Page 49 - 1901-10

Nr. 228.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 6.

peşte, mai ales. Dumineoă, s’au făcut ven- pe locurile, ce şi-a asigurat şi un drept de d-1 Alexandru Lebu din Sibiiu cu preţul
4&rl numai de peşte sărat, de ore-oe la crâşmă în gura părăului Ivanoş, apropo de moderat de 130 cor., ea are versta de 8 luni BCOJiTOlviCIii.
oăile ferate nu se primesce alt peşte în di biserică, în centrul comunei, locul cel mai şi se numesce „Florica". Viţâua e de o
de sărbătore. potrivit şi mai cu venit în aceste co­ frumseţe rară, lucru oe pentru cei-ce cu­ Cultura şt îngrijirea grâului.
mune. nosc vitele d-lui Lebu e de sine înţeles.
Din călugăriţă soţia unui medic. Disertaţiune poporală rostită de
Acest drept cu ocasiunea regulărei Un jurat.
„Allgemeine Krankenhaus" din Viena şî-a Ionii F. Wegruţlu,
drepturilor de crâşmărit l’a scris pe frun­
perdut pe cea mai bună îngrijitore: pe
taşul acestei cătune: George Poluşan, om în adunarea gen. a Despărţământului XI (Blaşiă)
sora de caritate Brigitta, care şl-a schim­ C o n v o c a r e . al „Asociaţiunei", ce s’a ţinut în comuna Sâncel
harnic, der care fiind fără carte şi fără copil
bat costumul călugăresc în haine civile şi la 5 August 1900.
şi având economiâ bună, nu s’a folosit de Adunarea de tomnă a despărţ. Mediaş
s’a măritat după un medic. Numele de fa- u (Urmare.)
acest drept, ci sub numele de „megbizott al „Reuniunei învăţătorilor gr. cat. din
miliă al Brigittei este Rossa Sch. şi e de ori­
la esarendat unui jidan venit din România Arcbid. gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş" II.
gine din Germania; ea mai întâii! a intrat
cu un preţ bagatel — plătind abia doră se va ţinâ la 21 Noemrrie st. n. 1901 în
la spitalul din Viena ca îngrijitore. Bri-
chiria casei de crâşmă. şcola gr. cat. din Mediaş. La acâstă adu­ Şi din câte v’am spus pănă aci,
gitta, care e de o frumseţă uimitore, a aţî putut vedea, că grâul cam alege
Jidanul prevădător folosindu-se de ve­ nare, conform decisiunei adunării generale
captivat inima unui medic asistent dela locul, nu se face în orî-ce pământ,
nitul ce l’a adus crâşma română tot dela din anul trecut, se couchâmă toţi învăţă­
cliuica vienesă; frumosa fată a răspuns şi îu ori care ţâră. Noi însă se dăm
Români, atâta a umblat şi spesat, pănă-ce torii gr. cat. din tractul protopp. gr. cat.
amorului şi lucrul a ajuns acolo, că adl laudă lui Dumnecjeu, avem un pă­
împămentenindu-se a devenit cetăţen ungar al Mediaşului şi al Ibaşfalăului, precum şi
câlugăi'iţa de odinioră, e soţiă fericită.
şi „patriot" după calapodul celor din soiul alţi binevoitori ai şcolei. mânt bun, un păment binecuvântat
de Dumne4eu, îu care se fac tot-
Glob uriaş. Dedre-ce o esposiţiă uni­ lui şi care pe lângă că trăiesce boeresce, Program: 1) Participarea la serviciul
versală fără dre-oare „miuune" nu mai îşi mai cresce şi 2—3 copil pe la şcolile ditfin la 7 ore a. m. 2) Deschiderea adu­ felul de bucate, de cari avem lipsă.
pote să fiă pusă la oale, s’a căutat una şi din Hâromszâk, cari jidănaşl cu timpul ne nării la 10’/ ore a. m. 3) Apelul nominal La noi se face şi grâul. Numai se
2
pentru esposiţiă universală, ce are să se putem închipui ce vor deveni pentru Ro­ 4) Verificarea procesului verbal din adu­ ne lucrăm bine pământul şi timpul
ţie în anul 1903 în Saint-Louis în Ame- mâni ! narea precedentă. 5) înscrierea de membri se fie priincios, ca în ceşti doi ani
rioa. E adecă vorba să se facă un glob şi incassarea taxelor.' 6) Cetirea temei „Pe din urma, atunci apoi vom ave se­
Pănă aci tote sunt cum sunt, că ba­
uriaş, ldeia este a architetului Samuel M. basa treptelor formale, cum să se suocâdă ceriş mănos.
rem dreptul a fost în mână românâscă, deşi
Priede din Saiut Louis. Intrdga construcţia folosul în mână streină. Acum e primejdia, lecţiile din gramatica 1. materne în clasa Fiind-că grâul storce şi sără-
n acestui glob va ave o înălţime de 300 că cu folosul se va pierde şi dreptul pe veciă, a III a şcolei primare" de E. Câmpean cesce pământul, pentru aceea locul
metri, va pută adăposti în acelaşi timp 30 învăţ. în Agârbiciu. 7) Predarea temei prac­ în care voim se semănăm grâu tre-
fiindcă direcţiunea financiară ne mai suferind
mii de omeni şi va costa .7 mihdne şi ju­ ca dreptul să se mai pdtă folosi priu încre­ tice „Vaca împreună cu grupa rumegăto- bue se fie bun, bine îngrijit şi lucrat
mătate de corone. Globul, oare va fi aşe­ dinţaţi, a provocat pe Poluşan să-şî folo- relor domestice" de C. Banciu, învăţ. în de-a măruntul. Să nu cruţăm oste-
zat pe un pedestal de 70 metri înălţime, Mordeş. 8) Raport asupra cărţilor primite nela şi munca nostră, decă dorim
sescă dreptul personal, alt-cum i-1 detrage!
are un diametru de 100 metri şi e încoro­ dela Academia Română din Bucurescî. 9) un bun seceriş.
Nici Poluşan, nici locuitorii întregului că­
nat de un turn îualt de 39 metri, dr pe Stabilirea locului şi timpului adunărei vii- Arătura cea dintâiu sâu ogorul
tun — se yede cu preot cu tot —- nu înţe­
vârf pdrtă un steag înalt de 15 metri. In­ leg ce e şi cât face acel drept pe vii­ tore; alegerea temelor şi designarea persd- să-l facem cât de timpuriu. In Maiu
tre cele opt pioidre ale piedestalului, la o nelor. 10) Alegerea comisiunei verificătore mult pănă în 10 —15 Iunie ogorul
torime ; — sigur îl vor pierde, câştigându-1
înălţime de 36 metri se află o grădină cu 11) Eventuale propuneri. 12) Discutarea şi să fie făcut. Er la 6 săptămâni, adecă
jidanul, care nu numai că se portă „pa-
două restaurante şi două săli de teatru şi trioticesce", ci deja e provăclut cu tote do­ censurarea temelor de sub p. 6 fşi 7, în îu Iulie — 1 August să se întârcă
concert. Aici se pot odichni 10 mii de cumentele de lipsă pentru a-1 pută câştiga. cercul restrîns al membrilor. 13) închiderea ogorul. După fie-care arătură, seu
omeni de-odată. Cu 56 de metri mai sus adunării. mai bine c|is, cu câte-va «Ţile înainte
Ăsta ar fi al doilea cas, unde Românii
se află o arenă pentru alergări cu bici­ de întors şi înainte de sămănat gra-
— din nepricepere — pierd un drept, care Agâ'bieiu, în 21 Octomvrie 1901.
cleta, represeutsţii de circ, menagerii eto. după stările de aci face cât orî-ce moşie păm ogorul şi arătura, ca să se
De-asupra arenei se află sala de oonoert de 60 jugăre. Primul cas s’a întâmplat tot Elie Câmpean, George Porime, oblescă şi pentru-ca cu atât să se
uriaşă şi în jurul aoesteia se mişcă, după presidont. not. lucreze mai bine pământul.
în comuna Dămuc în cătunul „Tătărenilor"
felul trotuarului mişcător, un restaurant Grâul de tomnă cere trei ară­
aparţinător părintelui Simion Cotta.
nude poţi şedea, pe când pe dinaintea ta turi. Ogorul se face mai adânc ca
Şi să nu fie chip de mâutuinţă? Po­ şi celelalte arături, pentru ea să îm­
trece, ca într’o panoramă, esposiţiă, oraşul
luşan dăcă-i om fără carte, fără copil şi cu
şi împrejurimile lui. Şâse-spre 4 ‘Oe eleva- bunătăţim pătura roditore, pentru
bună economiă, şi aşa nu pote sta de crâşmă,
tdre, fiă-care pentru 60 de persdne, vor Viena, 25 Oct. Ministrului preşe ca pământul să ţină mai multă ume-
nu pote găsi în tot Bicazul un ficior ori
transporta pe visitatorî în diferitele etaje. dinte Koerber—după lungî tratări cu 461ă, să se dirâgă şi să înghiţă (ab-
o fată de român cu carte aplecată spre
Elevatorele, precum şi scările, se află într’uu şefii partidelor—i-a succes se schimbe sorbă) mai mult nutremânt din aer;
acesta, pe care adoptându-o în familiă i-ar situaţiunea în parlament, întru cât şi mai pe urmă şi pentru aceea, ca
turn special din mijlooul întregei olădirl.
conduce afacerile — şi pote i-ar fi şi cu mul-
propunerile de urgenţă vor fi retrase să stîrpim rădăcinele de buruieni
Băile de abur ale Eforiei şodlelor ro­ ţămită? Vom vedd de înţeleg Ivanoşenil! ! şi astfel desbaterea budgetară se va nefolositore.
mâne din loc cari an fost închise săptămâna X. pute începe. Koerber a plecat la A doua arătură său întorsul se
aodsta din ORusa unor reparaţiunl, se vor Godollo, ca se raporteze monarchu- face mai puţin adânc. Intorcem pă­
deschide mâne, Dumineoă, în 14 (27) Oo- Dela reuniunea de agricultură din lui despre situaţiunea schimbată. mântul, ca să se mărunţeze mai bine.
tom vrie. Iu alte ţări şi în moşii mai mari,
comit. Sibiiului. Londra, 25 Octomvrie. Regele
Teatru german. Mâne, Duminecă, a primit a4l într’o lungă audienţă decă se fac buruieni după întors,
11
comedia „Ueberbrettl , ăr Luni în 28 Oct. Pentru prăsirea de vite rassa „Pinzgau pe ministru-preşedinte Salisbury. mai lucră pământul cu extirpatorul
u
opereta „Der Oberste ger“. curată. Budapesta, 26 Octomvrie. Dieta seu scorificatorul. Aceste scule econo­
;
convocată pe astăcji s’a întrunit. mice, cari sâmănă puţin cu grapele
Menageria Koczka. De câte-va Din Boiţa ni-se scrie: Comitetul cen­ de fer, sunt însă mai mari şi cu colţi
Prima şedinţă se va ţine Luni.
4ilc a sosit în Braşov o menagerie forte tral al „Reuniunii române de agricultură în forma ferelor dela plugul de să­
bogată în diferite animale exotice. Repre­ din comitatul Sibiiu", precum se scie, dă- Teheran, 26 Octomvrie. Aici s’a pat cucuruz, — nimicesc buruienile
zentaţia de mâne, Duminecă (venătoieade ruesce de un timp încoce câte unui membru descoperit un complot contra vieţii din arătură, le taie şi mărunţesc pă­
}■ i sălbatici) promite a fi fdrte interesantă. al Reuniunii în aprope fie-care an câte-o şahului. Complici la acest complot mântul.
A-se vedd anurţul. viţea rassa „Pinzgau" curată, şi acesta cu sunt 2 fraţi ai şahului, ginerele lui E lucru cunoscut, că grâului de
şi marele vizir.
scop de a-se răspândi printre cultivatorii tomnă îi place mai bine ogorul negru
Feriti-ve de strginî. de vite acest soifl. mult superior vitelor nos­ seu sterp, fiind-că în chipul acesta
tre. Pănă acum dăruit a fost cu câte o
L i l e r a t u r ă . pământul odihnesce şi se coce bine.
Bicaa, Octomvrie 1901. viţea membrul reuniunii George Bratu, eco­ Trebue să se lase ogor negru cu
nom în Tilişca şi Petru Sopa, econom în
Cine e de vină, dâcă cu norocul nos­ A apărut „Clipe de repaus“ de deosebire, unde clima e mai rece şi
Fofeldea. In anul de faţă acest dar a fost mai umedă. Der e bun ogorul negru
tru se fericesc străinii înmulţindu-se şi în- Sorcovă. Un volum elegant, care pote ocu­
hotărît a se da unuia dintre membrii cu pa loc pe masa orl-cărui salon. Preţul 2 şi în clima mai caldă, mai uscată;
tărindu-ni-se pe cap, ca cu timpul să fiă
locuinţa în comuna nostră Boiţa. Comitetul corone. (Pentru România 2 Lei 50 bani) de-orece ogorul negru, arătura sterpă,
oine să ne suspiţioneze şi să ne pue pe­
central amintit, a recercat dilele trecute porto estra. Credem a fi de prisos a mai ţine mai mult timp ume4elă, decât
teci în calea luptelor nostre spre progres.
primăria nostră să binevoescă a face în recoriianda în special acâstă nonă apariţie ogorul verde, adecă în care am să-
Ore nu noi cu mintea şi apucăturile
acest scop sortirea între membri. literară. Numele lui „Sorcovă" este destul mânat măzăriclie, cucuruz de nutreţ
ndstre celea atât de trândăvose? Ori doră
Joia trecută toţi membrii s’au presen- de bine cunoscut publicului nostru din alte şi altele.
şi acum tot n’a sosit timpul şi nu ni-s’a
tat în cancelaria comunală, unde s’a făcut scrieri a'e sale. In acest volum găsim un între arătura îutâiu şi a doua,
deschis mintea, încât să putem înţelege pe-
tragerea la sorţi şi fericitul eşit la sorţi a limbagiti frumos românesc şi nişte poves­ şi între a doua şi a treia, trebue să
riculul, pănă-ce nu ni-se întâmplă atâtea
fost însăşi „comuna politică Boiţa", care tiri scrise cu atâ’a spirit, încât cartea odată trâcă, cum am <Ţis, cam 6 săptămâni.
perderl prin apucăturile atât de rafinate
şi. ea e membru al reuniunii. în numele luată în mână, nu o mai pui jos, pănă nu Şi, decă numai se pote fie-care ară­
şi isteţe ale străinilor? Tot-dduna numai
acesteia primarul nostru Nicolae Bratilescu ai cetit’o totă. Se pâte procura la Tipogra­ tură să o facem în altă parte. Adecă
prea târdiu să ne trezim, când vaetul nu
a iscălit un act de Învoire, încheiat între fia A. Mureşianu, pe lăngă trimiterea pre­ una în lungul, a doua îu latul tablei
ne servesce nici spre onore, nici spre
dăruit şi între comitetul reuniunii, conform ţului indicat plus 20 bani porto. sâu al pământului. Asemenea şi gră-
ajutor?
căruia dăruitul a primit îndatorirea de a * patul, pentru ca cu atât mai bine
Durere, că aşa-i! şi ar fi de tot du­
ţinâ viţdua pentru prâsilă, de a o supune A apărut „Cartea sdcrelor' de Ma- să se amestece pământul.
1
reros, când şi mai departe tot aşa s’ar con­
la tote îngrijirile dorite şi a o întreţine cu Nicî-odată însă nu-i iertat să
tinua şi încă doră cu concursul inconsciu rion, o broşură bazliă de 128 pagini, ou-
nutreţ bun şi înbelşugat; de a îngriji ca sămănăm grâu după grâu seu alte
şi sub ochii omenilor noştri cu carte! prindend peste 50 de poesii la adresa sd-
la timpul său să obţină dela viţea prăsilă crelor. Broşura ofere lectură fârte plăcută, spicose, de 6rece de obiceiu nu se
Ddr nu mai coutinuez cu lamentările, curată „Pinzgau" şi de a pune la disposiţia face, lucrăm în pustiu. Asemenea
ci las să urmeze însuşi caşul! reuniunii primul viţăl sănătos din prăsila mai ales pentru gineri. „Cartea sâcrelor" nu-i bine să sămănăm grâu în locul
se pâte procura şi dela Tipografia „A.
Cătuna Ivanoşului aparţinătore co­ viţelei. Mureşianu" în Braşov ou preţul de 1 cor. gunoit de nou şi cu gunoiu prâspăt,
munei Bicaz-Dămuc şi-a rescumpărat cu Ţiu a aminti, că comitetul a cumpă­ plus 5 bani porto. de-6rece ne cade holda, secerăm ade­
bani dreptul de proprietate şi folosinţă rat viţâua dăruită dela membrul reuniunii seori numai paie pălite. Gunoiul să-l