Page 48 - 1901-10

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 228. —1901.

de 30 de ani. Compania s’a mai îngrijit, !Etă, oe trist tablou am găsit eu zu­ M, S. Reginei pentru a-şl continua studiile a luat lista despre salarul învăţătoresc res­
ca munoitorii să fiă asiguraţi pentru ori grăvit în 4iarul franţuzesc despre amără- dramatice la Paris. S’a jucat „Copila din tant şi a dus’o ou sine. După tâte aoestea
oe cas de nenorocire, accident, bâlă. Cu oiunea oe domnesce printre o parte a mun­ florI , piesă în 4 aote de d-1 Gr. Ventura. poporul uu mai plătesce repatiţia şi pă­
u
un cuvânt purtarea Companiei a fost în citorilor miuerl din Franoia. In adevăr, După actul al 2-lea, cu mult foc şi tot rinţii nu-şî mai trimit la şoâlă nici pe copiii
tote cea mai generosâ şi mai umanitară, trebue să te d6ră inima, oând ve4l cum în­ atâta taient, beneficieuta a recitat „Sbură- obligaţi, pănă-ce uu se va pune capăt aces­
u
âr luorătorii nicăirl în lume nu erau aşa văţăturile socialiste pot să tulbure minţile torul şi „La ic6nă“. I s’a oferit din pu­ tor volnioii. Caşul a fost relatat autorităţii
de fericiţi ca in Montceau. Greva din Ia­ şi să-i facă pe mineri, cari pe lângă 8 ore blic trei coşuri superbe cu flori, o păreche bisericesol competente şi se aşteptă ou
nuarie a. o. însă a schimbat totul, şi în de luoru câştigă 150 franol pe lună şi sunt de porumbei albi şi un frumos ceas de aur, drept ouvent, ea autoritatea bisericâsoă su-
acest& regiune liuiştită şi paclnică s’a des- asiguraţi şi pentru bătrâneţe, să-i facă 4*0 încrustat ou pietri de mărgăritar, ce i-a fost periâră să apere interesele biserioei şi şoblei
lâuţuit ruina şi desolarea. Pentru un pre­ să se înarmeze şi să fiă gata în orl-ce mo­ înmânat pe scenă de d-1 Panait Maori din confesionale faţă cu ingerinţele organelor
rU
t
ar
m_
text de nimica, munoitorii dela 14 puţuri ment la vărsare de sânge, Pentru-oe? Pen- partea „Sindioatului 4' i? 'l° * S’au î stăpânirii politice.
s’au pus în grevă. Greva a durat 107 4'' tru-oă — cum cjicea ajutorul de primar părţit şi versuri ocasionale, datorite d-lui
e
Mulţumită. Comuna Voivodenii-micl,
şi a avut drept resultat congediarea a 1200 Goujon — „când ai idei aici în cap ! Da! căpitan Carol Sorob. Sala, plină ou desă­
u
este de tot mică, numără abia 60 familii.
de lucrători. Greva însă a mai avut şi alte Idei, însă idei perverse, de a acapara şi ce vârşire, nu nuai că a făcut o primire fârte
Având poditura din sfânta biserică de
efecte: 1) Sosirea leaderului socialist Ma- nu ţi-se ouvine. Idei anarchice! Căci la simpatioâ d-rei Mariâra Ventura, dâr a ră­
tot slabă, ba în multe locuri ruptă, pa-
xenţiu Roldes în mijlocul nostru şi 2) Re­ anarchie te duce socialismul în ultimele sale sunat în aplause căldurâse, oa manifestări
roehul local loan Comşa a adus aminte înoă
volta galbenilor în potriva Roşiilor. Ma- consecinţe. de sincere urări pentru viitâre suooese ale
din auul trecut 1900 poporenilor, că ar fi
xenţiu Roldes îo curând dobândi printre Braşov, Ootomvrie 1901. tinerei artiste.
muncitori o popularitate şi influenţă enormă. de lipsă să podim biserica, dâră vă4ând,
Delaletca. oă bietul popor nu pbte veni la bani, fiind
El e bărbat înalt, spătos, şi are o barbă Drama din Bacău, piarele din Bu-
curescl publică soiri despre o teribilă dramă atât comuna, cât şi biserica şi şcbla lipsite
de colorea aurului, oare le făcea pe femei
nebune. Cu oratoria lui e în stare să res- petrecută în 4iua de 23 Oct. alaltăerî în ora­ de venite oomunale, biserioesoî, şi şcolare,
o61e massele şi să le ducă unde va vrâ el. SCIRILE DILEI. şul Bacău. Otto Riedel, şeful musicei militare a dăruit din banii sfinţiei sale 60 fi. sâu
La început sfaturile lui erau bune şi înţe­ din acel oraş a împuşcat pe stradă în faţa ho­ 120 corone, şi singur a tocmit pe măes-
— 18 (21!) Octomvrie. trul Audrone Ramba, oa să dea poditura
lepte, pe urmă a deraliat. El vorbia duni- telului Europa pe soera sa Elena Holban şi
Nou preşedinte al fondurilor gata. Acâsta s’a şi întâmplat aşa de biue
nâţa şi săra şi peste di mai de multe ori pe Dr. Muller, cumnatul sâcrei sale, cari mer­
graniţerescî din Năsend a fost ales ou geau împreună fără să bănuiescă ceva. După şi frumos, îucât de sfintele Paşti îţi era mai
din balconul primăriei propovăduind, în-
unanimitate d-1 protopop din Bistriţa mare dragul să întri în biserică. Mai de­
curagiând, blă9tămând şi aoatemisând. Ară­ acest dublu omor, Riedel s’a sinucis. Poliţia
Gerasim Domide. parte, am avut şeblă zidită de prin anul
tând cu mâna la partea de dincolo a ca­ venită la locul sinistrului a ridicat din faţa
nalului spre zidirile Companiei, Roldes 4'- Principele Ferdinand al României hotelului trei cadavre. Riedel suferia de 1872/3, dâr încă pănă în anul curent ne
cea: „Ved ţ.1 acele hârne înalte, acele biu- împreună cu principesa Maria au plecat Joi nevrasteniă şi trăia rău cu nevastă-sa, care gata pe din afară, ba şi zidul pe din dos,
rourî şi tnaşine şi vă gândiţi voi la milionele în 11 (24) Ootomvrie din Sinaia în străi­ îi intentase proces de divorţ. El bănuia, şi ţigla au început a-se strioa. Tot părin­
ce ele representă? Ei bine, în curând său nătate. Regele Carol i-a însoţit pănă la că intrigile socrei sale şi ale lui Dr. Mfil- tele loan Comşa a dăruit alţi 30 fi., ca să
ler au pricinuit neînţelegerea între densul se gate şoola pe din afară, şi şi asta s’a fă­
mai târ4iu, a doua 4* după revoluţiunee Predeal.
socială, tâte vor fi ale vâstre! Ţiueţi-vă şi nevastă-sa. cut. Pentru aceste fapte bune aflu de bine
Băncile române. Directorii a 43 in­ a i-se da d-lui preot sus numit şi pe acâstă
bine. Să nu vi-se 4>o&) că n’aveţl curagiu !“ Congresul absolvenţilor de arte
stitute de credit române din Transilvania şi cale fierbinte mulţămită. Vuivodenii-mici,
In urma unor asemenea discursuri, şi meserii. Iu 4dele de 26, 27 şi 28 Oct.
Ungaria au ţinut o conferenţă în Sibiiu, în 10 Oot. 1901. G. a
directorul Companiei, Coste, pe care mai se va ţinâ în sala Ateneului (Buouresci),
sub presidenţa d-lui Partenie Cosma, direc­
naiute muncitorii îl numiau „buoul direc congresul anual al absolvenţilor de arte şi Nou cor. Uu abonent al nostru din
torul băncii „Albina din Sibiiu, şi au de­
11
a
11
tor“, era numit „blăstămalul , „afurisitul , meserii. Oest.iunile nouă oe vor fi puse la ordi­ Perşanl ne aduce ou mare bucuviâ soirea,
cis ca tâte băncile să se unâscă, adecă să
u
„miserabilul , oare ne stâroe măduva din nea 4'lei sunt: Organisarea muncei indus- că în urma ostenelelor, ce şi-au dat noul
faoă o alianţă, oomunicându-şi reoiproo tâte
6se. Vă puteţi închipui, ce efect aveau dis­ triale in România, şi care ar fi cel mai bun notar de acolo Valeriu Sasobeşi, învăţăto­
împrumuturile, ce le acordă, t6te cererile
cursurile lui Roldes asupra greviştilor, oarl mod de remnneraţiune. rul P. Maoedon şi magistrul postai N. Bâ-
de împrumut, ce le resping, tote protes­
pe lângă altele, în lipsa de câştig, începu­ ţia, s’a format un cor bisericesc, care cântă
tele eto. In scopul oreării unui control es- Constituire. Societatea de lectură a
seră să şi flămânzâscă. încetul cu încetul la sfânta liturghia în biserică.
tern se vor institui mai mulţi revisorl es- elevilor dela şcâlele comeroiale superiâre
s’a creat un spirit insurecţional, dâr unii
perţî şi băncile asociate vor supune în­ rom. din Braşov, s’a constituit în următo­ Apel. D-1 învăţător Vasiliu Irimbiţaş
mai înţelepţi, au venit şi au oerut să fia
cheierile lor anuale revisuirii unuia din rul mod: Preşedinte: d-nul prof. Andrei din Bilbor, în calitate de notar al despăr­
reprimiţi. Aoeştia sunt galbenii. De atunci
aoeştia; asemenea revisuirl se vor pută Bârseanu, vioe-preşedinte : Virgil Popoviciu, ţământului „Giurgeu“ al Reun. învăţ, ro­
cele 8000 de muncitori sunt împărţite în
faoe numai la cererea proprie a institute­ ol. III corn., secretar I.: Angliei Moise, cl. mâni gr. cat. din archidiecesa de Alba-Iu-
două tabere, cari se înjură şi se combat
lor respective. Băncile vor contribui %% III corn., vioe-secretar: Virgil Bontescu, cl. lia, apelâză la inimile generâse a sprijini
reoiproo. Ca să se apere de 4'lnicele ata­
din venitul brut. II oom., cassar: Nioolae Frâucu, cl. II corn., biblioteca despărţământului cu cărţi şi 4iare.
curi, la oarl sunt espuşl, galbenii s’au înar­ Donaţiunile să *e trimită la adresa dânsu­
bibliotecar: loan Ilie, ol. II corn., vioe-bi-
mat ou revolvere. Un jurnal din Paris avu Casa naţională aradană. Alaltăerî
blioteear: Gligorie Popes :u, ol. I corn., lui (Bilbor, Gyo-Belbor, Csik-megye). Des­
idea a oferi ca premiu aoelora cari oumpără s'a ţinut în Arad şedinţa comitetului însăr­
controlor: Alexandru Băcilă cl. II corn., eco­ pre primirea lor se va chita pe cale 4ia-
15 numere şi trimit pe deasupra suma de cinat să iniţieze înfiinţarea casei naţionale
nom Matei Grama cl. 1 corn. Membrii oomi- ri8ticâ.
8 fr. câte o puşcă veche, sistemul Gras. române aradane. Şedinţa a fost presidată
siunei literare sunt: Preşedinte: jvioe-preşe-
Roşii s’au bucurat de acâsta şi şi-au coman­ de d-1 Dr. N. Oncu. D-sa face cunoscut, că Concert în Reşiţa-montană. Din Re-
dintele societăţii: membrii, din ol. III oom.
dat pusei. De altă pai'te galbenii au Rflat, sunt atâţia bani, încât se impune grija de şiţa-moutană ni-se scrie: „Deşi cam târ4iu,
că un preot protestant din St. Etienne, a-se gândi cei competenţi la olădirea casei. sunt: loan Petra, Samuil Urian, Nicolae viu totuşi a vă raporta pe scurt despre o
Olariu, cl. II com.: Traian Orghidan, George
trecut la anarchie, se ocupă ou furnisarea Comitetul dispune acjl de suma de opt mii rară producţiune, adeoâ concert, arangiat
Talescu, din I oom.: loan Grideau.
de pusei. Comandele curgeau din tâte în bani gata. Din suma acâsta 3742 sunt din partea turnătorilor de fier din loc, la
părţile. oontribuţiunl benevole, âr 3661 oorâne sunt 12 Octomvrie st. n. Concertul s’a dat în
Volniciă şi prigonire. învăţătorul
Un secretar al sindicatului Roşiilor inoassărî de ouote. Au fost însorise, dâr ne­ favorea reuniunei de cântări pentru procu­
româu Alexandru Bucşia din Agostin, trac-
spunea lui Basset: plătite ootisaţini în sumă de 2379 corâne. rarea unui steag, ce cu dor îl aşteptăm
tul protopopeso al Cohalmului, oare ser-
„Da, avem pusol destule, mai multe vesce la şoâla confesională din acea co­ la anul viitor. La aotst concert am fost
decât ar pută crede cineva. Avem şi car­ Pentru masa studenţilor români mună de 25 ani, ni-se plâDge intr’o lungă onoraţi cu rnusioa Societăţii căii ferate
tuşe şi baionete şi dâoă Galbenii o să vrea, din Braşov au întrat dela instit. de cre­ constătătbre din 24 membrii, cu bravul lor
dit şi eoon. „Bemovia“ din Jidovin 10 cor., corespondenţă de nedreptăţile, ce i-se fac
u
vom faoe un frumos dans . din partea organelor administrative, oarl conducător N. Pavelca, şi cu corul nostru
âr dela d-1 Alexiu Oniţiu jude reg. în Se-
Ajutorul de primar din Montceau, cu se ingerâză şi în căuşele bisericesci şco­ vocal din loo. începutul a fost după oum s’a
ghedin 2 cor. Primescă marinimoşii dona­
numele Goujon, îi spunea lui Basset: lare. Deşi s’a arunoat pe popor reparti­ arătat în program. S’a cântat de musică mar­
Ce? Credeţi, căi un lucru estra-ordi- tori oele mai oăldurâse mulţămite. — Di- ţia în tâtă regula în causa salarului îuvă- şul marelui erou Avram lancu, după care a
nar, că lucrătorii se înarmâză? Eu ored, recţ. şcâlelor medii gr. or. rom. din Braşov. urmat esecutaroa pieselor din program. Cân­
ţătoresc, totuşi, numitul învăţător cŞice, că
oă ar fi un lucru estra-ordinar, dâcă nu tările au reuşit peste aşteptare de bine,
Noi advocaţi români. D-1 Dr. Victor nu şl-a primit salarul restant pe anii
s’ar înarma. Astă4l munoitorii nu mai mulţămită d-lui învăţător Iosif Velcean, con­
Onişor, notar la tribunalul din Bistriţă, a 1899/900 şi 1900/901. Acâsta chiar în opo-
sunt siguri în casa lor, toţi îi ameninţă. ducătorul cerului. Cântările au fost iote re­
făcut în Budapesta censura de advocat, âr siţiă ou ordinul 4095/901 dat de pre­
— Dâr oine îi ameninţă? petate. Concertul s’a finit pe la 12 ore din
d-1 Dr. loan Tătar din Baia-mare a făcut tura din Cohalm. In oomuna numită este
— Cine-i ameninţă? — şi Goujon nâpte, după care a urmat petrecere cu joo
censura de advocat în Mureş Oşorheiu şi-şi ,şi ’şcblă de stat, şi se pare, oă de aici pro­
11
dădu ou pumnul în masă— Vampirii dela începând ou „Hora cea veche dela Buou­
va deschide cancelaria în Seini, unde tot­ vin t6 te negligenţele şi tertipurile. In 20.
Companie şi galbenii trădători. Să fiă însă resci. Petreoerea a fost din cele mai vesele
odată va fi şi advocatul institutului „Săt- 1. ’Cî’’-— spune învăţătorul din Gestiune —
siguri, oă le vom arăta noi. Noi avem şi credem, că şi venitul material a fost fru­
11
măreana . fisolgăbirăul Boer Mihaly din Cohalm a
1
pusol, sistem Gras şi sistem Lebel. Munoi­ adunat mai mulţi poporenî la gară şi a mos şi îndestulitor. — Doi din casina română' .
c
torii 4i°> & ®i numai ou o mârte sunt da­ Reuniunea de căutări şi nmsică din
luat cu ei un protocol în oausa salarului. Piaţa pescăriei dela Galaţi. S’au
tori. Apoi când mai au şi idei aici! (Goujon Sibiiu a ţinut în 23 Oct. adunarea gene­
Nimeni nu scie însă ouprinsul acelui pro­ -făcut multe cumpăraturi. Preţurile sunt ri­
arătâ ou degetul la cap). rală, la care au luat parte toţi membrii
tocol. A fost chemat şi preotul Damian dicate şi acâsta de când a început să se
Seoretarul sindicutului Galbenilor în­ reuniunei. Cu ocasiunea acesta s’a ales co­
Bucşa şi un epitrop la gară şi cu cuvinte schimbe vremea în frig. Luni dimiuâţa a
trebat de Basset spunea: mitetul pe anul de gestiune 1901/1902. Pre-
ameninţătâre i-a întrebat, că de ce au fă sosit dela 8f. George vaporul d-lui Iani Mi­
sidentul noului comitet e d-1 Dr. V. Bolog'a,
Trebue să ne aşteptăm la orl-ce. out arunc pe popor. I a trimis pe amândoi lano ou morun, peşte sărat, iore şi alt peşte.
direotor de musioă H. Kirehner, secretar
Bine ar fi să se aranjeze tâte pe oale pacl- în oomună după protocolul şedinţelor co­ Asemenea au sosit alte 3 bareaze cu peşte.
nioă. Pâte oongresul din St. Etienne să faoă Const. Popp, foassar N. Căldărea, archivar mitetului parochial. Fiind-că protocolul, Pentru oumpărăturî de peşte au sosit mai
oeva. Pericolul cel mare nu sunt lucrătorii, I. Rebega, econom N. Munthiu. Membrii din însărcinarea sinodului parochial e în mulţi negustori sârbi din Belgrad, asemenea
în comitet: Nio. Benţia, Isaia Popa, Can­
oarl au fost reprimiţi, ci oei 1200 de încă­ administrarea învăţătorului, acesta a cerut şi din Ungaria. Agenţia fluvială română în
4
păţînaţi, pe cari Compania a trebuit să-i did Popa. dela respectivii să-i dea în scris, oă au pri­ unire ou regia bălţilor a înfiinţat un nou
dea afară. Aceştia sunt hotărîţl la orl-oe. La Teatrul Naţional din Buouresci mit protooolul, oeea-oe însă uefăcend, n’a vapor „Călăraşi pentru Sf. George, care
11
O lovitură ou ootul sâu o privire mai as­
a avut loc Joi săra, în 11 Oct. v., o repre- predat protooulul. A trimis fisolgăbirăul şi se va opri în tote punctele, pentru măr­
pră este de ajuns, pentru-oa să se facă
sentaţiă estra-ordinară în beneficiul d-rei după învăţător, dâr aoesta n’a mers la gară, furi. Vaporul ciroulă de două-orl pe săptă­
vărsare de sânge. Marioara Ventura, oare, după oum se soie, din care oausă l’a acusat, că „nu se su­ mână: Merourea şi Sâmbăta diminâţa, şi e
* a obţinut o bursă din caseta ^particulară a pune legii“. Ca vârf la tote, fisolgăbirăul de mare folos pentru micii oomercianţl de