Page 53 - 1901-10

REDACTIUNEA, „»azeta“ iese în Moare fii.
Administraţiniiea şi Tipografia Alonaraeate pentru Anstro-Qngaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ştise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
SoriaorI nefrancate nu se pri-; N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
meso.— Manuscripte riu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe ştiae
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
o primesc la Admlnlstraţlune In N-rii de Duminecă 8 franol.
Sraţov şi la nrmătorele Se prenumeră la ttite ofl-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
In Vlena : la N. Dukes Naohf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. AugenfeldSs Emeric Les-
ner, Heinrioli Sohalek, A. Op- Aimamentul pentru Braşov
pelik Naohf. Anton Oppelik. Âdmmisiraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Qold- Târgul Inului Nr. 30, etoaiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe nn an 20 oor., pe şese
Eeopold (VII Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
Cu dnsul în oasă : Pe nn an
PREŢUL INSERŢIUNILOR:
o seria garmond pe o colină A N U L L X I Y . 24 oor., pe 8 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cortine. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari- 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe oăt şi inserţiunile sunt a se
pagina B-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 228. Braşo?, Lum-Marţl 10 (29) Octomrie, 1901.

Signatura situaţiunei. tul central săsesc a decis, ca depu­ Nu urmeză bre din aceste cu­ primâ bucuria, că camera a treout la des­
taţii saşi se se mulţumăscă a sta în vinte, că acea nenorocită lege a na­ baterea budgetului şi speră, că desbaterea
încă nici nu s’a deschis bine afară de partidele din dietă, conve­ ţionalităţilor totuşi justifică esistenţă se va faoe cât se p6te mai repede, pentru
dieta ungară, cea eşită din „alege­ nind ca din cas în cas se se sfătu- de representanţî ai naţionalităţilor ca apoi să se dea timp şi ocasiă la pregă­
4
rile curate *, şi âtă că se şi anunţă iescă intre sine, înse fără ca aceste în dietă? Ce noimă ar avb în caşul tirea luorărilor privitbre la resolvarea ces-
noua furtună, ce ameninţă a-se des- sfătuită ale lor se aibă aparenţa, că contrar ameninţarea cu revisuirea tiunei paotului ou Ungaria.
lănţui asupra sermanelor naţionalităţi. ar fi ale unui partid sâu club deose­ acelei legi? Ce lipsă ar mai fi de
Un -comunicat semi-oficios, pe bit naţionalist. revisuire, dbcă ar fi lucru aşa de Ameninţarea împăratului Wil-
cât de curios pe atât de semnifica­ In conformitate cu acea hotă- clar şi hotărît, că în dietă nu au helm. „Hurtung'sche Zeitung din Konigs-
u
tiv şi caracteristic, ne îndâmnă a re­ rîre deputaţii saşi nici că mai sunt loc deputaţi de ai naţionalităţilor? berg anunţă din Berlin, oă împăratul "Wd-
leva acbsta. clasaţi astăcjî de cătră foile ma­ încă şi mai tendenţibsă şi ridi- helm a fâout următorea deolaraţiă fbrte
Biroul do corespondenţă ungu­ ghiare între aşa numiţii deputaţi ai culă este o altă ameninţare, ce o importantă:
resc anunţă foilor următorele: „Sci- naţionalităţilor. Calitatea acâsta din face „Bud. Hirlap** spuind, că „po­ — Ddcă convenţiunile comerciale nu se
v
rea, că deputaţii saşi, cari stau înalară urmă se conferă numai nou aleşilor litica dinastică** ar fi acţi întărirea vor face, am sd sdrobesc totul .
u
de partide, vreu se înfiinţeze un deputaţi slovaci. Dbr şi în ce pri- unităţii naţionale maghiare şi că „Voss. Zeilung observă: „Acesta de­
u
club special al Saşilor, nu cores­ vesce pe Slovaci, se manifestă de deci cei ce vor se facă politică deo­ claraţia a împăratului, ni-s’a oomunicat şi
punde adevărului. Deputaţii saşi au curend în pressa şovinistă din Bu­ sebită naţionalistă în Ungaria, ar în­ nouă cu săptămâni înainte".
adresat numai cuestorului rugarea, dapesta mare turburare, pentru-că treprinde o acţiune anti-dinastică.
de-a reserva pentru ei in cameră 11 s’a (ţis, că ei au fost aleşi şi figu- Der de ce se mai continuăm cu
scaune unul lângă altul“. râză ca „deputaţi ai naţionalită­ înşirarea acestor absurdităţi şi mon- Marele duce rusesc Nicolajevicî
u
Se fiă der lumea şovinistă liniş­ ţi lor “. struosităţî, isvorîte din orba trufiă şi în Budapesta. „Neues Wiener Tageblatt
ce
tită! Saşii nu vor figura nici ca par­ „Se susţine aşa ceva — c}i din ura de rassă? Le cunbscem prb scrie, că visita marelui duce rusesc Mihail
tid naţionalist, nici ca simplu club „Budapesti Hirlap**—ca şi când acesta bine şi prb de mult şi seim una şi Nicolajevicl în Budapesta n’are absolut niol
săsesc, ci ei vor şedb pe băncile ar fi o urmare a alegerilor curate; bună: că se va găsi, va trebui se un oaracter politio. Marele duce, care se
cele mai de sus din centru, între dbr noi nu cunoscem pe aceşti de­ se găsbscă leac şi pentru ele! află în raporturi intime amicale cu Msjes-
liberali şi partidul poporal catolic şi putaţi ai naţionalităţilor. Aşa seim, tatea Sa monarchul nostru, faoe toomai
în imediată apropiere de Slovaci, că în Ungaria, după lege, esistă nu­ acum o călătoriă prin Europa şi fiind-eă nu
vor şed6 unul lângă altul numai ca mai o naţiune politică: cea ma­ întâlnire de domnitori în Yiena. s’a întâlnit de mult cu Majestatea Sa, vrâ
Lui „Neues Wiener Journal** i-se anunţă, din să folosâscă ocasiunea aoâsta pentru a-i face
indivizi, cari de-ocamdată nu apar­ ghiară. Cel-ce e deputat, nu pote
ţin nici unui partid. Acâsta vre se deci se facă altă politică, după lege, Berlin: „In oerourile apropiate de amba­ o visită. Monarchul a primit ou plăcere
c]ică comunicatul de mai sus. decât maghiară. Deputaţi ai naţio­ sada română se vorbesoe, că ou ocasiunea scirea despre visita marelui duce. Voia chiar
Saşii ardeleni, dintre tote naţio­ nalităţilor deci nu pot fi în Ungaria, ultimei petreceri a Regelui Oarol în Viena, să se reîntbrcă la Yiena pentru a-1 primi,
guvernul rusesc a font avisat, că în decur­ însă după-ce NioolajevicI şi-a esprimat do­
nalităţile transilvane şi ungare, sunt ci numai deputaţi naţionali maghiari*'
singurii, car! au stat mereu în con­ — şi a^a mai departe cu graţia. sul lunei Noemvrie Regele grecesc George rinţa, că ţine să i facă o visită în Buda­
tact cu cercurile diriguitore maghiare. Logica acAsta descreerată şovi­ şi Regele român C’arol vor sosi în VieDa, pesta, monarchul îl primesce aiol. E abso­
ca ospeţl ai împăratului Francisc Iosif, unde lut neîntameiat svonul, oă visita marelui
Priutr’asta ei au fost tot-dâuna în nistă nu este nouă. Ea caracterisâză
pe lângă conlucrarea împăratului Franciso duce ar sta în legătură ou cestiunea enec-
posiţiă a cunosce disposîţiunile ce înse situaţiunea în dieta lui Szell.
domnesc în aceste cercuri. Astfel ei Der foia amintită guvernamen­ Iosif se va întregi alianţa greoo-română“. tărei Cretei la Grecia.
au înţeles de cu vreme, că şi în dieta tală, care nbga dreptul de esistenţă — Soirea, firesoe, trebue controlată.
eşită din retorta electorală a lui Szell, al naţionalităţilor în acest stat, se Manifestaţiune pentru d-l Mocsonyi.
ei vor trebui se-şî păstreze vechia tac­ contracjice şi se dă de gol cumplit In parlamentul austriac s’aîDoe-
Sibiiu la 27 Oot. a. c.
tică oportunistă de-a se ţină isolaţî de când tot într’o răsuflare ameninţă put Viuerl desbaterea budgetului, după-ce
curentul cel mare naţionalist din ţâră, pe deputaţii numiţi ai naţionalităţi­ ministrului preşedinte Koerber i-a suoces încrederea, ce şl-a pus’o poporul nos­
dăcă voesc se mai trâcă încă înain­ lor, că dăcă ei ar unelti cum va în să facă un pact ou şefii partidelor, în vir­ tru în persbna ilustrului bărbat Fr. Ales.
tea puternicilor cjilei cât de cât ca contra unităţii naţiunei maghiare po­ tutea căruia, t6te propunerile de urgenţă Mocsonyi, alegându-1 preşedinte al celei
„fideli statului“ (staatstreu). litice, vor accelera numai „revisuirei au fost retrase. La desbaterea budgetară mai înalte instituţiunl culturale românesc!
De aceea ne-a fost atins la tim­ legei de naţionalitate în interesul au vorbit în şedinţa de Vineri deputaţii — al „Asociaţiunei pentru literatura ro­
14
pul seu neplăcut scirea, că comite­ garantărei aperărei patriei “. Finii şi Javorszlcy. Acesta din urmă îşi es- mână şi cultura poporului român** — a

FOILETONUL „GAZ. TRANS**. la visită. In curend însă se reculese şi când oferi un păhar de apă, dbr Charlotta strigă, rea era numai aparentă. Eşind odată la
în castel văclu, că părechea imperială nu-i îngrozită: „Afară! Otravă! Ucigaşi! Vrâu plimbare cu trăsura, vă(ţu pe marginea
iese înainte pe scară, nici o trâsărire nu să mă ombre, Hanuelita, soapă-mă! Ou drumului un ţăran bătrân, care se întorcea
u
Victima unui vis de mărire. tradâ în faţa ei ruşiuea, ce o simţia. Im- Rcesţe ouvinte lovi păharul din mâna îm­ cu puşca împodobită cu flori dela o ser­
părâtbsa Oharlotta, după obicinuita presen- părătesei. Apoi leşină din nou. Eugenia îi bare de tir. Ea declară, că acesta-i gene­
După Felix Vogt. tare a suitei, a stat în conversaţia timp de esplicâ acum damei de curte a Charlottei, ralul mexican Almonte, care ast-fel traves­
(Continuare.) o bră ou părechea imperială franoesă, er ce s’a petrecut. Nenorocita ei prietină şî-a tit, umblă să o împusoe. Acesta era un
domna del Barrio rămăsese în antişambră pledat causa cu cea mai mare căldură, simptom manifest al maniei persecuţiunei,
Ea petrecu prima nbpte în „Grand-
cu damele Eugeniei şi se ruga pentru ser- însă împăratul, în urma nouei situaţii, ce ou atât mai vîrtos, cu oât Almonte dela
w
Hotel plângâud. Trecu o (ţi întrâgă, fără
rnana sa stăpână cătră Maioa Domnului au creat-o în Europa învingerile prusiene început pănă la sfîrşit a fost unul dintre
ca curtea să ti luat notă despre înaltul
bspe, deşi Mora raportase imediat despre din Guadelupe. Oe s’a petrecut între cele asupra Austriei şi care îl silesc a-şl aduce oei mai oredincioşl partisanl ai lui Maxi-
trei capete încoronate, asta nu o pbte în Franţa chiar şi trupele din Algeria, n’a miliau. Debre-oe asemenea ataourî se repe-
sosire la Saint-Cioud, unde părechea impe­
spune f.stăcjl, deoât împărătbsa Eugenia. putut să răspundă, decât ou un inflexibil ţiau şi bolnava împărătâsă doria ou insis­
rială petrecea în acele cţile oăldurdse. A
După-cum spune Malortie, domna del Bar­ „Non posBumus . Atunci Oharlotta fu stă­ tenţă, să se ducă la Roma, să oeră spriji­
11
doua (ţi se presentâ în sfîrşit primul came­
rio a aurţit din antişambră, cum Oharlotta, pânită de-o mare indignare, oare isbncDi nul papei, Seneleder se învoi şi părăsind
rier al împăratului, oontele Laferriâie. El
după-oe împăratul îi refusase hotărît cere­ în blăstămurl şi în urmă căcţu leşinată. Elveţia, au pleoat la Roma.
scusâ lipsa de onoruri la sosire prin o ne­
rile, a strigat cu glas puternic: „N’ar fi Medicul austriac al Charlottei, Dr. Senele-
înţelegere. T6te erau gata pentru primire, In Roma împărătâsă făcu ou inten-
însă în loc de gara Orleans, la gara de trebuit să uit, ceea-ce sunt eu şi oeea-ce der, fu adus din „Graud-Hotel** şi duse pe ţiune o greşală contra etichetei, oă s’a pre-
suuteţî d-vbstră. Ar ti trebuit să mă gân­ bolnava în stare aprbpe inoonscientâ îndă­
Yest, unde soseso de obiceift trenurile de' sentat ou pălăria şi nu cu voal în audienţă
desc, oă în vinele mele ourge sânge de răt la Paris.
Brest. Tot odată pofti pe împărătâsă la la papa. „Mi-se pare, că uiţi, Manuelita**,
BourbonI şi că n’ar fi trebuit să-mî mâu-
prânej în Saint Oloud. In (filele următbre Napoleon şi Eu­ (fise ea oătră dbmna del Barrio, „oă împă­
Charlotta şi-a recâştigat în faţa aces­ geso neamul nicl-odată, înjosindu-mă în faţa genia au manifestat atenţiunea oea mai raţii şi împărătesele sunt singuri stăpâni
unui Bonaparte şi tratând ou un aventu-
tui visitater atitudinea sa plină de demni­ delioată pentru bolnavă. Ei cereau (fini pe etiohetă, şi nu eticheta pe d â n ş i i P i u a
0
rier“. După acestea oădu leşinată la pă­
tate. Ea refusâ invitarea la prân(ţ, promise informaţiuul despre starea ei, îi trimeteau IX era visibil surprins, vâcjând pe Char­
mânt.
însă, oâ va face o visită la biele trei după flori şi fructe, îi oferiau Oompiâgne şi lotta ou pălăria în cap, bănuia însă, că i-s’a
Btniacjl. In cupeul închis, în care Ohar- împăratul oheirâ imediat pe dbmna Fontainebleau ca locuri de petrecere la tulburat spiritul şi-i dădu ou deosebită
lotta se duse după amia(ţl la St.-Cloud, se del Barrio, care găsi pe Eugenia îngenun- ţâră. Oharlotta însă nu mai voi să-i revadă afeoţiune binecuvântarea papală.
ivi ârăşl în mare grad iritaţiuneB. Ii veni chiată lângă capul stăpânei sale şi freoân- —'şi, după sfatul medicului, plecă îndată (V a urma).
un atao de nervi şi ţipa tare, aşa oă Dbmna du-i tîmplele cu apă de Colonia. Oharlotta ce fu posibil în Elveţia. Acolo îi reveniră
de’l Barrio credea, oâ va trebui să renunţe îşi reveni în curând în fire. Eugenia îi somnul şi pofta de mâncare, dâr îndrepta­