Page 46 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 228 — i 901.

cu reprezentantul unui popor totuşi se anunţă, că Germania şi Austro- car! sunt duşmanii credinţei. Sesiu­ falimente băncile unguresc! au de­
nu s’a mai pomenit. înjuraturi atât Ungaria încă nu vor pune piedecî nea actuală va fi fărte furtunâsă, venit proverbiale pentru râua mani­
de murdare, îi soandaliaâză pe Cehi în calea realisării planului. dăr şi mai lurtunâse vor fi alegerile pulare şi abusurile, ce se comit în
şi dejosesc camera. Iutrâbă pe pre­ De însemnat e, că ac|î, Sâmbătă, din anul viitor, căcî în privinţa le­ sînul lor, pentru înşelăciunile şi co-
şedinte, d6că vr6 se mai sufere o sosesce pe neaşteptate în Budapesta gilor aduse în potriva călugărilor rupţiunea, ce duce la sapă de lemn
păşire atât de sălbatică fată c’o marele duce rusesc Mihail Nicolae- nici republicanii n’au fost toţi de-o atâta lume, care amăgită de nisce
mare partidă Preşedintele declară, că vicî, unchiul Ţarului, pentru a face părere. Pe lângă multele buclucuri, câştiguri efemere în dobâucjî, îşî da
numai cu cele mai mari regrete p6te o visită Majestăţii Sale monarehului ce le-a avut Francia în cei din urmă banii săi în păstrarea lor.
da espresiune părerii sale de reu nostru. Se crede, că visita acesta trei zeci de ani, de când a fost bă Catastrofa băncii din oraşul Şo­
asupra celor petrecute. ar sta în legătură cu cestiunea anec- tută de Germania, un lucru bun a pron (în Ungaria) cu numele : „In­
Clubul cehie a esprimat mulţu­ tării Cretei la Grecia. avut însă tot-dăuna. Acest lucru a stitut de credit hipotecar şi de clă­
mită lui Stransky pentru vorbirea, * fost, că vistieria statului tot-dăuna diri , a pus verf la t6te falimentele
11
ce a rostit’o în afacerea dela Littau. a fost plină. Acuma a început să se de felul acesta, aşa că lumea stă
Nu mimai din causa Cretei, pe
* golâscă şi asta, şi guvernul la ce se uimită, vecjend grozavele înşelăciuni
care e în ajun de a o pierde, ci şi
gândesce mai întâiîî, ca să scape din şi falsificări, ce s’au descoperit, că
De sigur, că incidentele aces­ pentru situaţiunea în Albania şi Epir
tea vor da şi mai mare îndemn par­ Turcia este mult îngrijată. Reapari­ încurcătură? Se gândesce la biserică le-au făcut de 20 de anî directorul
şi are de gând să propună, ca să acestei bănci cu complicii săi.
tidelor cehe de a-se uni şi a forma ţia cestiunei albanese şi progresele
aşa numita coaliţiuna slavă în contra făcute de tinerii turci, au făcut pe taie din budget cheltuielile de vr’o Pănă alaltăer! s’a constatat o
40 de miliâne, car! sunt menite pen­
Germanilor. Deja înainte cu câte-va autorităţile turcesc! se ia rnesurî lipsă de patru miliâne corâne, car!
w
(Ţie „Politik din Praga adusese energice chiar şi în contra mohame- tru plata preoţilor şi a bisericelor. au fost furate şi defraudate. In suma
u
Piarul „Figaro nu crede să se gă- acâsta se află şi banii orfanilor, car!
soirea, că în camera vienesă se face, danilor. Numerbse persone 8,u fost
sâscă majoritate, care să voteze au fost daţi în păstrare băncii din
fără de cel mai mic sgomot, concen­ arestate în Konispolis sub invinuire
acâstă nouă măsură de prigonire în Şopron. Ou cât înaintâză însă mai
trarea partidelor cehice şi că se va de conspiraţiă cu comitetul albanes potriva bisericei.
încheia în proximele cjile un pact, pe şi de înţelegere cu tinerii turci; mult cercetarea, cu atât mai multe
* hoţii se deecoper şi soirile de acjî
basa căruia se se formeze un club acele persone au fost puse în lan­
comun parlamentar cehie. Faţă de ţuri şi duse la Janina. Autorităţile Mar! - sunt îngrijirile,' ce i-au spun, că lipsa e mult mai mare, de­
acţiunea acâsta nu sunt streini nici din Avlona desfăşură cea mai mare cuprins din nou pe Engles! din pri­ cât patru miliâne cor. şi că ea se
marii proprietari conservativi, cari activitate, făcând mereu perchisiţii cina, că nu dă Dumnecjeu să se mai urcă la aprăpe 6 miliâne cor. Numai
1
2
caută a consolida raporturile lor prin casele creştinilor şi ale moha- sfîrşâscă odată resboiul din Africa-de- lipsa la depuneri se urcă la 3 / mi­
amicale cu partidele cehice. medanilor pentru a găsi arme as­ Sud. piinic sosesc soiri, că situaţia liâne corâne. Acum se cercetâză, ce
cunse şi scrieri oprite. Burilor şi a oştirii lor devine din s’a făcut cu atâta amar de bani.
* ce în ce mai bună şi că în acelaşi Se cjice, că directorii băncii jucau
*
Pe când se petrec acestea în şi timp Anglia e ameninţată de a su­ la bursă, dâr bursa n’a putut să în­
afară de parlament, din Viena so- Erăşi începe a-se vorbi mult feri un mare desastru în Africa-de- ghită o sumă atât de colosală. Es-
sesce soirea, că diferitele partide prin foile mari streine despre Rusia Sud. In colonia Cap rescâla a prins perţii sunt de părere, că încă din
austriaoe împiedecă desbaterea bud­ şi China din incidentul iscăliră con- adânc! rădăcini nu numai în sinul anul 1881 banca din Şopron şi-a
getului cu propuneri infinite, ceea-ce venţiunei referitbre la Mandşuria. In Olandesilor, ci şi la Englesii din co- pierdut întreg capitalul de acţiuni.
face ca situaţiunea parlamentară se de­ puterea acestei convenţ'un!, tote con­ loniă, car! sunt şi ei la culme ne­ So pâte calcula acum, ce colosale
vină estra-ordinar de seriosa şi gravă. cesiunile de căi terate şi de mine mulţumiţi cu administraţia militară sume a putut să înghiţă acâsta bancă,
Astăzi ministru-preşedinte Koerber sunt reservate pentru Rusia; garni- şi cu despotismul introdus de Kit- decă a lucrat 20 de anî fără capi­
sosesce la Budapesta, ea se rapor­ sonele chinese vor fi instruite de chener. Măsurile barbare ale lui Kit- tal, dâcă a dat împrumuturi de câte
teze monarehului asupra situaţiunei. cătră soldaţi ruşi şi Ruşii vor ţine chener de a împuşca, spânzura şi 200,000 fl. şi dâcă în acest timp,
Se afirmă chiar, că Koerber îşi va da ocupată Mandşuria cel puţin trei ani. aresta pe cei răsculaţi, nu au nici luând afară carnetele cele grozave
demisiun'a, decă nu-i va succede a De sigur, că convenţia acâsta numai un efect. Burii răspund la ele cu şi dividendele însemnate, ce le plă­
înlătura piedecile, ce se pun înaintea favorabilă pbte fi pentru Rusia, care contra măsuri şi Botha a încunos tea, numai pentru acoperirea dărilor
lucrării normale a camerei. In caşul se face stăpână peste acâsta provin- ciinţat pe Kitchener, că pentru fiă- i-a trebuit băncii jumătate milion de
acesta, monarchul va fi pus ărăşî în ciă mare chinesă de-ocamdată pe trei care Bor împuşcat, va împuşca şi el corâne.
faţa gravei întrebări, dăcă nu va fi anî, âr după eapirarea acestui ter­ un oficer engles prins. A mai dat Nu-i mirare deci, că în momen­
mai bine se disolve parlamentul. min, va sci ea se întoctnâscă lucru­ Botha ordin trupelor bure să pîrju- tul când catastrofa n’a mai putut fi
rile aşa, ca se nu mai ese de-acolo lescă şi nimicâacă tâte fermele en- înlăturată, directorul băncii Schla-
*
nicî-odată. glese, pe unde vor trece. derer, s’a decis a-se sinucide, care
O cestiune de mare importanţă po­ * Pe (jhia de alaltă-erî era să se plan şi l’a şi esecutat. Cu privire la
litică preocupă actualmente diploma­ Marţi, în 22 Octomvrie, s’a re­ ţină în Londra un consiliu de co- sinuciderea lui întâmplată cu o săp­
ţia europenă. E vorba ca insula Creta se deschis seviunea parlamentară francesă. rână care avea să se sfătuâscă asu­ tămână înainte, se istorisesce, că s’a
se unescă cu Grecia, se se realiseze Pe anul viitor se vor face nouă ale­ pra mijlocelor de luat pentru a-se dus la nevastă-sa şi i-a descoperit,
prin urmare o vecliiă dorinţă a Gre­ geri şi prin urmare actuala sesiune pune capăt răsboiului. Consiliul însă tote, mărturisind, că este un hoţ şi
ciei. Pănă bine de curend, Rusia a este cea din urmă în ciclul acesta. a fost amânat. Regele a che­ un mişel. Atunci nevastă-sa însăşi a
fost hotărît contra acestei uniri. Nu stau bine lucrurile nici în Fran­ mat la sine pe ministru-preşedinte luat un revolver şi i-l’a dat în mână,
Acum înse se dă ca sigură vestea, cia. Representanţii naţiunei au adus Salisburtj, pentru-ca înainte de deci- ca să-şî facă sfîrşit vieţii.
că Rusia şi Francia au aprobat în nisce leg! aspre în sesiunea trecută siuDea, ce are s’o ia cabinetul, Re­ Acum în urmă s’a mai desco­
principiu alipirea Cretei la Grecia şi contra călugărilor şi călugăriţelor. gele să asculte părerea primului său perit, că Schladerer a falsificat şi
că planul acesta s’ar fi făurit cu oca- Este cunoscut, că aceştia se ocupă sfetnic. » mulţime de acţii de ale societăţii de
siunea visitei, ce a făcut’o Ţarul cu învăţarea copiilor, cu îngrijirea electricitate din comitatul Vaş. C’nn
Nicolae în Francia. Se cfice, că şi bolnavilor, cu scrierea de cărţi bune Căderea băncii din Şopron. cuvânt, acest om a săvîrşit nisce în­
Sultanul ar primi sub ore-carî con- creştinesc!. Aceste lucruri însă nu şelăciuni ne mai pomenite şi atât de
diţiunî unirea acesta. Turcia crede, sunt pe placul celor dela putere, In anii din urmă s’a vestit una mari, încât nu se pâte admite, că
că astfel s'ar pută împiedeca o con- car! în mare parte sunt purtaţi de după alta, căderea a vre-o 15 bănci le-a săvîrşit singur, a trebuit să aibă
tra-lovitură în Macedonia. Tot-odată nas de cătră jidov! şi francmason!, provinciale unguresc!. Prin aceste complic! şi acâsta o va constata cer-

el apucă vasul cu cealaltă, i-o taie şi pe lus, un general roman prins, punându-1 să atunci, pe care o civilisaserâ şi o făcură în înfricoşiau Europa şi chiar atunci am tra­
acâsta, atunci prinde vasul cu dinţii şi nu-i jure, că, decă împăcarea nu se va face, mare parte latină, mai ales Galia, Spania, tat pe picior de egalitate cu ei şi cu con-
dă drumul decât la morte. La poporul gre­ are să se întorcă la ei, dându-i a înţelege, Dacia. diţiunea lămurită, că independenţa nostră
cesc patriotismul bărbaţilor se comunică şi că vieţa sa va atârna de purtarea ce va Să urmărim puţin istoria Romanilor cu tote bunurile şi privilegiile cari o înso­
surorilor lor. avâ. Eroicul Roman sfătui Senatul cu pu­ pe malurile Dunărei, in acea Dacie unde-i ţesc în chip indispensabil, să ne fiă păstrată
0 mamă dând pavăza fiului ei, ’i cjice: tere să nu admită o pace care o credea Traian biruitorul neamului, care o locuia, şi solemn asigurată.
„S’o aduci înapoi, seu să te aducă alţii pe rea pentru ţâra sa. El sacrifică ţării vieţă, şi al Regelui ei, vitezul Decebal. Prin grele vremuri am trecut în şirul
ea . Alta, aflând că fiul ei murise cu ar­ soţie, copil, şi se întorce la Cartagina, unde-1 Aci Romanii desfâşurară de asemenea vâcurilor şi multe a suferit nâmul nostru,
u
mele în mână, dise: „nu mă mir, era fiul aştâptă supliciul, li tăiară pleopele şi-l ţi­ patriotismul de care au dat aşa de nume­ dâr câte fapte frumose ne-au lăsat cu în­
meu". Trebue să mai cităm şi fapta acâsta: nură cu ochii la sore şi apoi îl puseră pe rose dovedi în Italia. Fii! lor, Românii, văţătură patrioticii noştri strămoşi. De abia
O mamă îutrebând pe un sclav, care se în­ cruce. Acesta era oribilul sfîrşit ce călăii continuatorii nâmului şi spiritului roman, se reînfiinţase de un secol ca un stat de
torsese dela bătălie, cum a eşit: „Ţi-au pregăteau celui mai mare mucenic al pa­ au arătat un patriotism şi mai pur, decât sine stătător. Ţâra RomânescS, şi se ivesce
murit câteşl cinci fiil“ răspunse: „Sclav ti­ triotismului. al strămoşilor lor, căci nu era întovărăşit ca un falnic stejar Marele Mircea, care în
călos", dice, „ore eu acestea te-am între- Dintre aşa de numeroşi eroi, ce au de setea de cuceriri care cam stăpânise trei-decî şi doi de ani de domniă numai
14
bat?“ „Ai voştri au învins , adăuga scla­ produs strămoşii noştri, demni de tâtă slă­ pe aceia. prin puterile de iubirea de neam dete, şi
vul. îndată ea se duse la templu, ca să virea nostră, acesta e cel mai mare. Nouă nu ni-se pote face, din acest lui şi supuşilor săi, putu să scape ţera de
mulţumâscă zeilor. Un alt erou Oraţiu Cocles, la capătul punct de vedere, nici o imputare. N’am duşmani şi s’o lase tare şi temută. Mai
S’ar face cărţi cu asemenea expresiunî unui pod opresce pe duşman să trâcă, se luat armele decât pentru a apăra indepen­ târejid un Miron Costin, om întreg la fapte
de sentimente, care erau forte numărose la opune singur unei armate care pornia spre denţa nâstră, numele, limba, legea, datinile ca şi la sfaturi, tot de patriotism inspirat
Sparta, dâr care sunt şi mai meritorii din Roma şi când nu pote să se mai impotri- şi religia nostră. Pentru apărarea acestor dice : „Se nu dăm locul, că pământul acesta
partea femeilor. vâscă, se aruncă în fluvifi şi se întorce în bunuri nepreţuite, duserăm lupta mai bine frămîntat este sângele moşilor strămoşilor
t
Dela Greci să trecem la Romani, a not cătră ai săi, cari au avut astfel vremea de 17 secole, ne împotrivirăm pe rând tu­ noştril. „Er în vremurile, când împilarea a
căror istoria nu e de asemenea, decât o să se întocmâscă şi se facă faţă atacului. turor poporelor, cari ne atacară. Turcilor, fost mai crudă, se găsesce pe scaunul dom­
lungă încordare de patriotism. Cartaginezii N’am sfîrşi, dâc’am căuta să dăm o' Ungurilor, Polonilor, Imperiului german, nesc un Grigorie Vodă Ghica, care nu-şl
trimit la Roma soli însărcinaţi să trateze schiţă chiar scurtă de multele vitejii ce Ruşilor, pănă ce aceştia renunţară la silin­ stăpânesee mânia şi durerea, când vede,
pacea şi schimbul prisonierilor făcuţi de fâptuiră Romanii, cari astfel isbutiră să cu- ţele de a ne împila. N’am depus armele, că Turcul ■ călcând dreptatea, rupe o bucată
ambele părţi şi trimite cu ei şi pe Regu- cerâscă partea lumei câtă se cunoscea pe decât faţa cu credincioşii Coranului pe când din trupul ţării şi o robesce străinului. Iu-