Page 47 - 1901-10
P. 47
Nr. 228—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
cetarea. De-ocamdata a fost arestat Programa, pe cât de bogată, pe atât Laudă şi recunoscinţă merită şi Reu Greva minerilor din Francia.
vice-preşedintele băncii, fabricantul de variată, a acestei imposante adunări, de niunea română de cant din Năsăud, care
Friedricb, la care se afla una din o parte; âr de altă parte însăşi sărbările prin două cântări acomodate, dintre cari La cafeneaua din colţ este lume
cheile tresorului. iubilare arangiate din acest incident: litur una „Imn ocasional , cor mixt, cântată la multă. Unii j6oă biliard, alţii şah, alţii fac
44
Et.ă dâr o bancă într’un oraş ghia solemnă, şedinţa festivă, banchet, pe o partidă de preferanţ, cei mai mulţi ci-
începutul şedinţei, âr a doua „Der n’a fost
însemnat din Ungaria, a căreia di trecere cu joc etc. au atras în aceste două te*o punând din când în când mâna pe
vis , cor mixt de C. M. Cordoneanu, cân
44
recţiune anî de-arendul a înşelat, a dile multă lume la Năsăud ; astfel deja de oiasca cu cafea, pe care o duo la gură şi-i
tată la finea şedinţei festive, au contribuit
falsificat bilanţele şi a împărţit ve Sâmbătă săra, — cu tot timpul nefavorabil streoâră conţinutul printre dinţi.
în mod incontestabil la potenţarea splen-
nite închipuite. Membrii direcţiunei si în mânia ploii ce curgea fără întreru dârei acestor sărbări. Să întru şi eu, p6te voiţi da peste
şi controlorii au fost orbi, n’au vecfut pere, — sosiau rând pe rând şiruri de tră vr’o gazetă străină, din care să scot ceva
Tot în decursul acestei şedinţe, s’au
14
nimic, nu şî-au împlinit datoria, ori suri, ce aduceau învăţătorimea română din pentrn cetitorii de Duminecă ai „Gazetei .
cetit telegramele şi scrisorile de aderenţă
doră se admitem, că au fost pe sub tote unghiurile comitatului nostru; apoi Că Dârnne multe gazete mai sunt la câte
şi felicitare dela diferite reuniuni culturali
mână înţeleşi cu Schladerer? ospeţl aleşi dela Rodna, Bistriţă şi satele o cafenea de astea mai mari. Aici sunt
din patriă, precum şi dela diferiţi bărbaţi
Se cjice, că membrii direcţiunei din jur. gazete românesoî, nemţesc!, ungurescl, fran
de valore ai nâmului nostru românesc, tot
au jucat un rol sgomotos sub guver Acesta împrejurare îţi făcea impresia ţuzesc! şi italienesoi, ai de unde alege.
nul lui Banffy. Consiliul oraşului Şo încă dela început şi puteai să prevecli, că asemenea şi telegrama Escelenţei Sale D-lui Chelnerul îmi adnoe o cafea turcâsoă şi o
Episcop de Gherla, care însă sosind la bi
pron a ţinut o adunare estra-ordiuară, serbările iubilare ale Reuniunei învăţ. „Ma gazetă franţuzâsoă. Ei bine — c}' c eu —
roul reuniunei după şedinţa I-mă, — du
în care s’a constatat, că oraşul pierde riana vor fi încoronate de cel mai stră ne apropiem de aplanarea confliotului tur-
11
rere, — nu s’a putut ceti.
la banca falimentată 107,000 corone. lucit succes, mai ales, că Esc. Sa Episco oo-francez, despre oare nimeni nu mai soie
Primarul Gebhard a cerut se fia tras pul de Gherla, Dr. Ioan Szabo, ascultând Banchetul. Fiuindu-se şedinţa festivă, de mult în ce stadiu se găsesoe.
44
în cercetare disciplinară; asemenea glasul Reuniunei „Mariana , prin delega- la ora .1 d. a. urmâză îu sala de gimnas Iau gazeta în mână să văd, oe mai e
s’a Intern plat şi cu consilierul ora ţiunea trimisă la densul, a binevoit a tri tică, banchetul, la care au luat parte peste nou şi prin ţâra Franoesilor. Asta-i o ga
şului Dr. Kretschi,inspectorul băncii mite ca representant al său la aceste fes 120 persone, între caii afară de învăţători zetă veche şi de frunte, o chiamă „Le Fi-
căcjute. Radicalul Zsombor s’a ridicat tivităţi, pe Reverendissimul Domn canonic am fost fericiţi a avâ în mijlocul nostru o garo . Ia să vedem ce spune.
44
şi a sbieiuit sistemul de guvernare, Ioan Georgiti, subinspector general al şco- mulţime de preoţi, profesori, advocaţi şi îndată pe pagina primă văd, oă este
care, după părerea lui, a pricinuit lelor nostre conf. gr. cat. din întrâga die- alte persone distinse. un lung articol, în care se ooupă ou ispră-
catastrofa. cesă, care s’a şi achitat în mod demn de A urmat apoi lunga seriă a toastelor. vurile socialiştilor.
Foile unguresc! în faţa acestui însărcinarea, cu care a fost onorat din par Muncitorii din minele francese, vr’o
scandal ne mai pomenit pretind, ca tea episcopului. Petrecere CU joc. Pe la 5 ore ban 160.000 la număr sunt în mare ferbere. Pe
dieta se aducă legi pentru a-se pune chetul s’a sfîrşit, ospeţii au început a-se (jiua de 1 Novembre au de gând să facă o
stavilă unor astfel de abusurî de în Liturghia solemnă şi parastas. Dumi îndrepta rând pe rând, pentru-ca sâra la grevă generală, şi se elice, că şî-au procu
credere. Par’că prin legi s’ar pute necă dim. la 8 ore, învăţătorimea adunată 8 ore să se revadă din nou la petrecerea rat arme şi cartuşe şi oă sunt hotărîţi să
îmbunătăţi moravurile omenilor şi la şcola normală din Năsăud, a plecat în cu joc, aranjată de Reuniunea română de facă răsboid oi vil.
par’că nu s’ar sci, că acolo, unde oorpore la biserica gr. cat., unde s’a servit cant din Năsăud. Petrecerea aranjată în Bre! Bre! Ia să vedem oum stau lu-
sunt mai multe leg!, se comit şi liturghia solemnă, pontificând Reverendisi- spaţiâsa sală de gimnastică dela gimnasiu, orurile.
mul Domn canonic Ioan Georgiti, încunju-
cele mai multe pecate. Trebue dela decorată anume spre acest scop, a fost bine Minerii oei mai mulţi sunt concentraţi
rădăcină lecuit răul, ceea-ce nu se rat de preoţi aleşi, ca: Gerasim Domide, cercetată, succesul moral şi material chiar în departamentul „Loire . Capitala acestui
44
pote, decât atuncî, când va înceta protopopul Bistriţei, Anton Precup, preot întrecând prevederile tuturora. departament este Saint-Etienne, cu vr’o
în Rebrişora şi locţiitor de vicar, Pamfiliu
a juca rol de căpeteniă îngâmfarea 130.000 locuitori şi cu multe fabriol. Nu
Grapini, preot în Rodna nouă,- autorul mult Continuarea şedinţei. A 2-a cji, Luni
şi minciuna, când şovinismul descre- mai în oraşul Birmingham din Anglia sunt
44
aplaudat al „odei festive ocasionale la iu- dim. la 9 ore, tot în aula gimnasiului super,
erat nu va mai fi privit ca un me atâtea fabriol, o» îu St. Etienne, din care
bileu, Iacob Pop catechet gimnasial, Alesan- s’a continuat şedinţa, cetindu-se: raportul
rit, cu care să se înalţe adese-orî causă acest oraş se şi numesoe Birmingha-
dru Haliţă, preot şi profesor gimnasial, Ioan cassarului despre averea reuniunei şi per
omenii cei mai fără de caracter. hamul franţuzeso.
Dologa, preot în Borgo-Tiha. — La finea li tractarea preliminarului de budget pro 1901
Când va înceta obiceiul păcătos, ca In acest oraş locuesc fârte mulţi lu
turghiei s’a celebrat parastas întru memoria prin Antoniu Hangca cassarul reuniunei,
fiă-care se vrea să apară mai mult, crători, cari muncesc în minele de oărbuni
decât este, să cheltuăscă mai mult celui mai zelos învăţător de ăre-când, a fos apoi raportul despre starea bibliotecei reu din apropiere. Oei mai mulţi locuiesc însă
tului vicariu de pie memoriă Ioan Marian, al niunei, prin Macedon Linul, controlor-bi-
decât are şi începând dela guvern nu departe de St. Etienne, la Montceau,
pănă la cel din urmă particular, să căruia nume îl portă Reuniunea, — ase bliotecar. unde sunt concentraţi vr’o 8000 de mineri.
menea şi o predică ocasională forte potri
facă mereu datori! pentru grando Urmând punctul 4 din programă, se Aceştia sunt cei mai sălbateci şi cei mai
vită prin Pamfiliu Grapini, harnicul preot
maniile sale. citesc disertaţiunile: a) „Posiţia învăţăto înoăpăţinaţi. Despre isprăvurile lor multe
al Rodnei-nouă.
rului în societate, însufleţirea lui faţă de s’ou aucjit în timpul din urmă.
u
şcolă , prin Macedon Linul, învăţător la Cestiunea socială atât în ţâră Ia noi,
Şedinţa festivă. La 10 ore se începe
Adunarea gen. şi serbările iubilare în aula gimnasiului super, fundaţional şe şcola fund. elem. din Năsăud; b) „Cum pote cât şi în străinătate, fiind de mare impor
ale Reuniunei învăţat, gr. cat dinţa festivă printr’un potrivit şi ales dis influinţa şcola asupra bunăstării materiale tanţă, trebue să ne ocupăm şi noi de ea şi
14
„Mariana . curs al vice-preşedintelui d-1 Ignatiu Seni, a poporului , prin Octavian Doci, învăţător să arătăm, oă de molte-ori nisce aparente
44
gr. cat. în Feldru. Ambele disertaţiuni au năousurl şi dureri de alo muncitorilor sunt
învăţător la şcola normală din Năsăud,
1Văseud, 23 Oct. 1901. fost ascultate cu o deosebită atenţiune, âr exploatate în mod neruşinat de agitatorii
care în liniamente generale a arătat scopul
Onorate Domnule Bedactor! adevărat al şcolei, rolul învăţătorului în so disertanţilor li-s’a esprimat mulţămită pro fără suflet ai social-democraţiei, oari prin
tocolară. aţîţările lor au pricinuit deja pănă aouma
După. cum aţi binevoit a lua cunos- cietate şi faţă de popor, şi finesce, atrăgând
multă vărsare de sânge şi ruinarea multor
Tot în acestă şedinţă s’a cetit rapor
cinţă la timp, Duminecă şi Luni, 21 şi 22 binevoitorea atenţiune, cerând binevoitorul tul comisiunei pentru înscrierea de membrii familii.
1. c. Reuniunea învăţ. gr. cat. „Mariana*, sprijin al publicului asistent şi al tuturor Din cjiarul „Figaro , am văcjut, că şi
44
a ţinut în Năsihid adunarea sa generală, omenilor de bine asupra acestei reuniuni noi, cu succes peste aşteptare îmbucurător,
împreunată cu serbarea iubileului de 25 ani culturali învăţătoresci, al căreia rol mare îuscriindu-se 18 membri fundatori şi 8 or mişcarea muncitorilor mineri din Francia
a activităţii sale. şi activitate rodnică întru cultivarea şi lu dinari. Ca loc pentru adunarea generală este tot opera agitatorilor. In numitul cjiar
minarea poporului din acest ţinut, este in viitore, s’a ales cu unanimitate Monorul. un cjiai-ist ou numele Serge Basset publică
în numărul dela 20 Octomvrie, oeea-ce a
contestabil. Venind la ordinea dilei punctul ultim
văfjut el la faţa looului în Montoeau. După
birea lui de ţâră l’a costat viâţa, der i-a Punctul culminant al şedinţei prime din programă: alegerea preşedintelui reu spusele aoestui (^iarist voiţi arăta şi eu con-
dat nume fără de morte. Aprope o jumă festive a fost: cetirea raportului general niunei, adunarea generală alege cu majori diţiunile, în cari trăieso minerii francesl,
tate de veac mai târdiu, în altă parte a despre activitatea de 25 ani a Reuniunei tate de voturi pe Gerasim Domide, proto ca să pâtă judeca apoi cetitorii români,
ţării, Tudor Yladimirescu vrea să pue capăt prin secretarul Reuniunei, d-1 Clement G'i- popul Bistriţei, cu deosebire din motivul, dâoă nu este un păoat de mârte a lua pe
umilinţei de a vedâ România dată pe mâna vase, director al şcolei normale, raport, care că şi comitetul fondurilor centrali şcolas- atâţia âmenl harniol dela trâbă şi a-i es-
străinilor. Şi el cade jertfă iubirei de ţâră. a fost ascultat de adunare şi de publicul tice districtuali, cu câte-va minute mai ’na- pune de multe-ori miseriei oelei mai mari.
Sămînţa aruncată de densul încolţesee însă present cu o deosebită atenţiune, cu o vă inte numai l’a ales de preşedinte al său.
Minerii intră în minele din Montceau
şi în România redeşteptată, călăuzită de dită interesare. Astfel efeptuită şi alegerea de preşe
2
un domn înţelept, dobândesce nOuă strălu Şi într’adevăr, acest raport, ce cuprin dinte, d-1 Ignatiu Seni, iubitul nostru vice diminâţa la b'/ şi stau la lucru pănă la
1
2
ciri şi înscrie pe lângă numele neuitat al dea în sine: istoricul reuniunei, evenimen preşedinte, prin o frumosă şi acomodată 2 / d. a. In aoest timp au şi o âră pentru
Călugărenilor, acel al Plevnei. tele mai însemnate din trecutul ei, rolul ei vorbire şi între nesfîrşite urale de „sâ tră repaus şi mâncare, âr pentru întrare şi
eşire le trebue ârăşi cel puţin o jumătate
Domnul ţărei Oarol I, devine Rege şi în viâţa culturală a poporului dela sate, iască*, mulţămind ospeţilor presenţi în ge
de oră. Faoeţi aouma singuri socotâla şi
întemeiâză Dinastia naţională, care va fi pe luptele ce a purtat şi greutăţile ce a în- neral şi Reverendissimului Domn canonic
judecaţi, dâoă nu este aioi strict eseoutată
viitor călăuza nâmului românesc spre vre timpinat, pănă când, mergând mereu îna Ioan Georgiti în special pentru viul interes vechea cerinţă a muncitorilor, adecă 8 câ-
muri fericite. inte, pote să-şi serbeze astădi cu o deose şi dragostea cu care au urmărit şi îmbră suri de luoru?
Şâpte-spre-dece vâcurl şi mai bine de bită solemnitate iubileul de 25 ani a esis- ţişat căuşele învăţătorimei şi astfel căuşele
Dâr să lăsfim să vorbâsoă un munci
lupte, de frământări, în decursul cărora nu tenţei sale, idealul ei în viitor etc. etc., învăţământului poporal, închide şedinţa.
tor mai resouabil, pe care l’a intervievat
mai voinicia Românului şi iubirea lui denâm — acest raport clic, era natural să stîrnâscă
Dea Dumnedeu, ca Reuniunea învăţ, d-1 Basset:
l’au făcut să nu piară, şi apoi în dilele Rege cel mai viu interes în publicul asistent, gr. cat. „Mariana , condusă de bărbaţi Dela 1899 — cjioe munoitorul inter
14
lui Oarol o isbândă mare, âtă resumatul vieţii care nu odată şi nu fără reson a întrerupt destoinici şi cu tragere de inimă şi îmbră vievat — minerii trăiau liniştiţi şi fericiţi.
nostre. De pe la jumătatea vâcului trecut cu aplausele sale frenetice pe autor, zelosul
ţişată de toţi omenii de bine, să mergă Traiul la Montceau este uşor şi eftin, mult
— al nouă-spre-decelea — al naţiunilor, cari secretar al Reuniunei, Clemente Grivase.
mereu înainte, pentru binele şi înflorirea mai eftin, decât la St. Etienne. Mediul sa-
mulţumită libertăţilor ce garantâză monar-
Nu mai puţin ca raportul general, a şcolelor nostre confesionale gr. cat. şi ast larelor este câte 5 franci pe cj* (2 fiorini
chia constituţională, lucrâză pe întrecute la
contribuit la ridicarea nimbului acestor ser fel şi spre binele şi fericirea poporului ro 30 or.); âr Compania a pus la disposiţia
întinderea şi răspândirea cunoscinţelor, la
bări iubilare: „Oda festivă ocasională la mânesc din acest ţinut. munoitorilor locuinţe higienice, curate, în
w
fericirea şi la întărirea nâmului omeneso,
iubileul de 25 ani, cetită de însuşi autorul Un dascăl. conjurate de grădini şi oari se dau în chi
îndeplinind astfel tainicile şi de omeni ne
ei, On. Domn Pamfiliu Grapini, care a sciut rie ou câte 4—6 frauol pe lună. Compania a
pătrunsele hotărîri ale Proniei.
şi cu astă ocasiune să dovedâscă interesul instituit afară de aoestea pensii de câte
Ioan Jialimleru.
şi dragostea, ce portă căuşelor nâstre şco 6—600 franoi pe an pentru aceia, cari au
lare, ca şi celor bisericesci. ajuns etatea de 55 ani şi au munoit timp
