1600 km, dela Metz pănă în Timişâra parcul aerostatio.
fi economisit multe milidne şi s’ar fi mân­ ginte autentică se afirmă, că deja
în 16 fii'®, făcând repaus de-o 4i în Viena. El făcuse parcursul total în 29 mi­
tuit viaţa a multe mii de omeni. Buller re­ la Fredensborg Ţarul a fost câştigat
Corpul oficeresc din Timişora a dat un nute şi 15 seounde. Dâr în loc de a-se da
întors acasă fu numit comandant al corpu­ jos numai decât, el mai făcu un larg în­ pentru anectarea Cretei.
banchet în onorea locotenentului german.
lui de armată în Aldershot. Ca urmaş al conjur care ridica timpul total la 30 mi­ Londra, 24 Octomvrie. Din Shan-
Pănă la ţînta sa, Bucuresol, sunt de tot
lui se cjioe, că va fi French. oare conduce nute şi 40 seounde şi 35 / . In aoest mo­ ghai i-se anunţă lui „Times", că foile
00
2100 km. Dela Timişâra pănă acolo îi mai ment, mulţimea, oare era enormă, îi făcu
&dl operaţiunile in colonia Cap. chinese publică convenţia referitdre
trebuesc probabil 6 4d®* Calul său engles o ovaţiune de nedesoris.
la Mandsuria. Convenţia constă din
pur sang se află în condiţii esoelente. — Am câştigat premiul? — întreba
Represalii rusescî. Din Petersburg 5 puncte. Intre altele se stipulâză în
Santos Dumont.
se anunţă, că guvernul ruseso, ca represalii Un negru la masa preşedintelui. convenţiă, că gsrnisonele indigene
— Da! da! strigară sute de inşi. Şi
-contra agrarilor din Prusia, va opri emi­ Este greu să-şi faoă oine-va o ideie de fiă-oare se grăbi să-l felicite şi să-i strîngă vor fi formate din trupe instruite de
grarea temporară a muncitorilor agricoli sensaţiunea produsă prin faptul, oă preşe­ mâna. Ruşi; apoi că Mandsuria va fi ărăşî
ruşi pe teritorul german. In acest sens & dintele Roosevelt a reţinut la prâu4 pe d-l In acel moment contele de Dion, a Chinei după evacuarea totală, care
apărut acum de ourend o publicaţiune a Bocker, preşedintele universităţii din Tus- membru al comisiunei, se apropie şi-i 4'°®: se va face numai peste trei ani.
ministerului de esterne rus. Măsura proiec­ kegee, care aparţine rassei negre. Este — „Amice e o diferenţă de pat.ru- Viena, 25 Octomvrie. Mâne so-
tată de Rusia va fi desastrudsâ pentru agri­ pentru prima-âră, că un negru este admis 4eoI de minute şi astfel nu poţi să câştigi sesce în Budapesta marele duce Mi-
pretfiiui". (Experienţa trebuia să se facă nu­
cultura prusiană, dedre-oe munoiitorii ruşi la masa presidenţială. Şefii politici de sud mai în 30 minute). Se aud murmure vii hail Nicolaevicî, oa se visiteze pe
au devenit indispensabili. sunt indignaţi din causa onârei acordate de protestare. Contele de Dion adaugă : Majestatea Sa. Se crede, că marele
rassei negre şi au decis a nu mai sprijini — „Aşa e regulamentul". duce vine în misiune în cestiunea
ia_
Despre jidovii din România 4 *
rului „Deutsche Zsitung" din Yiena i-se politica lui Roosevelt. — „Dâoă eaşa", 4L® Santos-Dumont, anectării Cretei la Grecia.
u
„plec imediat din nou .
«orie din Buoure3d : „Deja de mai mult Institutorele francese. Astă41 sunt
timp jidovii au reuşit a-se face cu desă­ în Franoia mii de iustitutore ou diplomă, — „Dâr mulţimea se opune. Ea e de Proprietar: Dr. Aurel Mureşîanu.
părere, oă Santos-Dumont a câştigat. Ti-
vârşire stăpâni pe (j.iarul „Adevărul", din cari mor literalminte de fdme, fiind-că nu nărul aeronaut se supune. Redactor responsabil: Traian U. Pop.
•care au făcut un adevărat monitor jidovesc sunt posturi, unde să le plaseze. Pentru
— „De alt-mintrelea, mi-e tot una.
<Cu ajutorul cunoscutelor frase despre ajutorarea acestor nenorocite, cari şl-au Cei 100.000 de franci erau pentru săraci".