Page 45 - 1901-10
P. 45
REDACŢIUNEA, „oizeta“ iese în flacire ţi.
Aiministraţiunea şi Tipografia AUonaraeiite pentru Austio-Dngaria:
Braşov, piaţa mare r,r. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
mesc.— Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şAse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
•s prlmeso la Admlnlstraţlune In N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la urmutărole
Se prenumoră la t<5te oft-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Los-
ner, Heinrioh Schalek. A. Op- Aeonamentnl pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. idmtnistraţiunea, Piaţa ir. ar o.
In Budapesta: la A. V. Ctold- Târgul Inului Nr. 80, e;aaiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 cor., pe ş£f e
Leopold(VII ErzsAbot-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cot.
P R E Ţ U L 1 N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Po un an
o seria garmond pe o colină (Numer d e D u m i n e c ă 4 1 ) 24 oor., pe 0 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone. — Un osempiar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atflt abonamentele)
fă şi învoială. — RECLAME po cftt şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Braşov, Dwninecă 14 (2?) Octomvrie 1901.
încurcăturile reîncep. Dăcă ar merge tot aşa, camera Căci cestiunea pactului, ce se trăgă- valiseză cu îngâmfarea celui ce se scie
din Yiena s’ar pomeni de odată ărăşî nesce deja de atâţia ani, a devenit stăpân într’un sat fără câni. „Nu
înainte cu 4—5 luni cercurile apucată de vârtejul obstrucţiunii. A în adevăr o pacoste nu numai pen sunt teciorî prea renumiţi cei patru
politice din monarchia nostră se în fost destul şi ceea-ce s’a făcut pănă tru Austria, ci şi pentru Ungaria, deputaţi slovaci. Cine este Ioan Ya-
trebau cu îngrijire: ce va fi la tdmnă ? acuma în direcţiunea acesta pentru care nu se pote delătura cu învoieli lasek? Tovarăşul lui Francis Yese-
Deşi se îndreptase întru cât-va sta a indispune nu numai, ci a spăria treâătăre şi cu apucături tactice. lovschi. Dăr Veselovscbi al cui vi
rea de lucruri, ce ameninţa aşa de chiar pe ministru-preşedinte Koer- Este o cestiune mare de esistenţă ţel este? Acesta este ortacul lui
mult dualismul, deşi încetase obstruc- ber. Joi se vorbea în Viena serios, economică a întregei monarchii, ce Ioan Rujiac. Dâr despre Rujiac, cine
ţiunea în parlamentul austriac şi călă că Koerber, văcjend, că nu o pote trebue să se resolveze prin tratările, ce scie ? Atâta, că şi el la rândul
toria împăratului în Boemia adusese scote la cale cu camera şi că nu se ce vor urma între Austria şi Unga său este tovarăşul lui Kollâr Mar
41
cu sine un armistiţiu între Cehi şi păte aştepta la o resolvare regulată ria. Firele acestei cestiunî se întind tin . Natural, că în cursul articolu
Germani, totuşi se aucjia mereu es- a bugetului, s’a decis a merge la departe spre miaejă-năpte şi spre lui deputaţii slovaci sunt acusaţî, ca
clamarea: vom vede ce va mai fi Godăllă, unde se află de present miaejă-eji şi pe lângă deosebirile de de obiceiîi, de panslavism.
la tomna ! Majestatea Sa, şi a-şî da domisiunea. interese dintre statele dualiste, mai ICtă aşa scrie un cjiar oficios
Ei bine, tămna este aci şi cele Astăcjî însă s’a schimbat situa- este şi politica generală economică, despre modeştii representanţî ai
două parlamente dualiste delaViena ţiunea puţin mai în favorul guver care va apăsa greu asupra nego unei naţionalităţi, care împreună cu
şi Budapesta sunt ărăşî întrunite. nului Koerber şi iniţiativa la acăsta cierilor vamale între Austria şi celelalte naţionalităţi nemagbiare
Dieta ungară, care a eşit din nouăle schimbare a luat’o de astă-dată eon- Ungaria. formâză majoritatea ţării.
alegeri, abia astăc]i s’a deschis; ără ferenţa şefilor cluburilor germane *
„Reichsrath“-ul a fost redeschis nu din stânga. Acâsta conferenţă a de In şedinţele din urmă ale par
mai cu câte-va (file mai ’nainte. dai at printr’o resoluţiune, că în faţa Revista politică. lamentului austriac s’au dat ărăşî pe
In acest scurt timp lucrurile au periculului, ca budgetul să nu pătă faţa duşmăniile dintre Cehi şi Nemţi.
şi luat în parlamentul din Yiena o fi votat la timp, partidele germane, Astăcjî, 26 Oct. n., se deschide O fârte sgomotăsă discusiune a fost
direcţiune ameninţătăre pentru pro pe cari le representă, sunt gata şi noua dietă ungară. Luni membrii nouei în şedinţa dela 23 Oct. Deputatul
blema, ce şî-a pus’o guvernul Koer- hotărîte de a face tot posibilul pen- camere vor fi primiţi de Majestatea ceh Stransky a cerut cuvântul, ca
ber : de-a face să se desbată şi vo tru-ca să se desbată bugetul la timp. Sa monarchul în palatul din Buda, să şî motiveze propunerea referităre
teze încă în anul acesta budgetul Nu se scie, ce efect a avut acâsta cu care ocasiă se va ceti mesagiul la caşul întâmplat în Littau, unde
pe 1902 şi de-a prooede apoi la re- iniţiativă asupra Cehilor, despre car! de tron, âr şedinţele în merit ale cu ocasiunea deschiderei şcălei froe-
solvarea proiectelor relative la pac se cjice, că, deşi n’au arătat inten- dietei ee vor începe săptămâna beliane cehe, vre-o 8 mii de Ger
tul economic cu Ungaria, a căruia ţiunea de a provoca încurcături par viitore. mani au mers in comună şi au in
urgenţă e asemenea mare. lamentare, totuşi fac nouă preten- * sultat poporaţiunea cehă. Stransky
Koerber a apelat la partidele siunî guvernului. De altmintrelea se Cu cjiua de alaltăerî s’au în vorbind despre caşul acesta, a învi
din cameră să lase tăte la o parte susţine acâsta şi despre deputaţii ra cheiat alegerile dielale. Cele din urmă nuit pe Germani cu tot felul de abu-
şi să contribuie ca „Reicbsrath“-ul dicali germani. alegeri au fost în cercurile: Bazin, surî, din care causă aceştia l’au trac
să-şi potă împlini cât mai curând Se pote ca totuşi guvernul Koer unde a reuşit un liberal, şi înStomfa, tat cu epitete vătămătore şi s’a pro
problemele pretinse de necesităţile ber să mai aibă de astă-dată no unde a reuşit candidatul partidului dus sgomot aşa de mare, încât era
statului. El le-a rugat îndeosebi să-i roc şi soirea cea mai nouă spune, poporal catolic. Resultatul definitiv pe aci ca cârta să degenereze în
ajute a scăte budgetul la liman. că i-a şi succes a-se învoi cu diferi al alegerilor este următorul : 278 li fapte. A intervenit însu-şî ministru-
Nici una dintre partide n’a cjis tele partide, ca să-şî retragă de-o- berali, 79 kossuthiştî, 11 ugroniştî, preşedinte Koerber, care, pe basa da
şi n’a arătat, că ar voi să împedece camdată propunerile de urgenţă şi 25 partidul poporal, în 13 cercuri telor oficiose, a constatat, că afir
desbaterea budgetului, der nici una să facă cu putinţă desbaterea bud s’au ales deputaţi înafară de partide mările lui Stransky sunt esagerate.
n’a făcut cât de puţin pentru a getului. (între cari 11 Saşi), 5 deputaţi ai In şedinţa dela 24 Oct. a vor
grăbi acâsta desbatero. Din contră, Acâsta însă totuşi nu însem- naţionalităţilor (4 Slovaci şi 1 Sârb) bit tot la obiectul acesta deputatul
din tăte părţile s’au făcut şi se fac nâză, decât a trăi din mână în gură. şi 1 deputat democrat. ceh Pagak. El declară, că Stransky
mereu propuneri de urgenţă, cari Budgetul va fi votat, dâr va veni la * a vorbit în numele Cehilor, şi totuşi
absorb tot timpul şi amână ast-fel rând grava întrebare a pactului şi a Fâia guvernamentală „Budapesti a fost violent atacat. Ne-am obici
tot mai mult prima cetire a budge tratatelor comerciale şi nu seim prin Naplo“ se ocupă într’un recent ar nuit, (ţice Paşak, ca tonul în acâsta
tului, prin care să se pătă începe ce mijloce ar pute trece Koerber ticol cu deputaţii slovaci. Oficiosul un cameră să filă cel mai josnic posi
desbaterea lui. aşa uşor şi peâte pacostea acâsta. guresc în cinismul său jidovesc ri- bil ; însă o astfel de atitudine faţă
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. mele jocuri, cu soţi de versta sa, unde a vremurile. • Să începem cu anticii, cu Grecii
Iubire de Patriă.*) împărţit cu ei petreceri, bucurii, mici în şi cu Romanii. Istoria lor e plină de pa
tristări, unde s’a împrietenit cu fiinţe ase triotism, care s’a mai vedut tot aşa de tare
Patria se impune iubirei nostre tot
mănate cu densul, unde a făcut, neapărat şi la alte popore, dâr n’a putut să fie în
A p u s . aşa de bine, în chip tot aşa de firesc ca fără a-şl da sâmă, experienţa primelor le trecut.
şi Dumnezeu care ne-o dă.
gături omenescl. Priviţi istoria Greciei la pagina ei cea
De pe culmea unui munte Oe trebue să înţelegem prin acel cu
Sărele se uită blând vânt de patriă? Aceste naive sentimente, singurele ce mai gloriosă: în vremea răsboielor medice.
La căsuţele mărunte.... Are două înţelesuri: însemnâză şi ţâra prinde copilul din cuvintele, din privirile Am putâ crede că cetim istoria unei lupte
Şi ’n văpaie tremurând în care am primit viâţa, şi naţiunea căreia duiose ale tatălui şi ale mamei sale, des- dintre leu şi ţînţar, din care iese învingă
voltand simţirea sa, îl pregătesce pentru tor slabul insect. Grecia învinse atunci pe
El îmbracă satu ’n vale inem, al cărei membru, al cărei fiu
C’un uşor vestmânt de jale; suntem. ,• o iubire mai mare, aceea a patriei, a două mare şi pe uscat, în patru bătălii: Mara
familiă. ton, Micale, Salamina şi Platea, pe colosul
Iubirea patriei este deci un sentiment
Ar pleca şi nu se ’ndură instructiv, care se deştăpta în noi îndată Iubirea de patrie se numesce patrio Persic cu milione de ostaşi şi-l goni de pe
Ar mai sta... de n’ar fi scris după iubirea de tată şi de mamă, după iu tism şi e un sentiment nobil, încălditor su pământul său, pe care-1 încălcase cu neso
Să dea altora căldură.... birea celor cari ne fac să trăim, cari ne fletului, care ne legă nu numai de satul cotinţă.
Şi ’ncliuat peste abis dau un loc printre fraţii noştri încă din ori de judeţul în care ne-am născut, ci de Acele patru isbânciî minunate, cari au
Işî aşterne-a sa privire primele dile ale existenţei. totă naţiunea din care facem parte, de tot rămas uimitore pentru âmenî se datoresc
Peste satu ’n părăsire........ In adevăr, omul, de abia născut prinde ţinutul acela, mare, care se numesce Ro patriotismului. Grecia antică mai pote să
mânia şi care are aceleaşi legi, aceeaşi înfăţişeze admiraţiunii nostre multe alte
dragoste, de primele lucruri cari îi iubesc
Ce-a zărit acolo ore?.... ochii neexerciaţl, de locul unde a trăit, sub ocârmuire, aceeaşi Dinastiă. Acestea dăm victorii în cari vedem patriotismul câte
Pe o laviţă de lemn, adăpostul părintesc, unde a încercat pri- de înţeles când dicem că suntem Români, unui om, învingând firea şi înăbuşind plină
O copilă care more.... adecă că ţinem de ţâra Românâscă, precum şi iubirea de mamă.
Ea cu ochii-î face semn, *) Este sciut, că d-1 I6n Kalinderu, membru numim germani, englesî, italieni, pe cei Dintre multe alte, âtă câte-va pilde,
El surîde cât mai păte.... al Academiei Române şi administratorul domenii cari s’au născut în Germania, în Anglia, cari au dreptul de a rămânea întipărite în
lor cordnei române, a publicat un şir lung de tra în Italia, din nâmul care stapânesce mintea omenilor.
tate forte interesante menite a instrui poporul şi Atenianul Oinegir, demn frate al lui
Şî-apoi___ nopte peste t6te.... acele ţări.
de a deştepta în el sentimentele nobile de iubire Iubirea acâsta a patriei e aşa de fi- Eschile, cel mai sublim poet tragic al Gre
Veiurio. de neam şi de patriă. Unul din aceste escelente
tratate este şi cel de mai sus, căruia îi dăm loc la râscă, încât o vedem la tâte poporele de ciei, apucă cu o mână la bătălia de Sala
foiletonul de adl. — R°d. care a păstrat pomenâlă Istoria, în tote mina, un vas persan; duşmanii îi taie mâna,
