Page 54 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 229 —1901.

fost un îndemn şi pentru tinerime de a-şt Tinerimea întrunită la „Imp. Roma­ rea Austriei pentru anexarea insulei Creta, mitru Popovici este un bun şi vechii! cu­
manifesta simpatia ei faţă cu nou alesul pre­ nilor" a avut o frumâsă sâră, la oare ar fi de 6re-oe Austria este una din semnatarele noscut al publicului nostru. Mulţi îşi mai
şedinte. participat şi d-1 Moosonyi, dâr fiind obo­ tratatului de Berlin. aduc aminte de conoertul grandios de-aoum
Prâ mari sunt năcazurile, ce s’aa nă­ sit, s’a scu8at şi s’a retras pentru a-se 9 ani al juuelui Bayteuthian, dat în sala
Convenţiunile comerciale şi ta­
pustit asupra poporului nostru, prâ pu­ odihni. dela „Nr. 1". Şi cine şl-a uitat măreţele
riful vamal german. fiarele străine con­
ţini sunt bărbaţii adevăraţi, oarl să lupte Acjl s’a ţinut pentru prima-dată şe­ efile din Aprilie anul trecut, când marele
sacră clilniooolâne întregi importantei cestiunl
pentru delăturarea lor, ca să nu ne bucu­ dinţa oomitetului „Asociaţiunei sub prese- artist a fasoiuat prin arta sa neîntrecută
a
a reînoirei convenţiilor comerciale. Pănă
răm, bătrâni şi tineri, când vedem pe d-1 denţia d-lui Ales. Moosonyi. In deoursul publioul nostru în acele memorabile 3 seri,
aoum lucrurile n’au luat altă înfăţişare. In­
MocsoLyi, că vine între noi, ca să pună (filei tineri şi bătrâni au depus cartele lor în cari dânsul a jucat şi oântat pe prinţul-
dustriali continuă să strige, oă noul proiect de
umărul la lucrarea cea mare a fiilor po­ de visite la locuinţa noului preşedinta. vânător din opera „O nopte in Granada' ?...
1
tarif vamal va aduce ruina Germaniei, pe
porului în brazda culturei românescl.
„Minor“. când agrarii, nemulţumiţi înoă ou tarifele Aşa oeva nu se uită! Dâr nici Dumitru
Pănă acum d-1 Mocsonyi,—deşi tot- Popoviol nu uită de uibirea şi însufleţirea
protecţioniste din proiect, cer mărirea tnxe-
dâuna cu sufletul plin de îngrijire pentru braşovenilor. El vine din nou să ne mai
sbrtea poporului său, totu-şl ni-se părea Deschiderea dietei ungare, lor. Aşa un club agrar, adunat la Posen, a însenineze sufletele înnegurate de grijile
votat o resoluţiune energică prin care oere
adese-orl, că e prâ departe de noi. Acum (filii, el vine să ne n ai înalţe prin arta şi
Sâmbătă a fost deschisă noua dietă să se prevadă la cereale o taxă minimală
însă — primind preşedinţa „Asociaţiunei" talentul său îu sferele jsenine şi calde ale
ungară prin preşedintele de etate Ma- de 7% mărci. In oas contrar, cfice resolu-
— o instituţiune ce ne lâgă şi ue unesce plăcerilor impersonale! Suntem convinşi,
darasz. ţiunea, să se ridioe cu totul tâte taxele
pe toţi deopotrivă, d-sa s’a apropiat şi mai că publioul nostru va soi să întâmpine ou
Iudată-oe Madarasz s’a dat jos de pe vamale.
mult de noi toţi. viuă interesare pe distinsul fiiu al neamului
tribună, locul lui l’a ocupat al doilea pre­ In schimb industriaşii au ţinut şi ţin
In firul acesta al gândirii tinerimea nostru, căruia de-acuma-i (jicem un frăţesc:
şedinte de etate Fdbinyi Teofil, fost odi- mereu întruniri de protestare în oontra ta­
română din Sibiiu, din inoidentul venirii bine ai venit!
niâră ministru de justiţiă. După-ce Fabinyi rifului duplu şi în contra protecţiunei, ce se
Domniei Sale aici spre a lua oouducerea
salutâ pe deputaţi, notarul Baross Janos dă agrarilor. ţ)iarele oposiţioniste anunţă,
societăţii nostre literare şi culturale, i-a fă- Monarchul nostru ca împăciuitor.
ceti rescriptul ministrului preşedinte prin că îu parlament oposiţia va recurge la ob-
out o puternică mănifestaţiă de simpatiâ şi Relaţiile între regele Eduurd al Angliei
care camera e invitată să se presiute acjl, strucţionism pentru a împiedeoa votarea
încredere. şi prinţul Filip de Orleans erau de timp în­
Luni, la deschiderea festivă în palatul din actualului proiect.
Peste 60 tineri — în frunte ou mem­ delungat fârte înoordate. Aoum se anunţă,
Buda. ţliarul agrar „Kreuzzeitnng" povăţnesce
1
brii Sibienî ai comitetului „Asociaţiunei' — că Eduard şi Filip îşi vor da o îutâlnire
Barabas Bela, 48-ist incarnat, cel care guvernul sâ previe acâsta, denunţând de
au primit pe d-1 Ales. Mocsonyi la gară şi se vor împăca. La îtnpăo,;rea acâsta —
trânti la Oradea-mare pe Coloman Tisza, aouma convenţiile în'vigore. „Deutsche Ta-
Sâmbăta în 26 1. o. după cum se anunţă din Londra — a con­
ia cuvântul şi spune, oă membrii partidu­ geszeiiung" orede din oontră, că tocmai de­
Sosind trenul accelerat de câtră Arad tribuit mai mult intervenirea Maj. Sale rno-
lui independent şi dela 48, nici corporativ, nunţarea oonvenţiilor ar fi un pas fârte
la orele 8 săra, tinerimea însufleţită şi dori- narohului nostru, apoi a regelui Danemarcei
nici delegaţional nu se vor presenta acjl în greşit din'partea guvernului. Oposiţia va face
târe de a vedâ pe ilustrul preşedinte — Christian şi a ducelui de Chartres. Majesta­
palatul din Bula, fiind că ei cer şi doresc, o opunere şi mai energică proiectului de
l’a întâmpinat cu entusiaste strigări de „să tea Sa monarchul a intervenit mai ales din
„oa Majestatea Sa Regele să vină la noi", tarif vamal, căci, după cum se soie, gu­
trăiască!“ consideraţia, că archiduoele Iosif şi archi-
căci „noi suntem membrii parlamentului vernul a declarat oă nu va denunţa con­
Iu numele tinerimei d-l Dr. G• Proca duoesa Clotilda sunt părinţii prinţesei de
ungar, âr nu slugi Regelui ungar". Nu venţiile, decât după-oe va redacta definitiv
într’o scurtă, dâr potrivită vorbire, l’a Orleans.
merg 48-iştii în palatul din Buda, fiind-oă uu nou tarif vamal.
bineventat şi a esplioat motivul însu­
pe acel palat fălfăe stindardul negru-galben, Asasinul Czolgos va fi eseoutat
fleţirii tinerimei române, spunând cam ur- Moştenitorul de tron german va
colori, de oarl sunt legate amintiri atât de mâne, în 29 Oot. n. Eseoutarea se va faoe
mătorele: visita în primăvara viitâre America, ţliarul
duverâse. Se miră Barabas, oă sf. tnieii co­ prin curent eleotrioîntr’o sală spaţiâsâ. întreg
Ilustre Domnule! ronei n’au atâta tact, încât să-i recomande „Times" spune, oă ambasada germană din mobiliarul selei constă dintr’un soaun mare
Washington ar fi fost pusă în cunoscinţă pentru delicvent şi mai multe soaune rniol
Tinerimea română din Sibiiu, aflând de a scuti parlamentul ungar de-o astfel în mod ofioial despre acâstă visită.
despre venirea Vostră — şl-a ţinut de a de umilire. „Oât timp stindardul negru- pentru representanţii autorităţilor. Gâdele
sa plăcută datorinţă de a Vă întâmpina galben va fâlfăi pe palatul din Buda, noi Congresul panamerican. In efiua nici nu va întră în sală. El va ocupa loo
a
aici şi a Vă (fio® „bine aţi venit . acolo nu ue vom duce". de 23 Ootomvrie s’a deschis în Mexico con­ într’o construcţia similară unui dulap, oare
Motive puternioe au îndemnat’o la Coloman Szell, ministru-preşedinte, gresul panamerican. Se orede, că acest oon- va fi alipită la un capăt al salei. In dula­
pul acesta e aşeflat aparatul, ou oare gâ­
acâsta, pentru-că scumpi sunt popârelor combate pe Barabas. pice, că disouţiunea gres va avâ ore-carl urmări eoonomice pă-
bărbaţii, cari prin talentul şi activitatea lor asupra acestei teme n’ar avâ loo aoum când gubitâre peutru Europa. Statele Unite prin dele va pune în mişcare ourentul electric.
îe promovâză desvoltarea, âr în stima, ce camera nu s’a oonstituit încă. Nu împărtă- actualul congres intenţionâză, tot aşa ca şi Czolgos va fi legat de scaun şi pârul îi va
o dă un popor bărbaţilor săi de valâre, se şesce părerile lui Barabas, fiind-că nu află prin acel dela Washington (1899), de a ob­ fi ras de asupra capului. Unul diu eleo-
troicjî va fi aşeejat p3 oap, altul la glesne.
vede şi se cunâsce întru cât respectivul vre-o oausă prin oare absenta^ea ar putâ ţine o posiţife mai sigură şi un fel de sanc
popor s’a deprins a-se stima pe sine. fi motivată. Colorile negru-galben sunt oo- ţiune internaţională a hegemoniei sale între Curentul eleotrio va traversa pe deliovent
Vă salutăm, ilustre Domnule, de bi- lorile casei domnitâre regesc!, nici un gra- puterile amerioane. Statele din America de dela cap la piciâre. Curentul va fi aplioat
de trei ori. Medicii cred, oă deja la prima
nevenire — pentru-oă în persona Vâsiră vamen nu pâte fi îu ele. Pe palatul din sud nu prea sunt înoântate de aceste ten­
aplicare Czolgos va muri.
Buda vor fi şi colorile ţării şi oolorile Croa- dinţe. Niol Chile nici Mexico n’au jinterese
salutăm bărbatul doririlor şi aspiraţiunilor
nostre, pus în fruntea primei nâstre Aso- ţiei-Slavoniei. de a-se pleca în jugul caudinio al Uniunei. Mare incendiu în Hideaga. In oo-
oiaţiunl culturale din patriă din încrederea Frauoiso Kossuth combate aserţiunea In Brasilia domnesce mare neînoredere faţa muna românâscă Hideaga, situată pe dru­
şi însufleţirea poporului român. lui Szell, că colorile negru-galben ar fi co­ cu Yankeei, de când aceştia au pus mâna mul, ce duoe dela Şomouta la Baia-mare, a
Ca toţi luptătorii adevăraţi ai unui lorile casei regesc!. Nu-i aşa, căci oolorile pe Cuba şi Portorioo, âr în Venezuala, Co­ isbuonit în cfi A® 21 Ootomvrie la ârele
ua
popor aşa şi de Ilustritatea Vâstră multeva- oasei regesc! sunt roşu şi alb. lumbia şi Guatemala sunt în preponderanţă 11 a. m. un incendiu. Fooul, care şî-a luat
lurî s’au isbit. Dâr „ce e val ca valul După-oe Szell deolară, că susţine ceea- interesele economioe germane. Cea mai in­ înoeputul dela ferăria satului, ajutat de un
s
trece"; şi aţi rămas neclintit, aţi rămas oe a cfi ŞÎ după-ce nu s’a mai anunţat ni­ dependentă posiţiă însă faţă ou tendiuţele puternic vânt, s’a lăţit ou mare iuţâlă, aşa
aoeea, ce provedinţa va destinat: sentinelă meni la cuvânt, preşedintele declară, că de prepotenţă ale Uniunei, o are republica oă într’o jumătate de âră au ars ou totul
neadormită a unui popor în desvoltare. rescriptul ministrului-preşedinte se ia la argentină, care este concurentă seriâsă a 35 de oase şi acarete. Pompierii din Şom-
M
De multe-orl un singur „memento al cunoscinţă. Statelor Unite pe piaţa comercială a lumei. cuta au sosit la faţa looului pe la ârele
Ilustr. Vâstre venit la timp, deeicjâtor a Şedinţa s’a închis la ârele 11.5. Argentina economicesoe nu gravitâză spre 3 p. m., oând deja arsese jumătate satul.
fost; şi timpul a arătat mai curând ori mai ♦ America-de-Nord, ci spre Europa. Afară de Casele nu erau asigurate şi nenorociţii lo-
târefiu, că neînşelătâre au fost prevederile Deputaţii saşi. Câte-va (fiare din Peşta, acestea mai vine în consideraţia şi antago­ ouitorl au rămas în ajunul iernii pe dru­
II. Vâstre. între cari şi „Budapesti Naplo", an adus nismul rassei latine faţă ou „Anglosaxonii" muri, goi şi peritorl de fâme.
Aoum, când veniţi de a lua în mână soirea, că deputaţii saşi au da gând sâ for amerioanî, aşa, ci e uşor de prevăzut, oă
u
stâgul „Asociaţiunei , împrejurul căruia cu meze un club săseso deosebit. „Biroul de co­ numitul congres mexican nu va produce Cununiă. D-1 luliu Ciorceriu, teolog
toţii suntem grupaţi, nu putem să nu Vă respondenţă unguresc" anunţă, oă scirea nu eohoul dorit. absolut, şi d-şâra Aurelia Dragoş îşi vor
serba cununia la 10 Ootomvrie st. n. în bi­
dorim înoă mulţi ani de roduioă aotivitate corăspunde adevărului. S’a întâmplat însă, că
Caşul Spahn. Sub acest titlu este serica greoo-cat. din Bistriţa.
pentru înaintarea „Asociaţiunei", pentru înain­ deputaţii saşi au adresat cuestorului oa- ounoscută în Germania afacerea profesoru­
tarea poporului român şi prin urmare pen­ merei o petiţiă, în care oer, oa celor 11 lui Spahn din Strassburg, pe care l’a numit Foniete în China. „Agenţia Reuter"
tru perfecţionarea vieţii nâstre naţionale. deputaţi saşi să li-se dea loc în sala de este informată din Shangai, oă fâmetea
împăratul la o oatedră de istoria dela uni­
Bine a-ţl venit! Să trâiesd Ilustre desbaterl unul lângă altul. cresce din ce în oe. După soiri demne de
versitatea din acel oraş, fără să asculte
Domnule ! * întâiă opinia senatului universitar, ţliarele încredere, 300.000 de âmenl în Kianggen
* şi 600.000 îu Nyanhwei sunt aprâpe de-a
Camera magnaţilor încă a ţinut Sâm­ protestante au protestat fiind-că Spahn este
Terminând d-1 Proca discursul de bătă şedinţă, presidată de N. Szabo. Ş aici oatolio. La universitatea din Strassburg între muri de fâme.
:
bineventare — din nou răsunară puternice s’a cetit rescriptul ministrului-preşedinte 45 profesori ordinari numai 2 au fost oa-
Doue luni cu automobilul. D-1 Ko-
„si trăiăscă" în gara din Sibiiu şi în despre mesagiul de tron, care luat fiind la tolicl pănă aouma, cu tâte că populaţia
vâcs Gâza, proprietar diu Baia-mare, a fă­
faţa unei mulţimi de străini, oare nu-şl cunoscinţă, şedinţa s’a închis. ţării în / părţi este oatolică. împăratul
4
5 cut o călâtoriă ou automobilul trecâud prin
putâ da sâmă de acestă manifestsţiune, a avut prin ecâsta să corigeze o nedreptate Maramureş, Bucovina, Moldova, Basarabia,
căci erau dedaţi a nu mai vedâ de un flagrantă. Aşa spune „Kăln. Yolkstz." Crimea şi apoi îndărăt de-alungul Româ­
timp îuoâcî manifestaţiunl româneşcI în Din străinătate. niei prin Iaşi, Buoureaoî, Ploesol, Sinaia,
r
Sibiiu.
Vîsita ltegelui Greciei la Viena. Braşov, Cluşifi, Deşiă şi Baia-mare. Ko-
D-1 Dr. Mocsonyi — emoţionat şi îu „Neue Freie Presse" relevâză importanţa SCIRILE DILEI. vacs a pleoat în (fiua A® 29 August şi
acelaşi timp surprins de acâsta manifesta- visitei regelui Qeorge al Greciei la Viena, sosi în Baia-mare Sâmbătă, în 26 Ootom.
ţiune neaşteptată — în frumâse cuvinte după întâlnirea dela Abbaziajjcu regele Ro­ — 15 (28) Octomvrie. Kovâos era însoţit de nevastă sa, de un mon-
mulţumi tinerimei, rugând’o ca şi pe viitor mâniei şi după întrevederea regelui Garol Dumitru Popovici în Braşov. Ce­ teur dela fabrica de automobile şi de un
să-i păstreze înoredere şi simpatiă. ou împăratul Franoisc Iosif. Visita regelui lebrul nostru baritonist şi artist dramatio visitiu. Automobilul faoe 28—30 km. pe
Apoi ou toţii într’un şir lung de tră­ Greoiei, urmâză organul vienes, e comple­ de renume europân, d-1 Dumitru Popovici, âră. Interesantul călător într’o oonvorbire
suri l’am însoţit la Hotelul „Împăratul Ro­ tarea întâlnirei dela Abbazia şi întărirea va da pe la începutul lui Noemvrie v. a.c. ou un redactor al cfiarului „M. P." diu
11
manilor — unde d-1 Partenie Gosma l’a înţelegerei dintre Austria, România şi Gre­ mm concert în Braşov, — âtă şoirea, ou oare Cluşitt s’a pronunţat fârte măgulitor despre
primit şi l’a însoţit în camerile reservate cia, oarl voeso paoea în Balcani. Deosebit suntem în situaţia plăcută de-a surprinde ospitalitatea Românilor. „Ospitalitatea din
pentru Demnia Sa. de asta Greoia are nevoie şi de învoi­ publioul româneso iubitor de artă. D-1 Du­ România ne-a obligat fârte mult şi ne este