Page 5 - 1901-10
P. 5

REDACŢITJNEA,                                                                                                                                           ,gazeta« iese în flîcire fli.
               Aliiiistratinnea şi Tipografia                                                                                                                              Abonamente pentru Anstio-Unearia:
               Braşov, piaţa mare nr. 30.                                                                                                                                   Pe un an 24 oor., pe şiseluni
                                                                                                                                                                             12 oor., pe trei luni 6 oor.
               Scrisori nefranoato nu se pri­                                                                                                                              N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
                mesc.—Manuscripte nu se
                      retrimit.                                                                                                                                             Pentru România §1 străinătate:
                  I  N  S  E  R  A  T  E                                                                                                                                   Pe un an 40 franot, pe s6se
                                                                                                                                                                           luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
               te  prlmeso  la  Admlnlatraţlune  tn                                                                                                                         N-rii de Duminecă 8 franot.
                 Braşov  şi  la  următorole
                                                                                                                                                                             Se prenumeră la tote ofi-
                BIROUE-Î  de ANUNŢURI:                                                                                                                                     oiele poştalo din întru şi din
               tn  Vlena;  la  N.  Dukes  Nachf'.,                                                                                                                         afară şi lu d-nii ooloetori.
               Nux. Augenfeld & Emeric Les-
               ner,  Heinrich  Schalek,  A.  Op-                                                                                                                             Abonamentnl pentrn Braşov
               pelik  Nachf.  Anton  Oppelik.                                                                                                                               Adnnnistraţiunea, Piaţa mare.
               In  Budapesta:  la  A.  V.  Gold-                                                                                                                          TtSrgul  Inului  Nr.  80,  etagiu
               berger.  Ekstein  Bomat,  Iuliu                                                                                                                             I.:  Pe  un  an  20  oor.,  pe  şese
               Leopold  (Vil  Erzaibet-korut).                                                                                                                             luni  10  oor.,  pe  trei  luni  5  cor.
               PREŢUL    INSERŢIUNILOR:                                                                                                                                    Cu  dusul  în  oasă:  Pe  un  an
               o  sori  ii  garmond  pe  o  colină                                 A   N   U   L    L   X  I   Y   .                                                       24  oor.,  pe  6  lunII2o.,  po  trei
               10  bani pentru o publicare. —                                                                                                                              luni  6  cordne.  —  Un  esompiar
               Publicări  mai  dese  după  tari­                                                                                                                           10  bani.  —  Atât  abonamentele
               fă  şi  învoială.  —  RECLAME  pe                                                                                                                           căt  şi  insorţiunile  sunt  a  se
               pagina 3-a o seria 20 bani.                                                                                                                                plăti înainte.
                 Nr. 218.                                                     Braşov, Miercuri 3 (16) Octomvrie.                                                                      1901.


                       Grupuleţul slovac.                  lisarea  principiului  de  a-se  esecuta  sprijini  el  interesele  poporului  slovac.          ţ)ilele  acestea  a  apărut  o  carte  come­
                                                                                             3
                                                           legea  de  naţionalitate,  n’a  (ţi   depu­  Dăcă  partidul  poporal  rămâne  uni­         morativă,  cuprinfieud  istoricul  mişcării  şi
                   Din  alegerile  dietale,  ce  s’au  tatul  slovac  nimic.  S’a  mărginit  nu­        lateral  naţional  şi  nu  va  urmări  descrierea  pelerinagiului  din  Roma,  împre­
              terminat  cailele  aceste,  a  eşit  la  mai  a  accentua,  că  Slovacii  „speiAză"  o  direcţiune  generală  politică,  erfaţă  ună  ou  memoriul  ce  l’au  presentat  lui
              ivâlă,  după-cum  seim,  un  grupuleţ  a-şî  ajunge  ţînta  prin  atingere  mul­           cu  Slovacii  va  procede  ca  în  cei  2—3  Leone XIII.
              nou  de  deputaţi,  pe  care  foile  gu­     tiplă  cu  factorii  din  dietă.  „Vor  cu-  ani  din  urmă,  atunci  Slovacii  na  vor         Aprâpe  t6te  fiiarele  maghiare  oele-
              vernului  îl  numesc  cu  6re-care  pre-  nosce,  fiice,  direcţiunile  şi  principiele  întră  în.  el.  Dăcă  însă  va  reveni  la  brâză  apariţia  acestei  oărţî  ou  imnuri  de
              dilecţiă  grupul  nou  aleşilor  deputaţi  nostre  şi  vor  înţelege,  că  postulatele  programul  lui  originar  şi  va  lucra  laudă  în  articole  de  fond,  cerând  ou  im-
              ai  naţionalităţilor.  Aceşti  cinci  de­    năstre  sunt  drepte,  căcî  Ungaria  nu  credincios  în  sensul  lui,  atunci  nu  e  petuositate  asoultarea  rugămintelor  espri-
              putaţi  slovaci  au  fost  aleşi  pe  basa  este  o  ţără  naţională  unitară,  ci  lo­   eschis  ca  Slovacii  să  devină  mem­        mate  de  membrii  pelerinagiului.  „Guvernul,
              cunoscutului  program  de  acţiune  al  cuită de diferite naţionalităţi".                  brii ai acestui partid.                      opinia  publică,  episoopatul  maghiar  oatolic,
              Slovacilor.  Ca  conducător  al  micu­            După  acăsta  declarare,  mai  mult           Aici  conversaţia  şî-a  ajuns  cul­    Regele  apostolio",  toţi  factorii  mai  însem­
             lui  grup  slovac,  e  privit  deputatul  decât  optimistă  în  raport  cu  stările  mea  în  tote  privinţele  şi  dăcă  s’ar  naţi  în  fine  —  după  părerea  fiiarelor  ma­
             Francisc  Yeselowsky,  advocat  şi  pre-  reale,  Veselowsky  a  amintit  şi  pos­         adeveri  împărtăşirile  făiei  maghiare,  ghiare  —  ar  trebui  să  pună  umărul,  oa  să
              sident  al  băncei  poporale  slovace  din  tulatul  revisuirii  legilor  bisericesc!  am  trebui  să  ne  înspăimântăm  de  înduplece  pe  Papa,  să  acordeze  liturghia
              Tyrnau.  Din  causa  acesta  un  rapor­      politice  şi  a  legei  asupra  neconfe-  optimismul,       cu  care  noii  „deputaţi  maghiară.
             tor  al  cjiarului  „Magyar  Hirlap"  din  sionalităţii,  pe  care  Slovacii  l’au  pri­   ai    naţionalităţilor"   umblă     să    se       Se  scie,  oă  Papa  a  dat  la  timpul  său
             Budapesta  l’a  visitat  pentru  a-1  in-  mit  din  programul  partidei  poporale.  arunce  peste  cap  în  valurile  furiose  un  răspuns  evasiv,  „oă  va  cerceta  lucru­
             terviewa.                                     Stăm,  fiice,  mai  aprăpe  de  partida  ale vieţii de partid maghiare.                    rile" şi nimic mai mult.
                   Găsim  a  fi  de  interes  se  redăm  poporală.                                                                                         Cestiunea  liturghiei  maghiare  ne  in*
              şi  noi  în  esenţă  acâsta  convorbire.          Trecend     la    cestiunea    limbii,                                                teresâză  şi  pe  noi  de  aprâpe,  pentru-oă
             Premitem  înse,  că  cele  raportate  de  fiice,  că  partida  sa  încă  n’a  luat  o         „Liturghia maghiară“.                      deşi  mişcarea  actuală  îi  privesce  direct  nu­
              fbia  maghiară  guvernamentală  tre-  posiţiă  definitivă  cu  privire  la  limba               Nu  s’a  aufiit  de  oât-va  timp  nimioa  mai  pe  Ruteni  şi  dintre  aceştia  mai  ales
              bue  luate  cu  reservă,  mai  ales  că  maghiară,  dăr  ei  sunt  de  părere,  că  de  mişcarea  produsă  şi  alimentată  în  mod  pe  cei  dela  Hajdu-Dorog  şi  împrejurimi,
             numitul  deputat  a  declarat,  că  încă  limba  maghiară  are  se  fiă  aplicată  artificial  pentru  introducerea  liturghiei  ma­     totuşi  nu  putem  tăinui,  oă  pe  la  periferiile
              n’a  conferit  cu  soţii  eei  de  principiu,  în  parlament  şi  în  guvernul  central.  ghiare  în  biserica  greoo  catolică  din  Un­  dieoeselor  de  Gherla  şi  Oradea-mare  esistă
              deci  şî-a  făcut  el  însu-şî  reservele  In  celelalte  afaceri  de  administraţiă,  garia.                                           mai  multe  parochii  române  greoo-catolice,
              sale dela început.                           justiţiă  şi  şcolare,  ca  şi  în  viaţa  so­     Ultimul  act  mai  însemnat  aî  oomite-   âr  în  Seouime  atât  gr.  oat.,  oât  şi  gr.  or.,
                   Deputatul  Veselowsky  a  făcut,  cială,  Slovacii  cred,  că  e  la  loc  tului  permanent  instituit  pentru  sprijinirea        parochii,  unde  numai  liturghia  se  celebrâză
              după  afirmarea  raportorului  fbiei  limba  lor  maternă  mai  ales  în  cer­            acestei  mişcări  fusese  înjghebarea  unui  pe-  în  limba  română,  âr  oontaotul  preotului  ou
             maghiare,      următbrele      împărtăşiri:  curile  locuite  de  Slovaci.  In  ce  pri-  lerinagiă,  care,  sub  oonduoerea  episcopilor  parochienii  săi  se  face  în  limba  maghiară.
             înainte  de  tote  a  vorbit  despre  ve­     vesce  „limba  statului",  fiice  că  e  o  ruteni  dela  Munoaciu  şi  Eperjes,  a  presen-  Aceste  parochii  române  sunt  primejduite
              rosimilitatea,  că  la  grupul  slovac  se  espresiune  neesactă,  dâr  după-ce  tat  anul  trecut  Papei  dela  Roma  un  me­          de a fi atrase şi ele în vîrtejul mişcării pentru
             va  alătura  şi  Şerbul,  ales  la  Torok-  esistă  o  lege  despre  acăsta,  ea  tre-  moriu.                                           liturghia maghiară, ceea-oe ar avâ oonseoinţe
              Becse,  şi  că  şi  Saşii  vor  ţină  cu  Slo­  bue se fiă acceptată (!).                       In  acest  memoriu,  pe  care  se  fiice,  incalculabile  şi  ar  produce  o  învălmăşâlă,  de
             vacii  în  cestiunea  naţionalităţilor.            Raportorul  ungur  a  devenit  în  căl’ar  fi  iscălit  134.527  de  oredinoioşl  „greoo-   care noi astăfil abia ne putem da sâmă.
             In  fine  şi-a  esprimat  speranţa  —  şi  urma  acestor  declarări  tot  mai  în-  oatolicl  maghiari ,  iniţiatorii  mişcării  se           Credincioşii  din  numitele  parochii  po­
                                                                                                                          11
              acăsta  ni-se  pare  cam  straniu  —  că  drăsneţ  şi  a  întrebat  pe  noul  depu­       sforţâză  a  dovedi,  că  „Maghiari  de  ritul  ră­  sed  încă  conscienţa  rassei  lor  şi  îţi  spun
              şi  deputaţii  partidei  catolice  şi  a  tat  slovac,  dâcă  nu  crede,  că  „de­        săritean"  ar  fi  esistat  în  ţâra  aoâsta  înoă   la orl-oe ocasiă, oă sunt Români.'
             partidei  liberale  (!)  aleşi  în  cercurile  putaţii  slovaci  ai  naţionalităţilor"  se  dela înoeputul încreştinării Maghiarilor.         Ei  nu  pot  ti  învinuiţi,  că  în  mediul,
             slovace  vor  ţine  cu  ei.  A  accentuat  vor  pută  fusiona  cu  partidul  popo­               Ou  aoest  argument  istoric  pe  de  o  în  oare  au  trăit  atâţia  ani,  şi-au  perdut
              apoi,  că  principiul  de  căpeteniă  al  ral      maghiar?      Veselowsky      se    fi  parte  şi  cu  invocarea  oanânelor  disciplinare  criteriul  cel  mai  însemnat  al  fiinţei  lor  na­
             lor  este  esecutarea  legei  naţionali­      răspuns:  nu-i  eschis,  ca  Kollar  şi  eu  orientale  pe  de  altă  parte,  după  cari  re­  ţionale,  limba,  —  dâr  e  de  lăudat  rîvna
             tăţilor.                                      se  întrăm  în  partidul  poporal  şi  dactorii  memoriului  afirmă,  oă  în  biserica  lor,  ou  care  se  alipeso  şi  acuma  de  limba
                   Grupul ar cuprinde probabil prin  acăsta  din  causă,  că  programele  par­          orientală  liturghia  în  tâte  părţile  se  sevîr-  liturgică  română  şi  stăruinţele,  ce  le  pun  în
             augmentarea  sperată  15—17  depu­            tidului  poporal  şi  a  partidului  slo­    şesce  în  limba  poporului,  —  iniţiatorii  miş­  aplicare  oei  mai  ou  dare  de  mână,  de  a-şl
             taţi.  Este  întrebare  înse,  fiice,  deeă  vac naţionalist sunt identice (!!)            cării  cer  dela  Papa,  să  ridice  limba  ma­  trimite copiii la şcoli românesol.
             Saşii vor ţină în adever cu Slovacii.              T6te, se fi adaus Slovacul, aternă  ghiară  la  rangul  unei  limbi  liturgice  şi  să     Foile  maghiare  susţin  cu  îndrăsnâla
                   Despre  aceea  cum  îşi  închi-  dela  cum  va  procede  partidul  popo­             o  instaleze  în  altarele  „Maghiarilor  greco-  proprie  dmenilor  desperaţi,  că  aoeştl  Ro­
              puesce  în  împrejurările  de  faţă  rea- ral,  şi  dela  aceea  în  ce  măsură  va       catolicl".                                    mâni nu sunt Români maghiarisaţl, ci Ma-




                  FOILETONUL „GAZ. TRANS".                 epilogul  slavoneso  al  Psaltirei  slavone  ti­   „Cu  mila  lu  Dumnezeu  eu  diaoouă  la  tipărirea  Evangheliarului  româneso  1560
                                                           părite în 1677.                              Coresi..."  este  fiis  în  stil  înalt  suveran,  oare  —1561  şi  al  Evangheliarului  slavoneso
                                                                AoeaşI  umilită  declaraţiuue  o  cetim  şi  ne  amintesce  formula  introductivă  de  inti­  1562,  Braşov.  Alt  oolaborator  al  lui  Coresi
               (10)                                        în  Sbornicul  slavoneso  (II)  1568,  Ootoichul  tulare,  ce  o  întâlnim  numai  în  actele  dom-  e menţionat sub numele Mânăilă.
                                                           slavoneso,  1574  şi  1575,  şi  o  vedem  repe-  nesol  emanate  dela  voevofiii  celor  două   Ce-1  ridică  pe  Coresi  din  şirul  acestor
                 Coresi scriitor sen tipograf?             ţindu-se  apoi  în  triodul  slavoneso  1578  şi  principate  românesc!,  formulă,  ce  diaconul  modeşti culegători tipografi?

                 Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură   în  Sbornicul  slavoneso  1680  („Eu  păcătosul  Coresi  o  ounosoea  nemijlooit  toomai  din   A  fi  iniţiat  pentru  prima-6ră  tipărirea
                          cultă naţională la Bomâni.       şi  ticălosul,  oe  mă  numesc  între  dndenl  Co­  epilâgele  tipăriturilor  slavone,  edate  de  de  oărţî  românesc!  şi  mai  presus  de  tote
                              — Pine. —                    resi  diaconul")  şi  în  fine  în  Evangheliarul  principii Ţării Românesol.              a  fi  întocmit  printr’o  seriâsă  muncă  literară
                                                           slavoneso 1583.                                    E  glasul  unei  suverane  oonsciinţe,  oe  textele  românesol  recerute  pentru  un  us  şi
                   OrI-oum  ar  fi,  e  la  tot  oaşul  de  im­
                                                                In  vădit  contrast  cu  epilâgele  acestor   răsună  din  aoest  epilog  românesc  al  lui  aplieâţiune  mai  generală  în  biserica  româ­
              portanţă  să  soim,  ce  părere  avea  Coresi
                                                           tipărituri  slavone  ale  lui  Coresi,  stă  epilo­  Coresi, şi e natural să fiă aşa.      nâscă,  şi  a  fi  fost  singur  pe  acele  vremuri
             însu-şi  despre  opera  sa  literară,  ce  valâre
                                                           gul  românesc  al  Psaltirei  slavo-române  ti­                                            „meşterii  învăţată  într’acestă  luoru",  —
              atribuia  activităţii  sale  nu  de  tipograf,  oi                                              Ca  tipăritor  de  cărţi  slavone,  diaoo-
                                                           părite  de  Coresi  în  aoelaşî  an  (1677),  ca  şi                                       acâsta  este,  oe-1  ridică  şi-l  distinge  pe  dia­
              de  scriitor,  de  autor  bisericeso,  căcîceea-ce                                        nul  Coresi  se  înrolâză  în  şirul  celorlalţi  ti­
                                                           psaltirea slavonă menţionată mai sus.                                                      conul  Coresi  de  toţi  oontimporanii  săi,  ti­
              oredea  Coresi  despre  sine,  era  reflexul  opi-                                         pografi  contimporani  ai  săi,  consideraţi  ca
              niunei  generale  dominante  în  cercurile  cul­   „Cu  mila  lu  Dumnezeu,  eu  diaoonă  nisce  oneşti,  dâr  simplii  muncitori  în  ser­  pografi  la  Români,  âr  oonsoiinţa  acestei
              turale oontimporane.                         Coresi,  deaoa  văzuiîl,  oă  mai  toate  limbile  viciul  biserioei,  fără  vre-o  atribuţiune  dis­  escepţionale  şi  estraordinare  posiţiunl  o
                    Caraoteristio  şi  semnificativ  e  în   aă  ouvântulă  lu  Dumnezeu  în  limba  [lor],  tinctivă  scienţifică-literară  a  activităţii  lor   vedem  manifestându-se  expressis  verbis  în
              punctul  aoesta  isbitorul  contrast  între  umi­  numai  noi  Rumânii  n’avămii...  dereptă  tipografice.  A  fi  fost  tipograf  de  cărţi  sla­  tote  notiţele  autografe,  oe  însoţesc  tipări­
              linţa  smerită,  în  care  se  înffiţişâză  diaconul   aoeaia,  fraţii  miei,  preuţilor,  sonsu-v’am  vone  pe  timpul  diaconului  Coresi  nu  era   turile românesol ale diaconului Coresi.
              Coresi  însu-şl  cu  propriele-i  cuvinte  ca  ti-   aceste  psaltiri  ,cu  otveată,...  să  vă  fie  de  oine  soie,  ce  luoru  mare.  Au  fost  astfel  de   Er  dâcă  în  prefaţa  Evangheliei  cu  în­
              păritor  al  textelor  slavone  bisericesc!,  şi  în­  înţelegătură,  şi  grămăticiloră,  şi  vă  rogă,  oa  tipografi  la  Români  şi  înaintea  diaconului  văţătură  din  1581  oetim  frasa  :  „dreptă  ace­
              tre  înalta  consciinţâ  de  sine  şi  mândria  —   fraţii  miei,  să  cetiţi  şi  bine  să  soootiţl,  oă  Coresi,  ca  d.  e.  Macarie  în  Ţâra  Românâscă  iaşi  noi  greşiţii  şi  nedestoinicii  şi  ticăloşii,
              am  putea  fiice  —  suverană,  ce  respiră  din   veţi ve[dea î]nşi-vă, oă e ou adevără".  (Tirgovişte),  sâu  oontimporanî  de  ai  lui  carii  ne-amfi  trudită  aicea,  noi  ne  rugămă...
              epilâgele tipăriturilor sule românescl.            Acesta  este  făimosul  epilog  coresian  Coresi,  ca  d.  e.  Lorinţ  Diac  (Alba-Iulia),  să  nu  blăstemaţl..."  —  cunoscând  prece­
                   „Eu  păcătosul  diacon  Coresi  am  scris  al  psaltirei  din  1577,  ca  cuprins  o  formă  menţionat  ca  oulegător-tipograf  al  unui  denţele  şi  genesa  acestei  cărţi,  în  pasagiul
              aoâstâ  sfântă  carte,  oe  să  cheama  Psaltire"  mai  desvoltată  a  epilogului  primei  ediţii  Evangheliar  slavoneso  1579,  sâu  Tudor  oitat  trebue  să  vedem  nu  o  înfrâugere  a
             — se fiice ou o caracteristică smerenie în    românesol a psaltirei din 1570.               Diac,  indioat  oa  colaborator  al  lui  Coresi  mândriei diaconului Coresi, ci uu fel da
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10