Page 55 - 1901-10

Nr. 229 -1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

neuitată. In Sinaia ne-am bucurat de os­ nu va trage vr’o oonolusiune din resultatul Oă repausatul general a fost de un I. De unde aveai bani.
pitalitatea fără părechie a bogatului priu- luptei la dreptul sdu nedreptul relativ la naturel viu, asta o soiu ou toţii, cari i-au R. Juoam table.
urmărit activitatea publioă, mai ales înoe-
11
oipe Bibescu , spunea d-1 Kovaos. ofensa de ondre. D. e. Cine-va a fost nu­ I. Apoi nu perdeai niol-odată.
pând cu revoluţia dela Ploieşti (20 August
mit un prost într’un local public. Acâstă R. Dâr eu eram prost să joo ou cei
Concert In Lipova. Joi, în 18 (31) 1870), câud Oandianu-Popesou, atunci în
nu o pdte tolera şi provdcă la duel. El etate de 29 ani, a declarat pe prinoipele oarl soiu (ilaritate).
Ootomvrie, tinerimea din Lipova va aranja
reuşesce a birui pe adversarul său. Nici un Oarol detronat. Naturelul său viu s’a ma­ Criminalul povestesce astfel împreju­
un oonoert în favorul reuovărei turnului bi-
om nu va considera în acdsta o dovadă, că nifestat şi după-ce a reîntrat în armată şi rările asasinatului:
serioei române gr. or. vitejia aa dovedită la Griviţa, era tot un
acusaţia ce i-s’a adus, n’a fost justificată. M’am îndreptat în acea sâră spre ca­
efect al aoestui naturel avântat, dâr a de­ lea Viotoriei, când în dreptul magasinului
Teatru german. Mâne, Marţi „Ka- Din contră, se vor găsi pe ici pe oolo
duce dela acâstă vioiciune la degeneres- „Micado“ întâlnesc pe lulia Iaroa, ou oare
bale und Liebe de Sohiller cu d-ra Malten. dmenl, cari vor cjice, oă el a adus tocmai cenţa fiului său, natural că nu se pdte aşa mă duo aoasă la ea.
u
dovada, că este adevărat aceea oe i-s’a în mod absolut.
Vlădoianu mă urmâză. Ajuns aoasă la
spus şi pentru-oare a provocat la duel. Lăsăm să urmeze unele amănunte din lulia, m’am uroat ou ea în casă, în timp oe
Despre duel. Un alt cas. Un oomerciant de boi, sensaţionalul proces, după foile din Bu­ Vlădoianu remăsese în stradă.
oare îşi aduce marfa din Olanda, afirmă, oă ouresol : Odată în casă Iaroa înoepu să cânte
iii.
boii săi suut mai mari şi mai graşi, deoât Interogatorul lui Candianu. la clavir, care fiind desacordat, îmi întărîta
Dâoă un bărbat de onâre în adevă­ cei germani. 0 asemenea pată proprietarul şi mai mult pofta de a o ucidă.
ratul înţeles al ouvântului trebue să rea- german al aoestor animale, ddoă este om La redeschiderea şedinţei preşedintele Es din casă pretextând, că am să pun
o scrisâre la outiă şi observ, dâoă se pâte
geze său nu în tâte oasurile la o ofensă ? de ondre, nu pdte să o lase pe ondrea boi­ ia interogatorul lui Oandianu. vedea în oasă.
La aoâstă întrebare trebue să răspun­ lor germani, ba ohiar a întregei naţiuni I. La oe vîrstă ai început studiile?
dem hotărît, oă nu trebue să reageze în germane. Oa un adevărat cavaler îşi pune R. Aproximativ la 5 sâu 6 ani. Preşed. : Şi pe urmă oe-ai mai făcut.
I. Acasă, sâu în particular?
Candiano: Reîntorcându-mă în oasă,
tâte oasurile. Un bărbat, oare are simţul de viaţa în cumpănă, provdcă pe adversarul R. Acasă şi dedeam esamen de par- îmi luai firma hotărîre s’o uoid.
onâre, va simţi oe e drept totddnna ofensa, său şi îl trântesee în adevăr la pământ o’un tioular. Pe oâud ea cânta o oomposiţiă favorită a ei
ce i-s’a adus, însă el nu trebue să se lase glonţ. I. Oare erau distraoţiile d-tale, oâ „Călugărul din veobiul sohit , eu dădui 8
u
a fi condus de acdstă simţire. Este dovedit prin aodsta, că Germauii erai oopil. lovituri de pumnal în aer, âr a 4-a în spate.
6re nu soiu aderenţii „onârei oa- au boii mai mari, decât Olandesii ? Preoum R. Cânii, armele, vînătorile, esour- In urmă sării pe ferâstră, dâr odată eşit
valeresol*, oă stăpânirea de sine este o vir­ orl-oine pdte vedd, nimio nu s’a dovedit, deoât siunile. în stradă, mă simţii apuoat de mâni.
tute nu mai puţin onorabilă, decât ou- pdte că acest bărbat are hotărît vocaţiune I. Gând erai la Sinaia nu-ţl făoeai o Protestai, arătând oă sunt fiul gene­
plăcere a te juca ou praştia. ralului Candianu-Popescu, dâr în zadar,
ragiul, ba oă ea este virtutea virtuţilor, pentru o asemenea representanţâ.
R. Da. forţa publioă, oum şi cetăţenii mă duseră
căol este oondiţiunea neoesară a orl-oărei la secţiă.
Delaletca. I. In ce soop dedeai ou praştia.
virtuţi? 6re sentimentul de ondre este aşa *
R. Pentru-ca să mă perfecţionez.
de suveran, încât nu pdte să se înoline în I. Cânii, pisicile îţi plac. După cum ne comunică un amio so­
Procesul Candianu-Popescu. sit a4l din Buouresol, Al. Candianu-Po-
faţa nici unei oonsideraţii ? In nenumărate R. Pisicile nu.
oasurl, pdte ohiar în cele mai multe caşuri înaintea ourţii cu juraţi din Buouresol I. Ai omorît multe pisici în viaţa pesou a fost condamnat lâ cţece ani de
muncă silnică, âr complicele său Vlădoianu
|ia
de ofensă, oarl conform esperienţei oonduo s’a început în 4i de 10 (23) Ootomvrie dumitale. oare fusese sugestionat de Candianu-Po­
R. 3, 4 duzini (Ilaritate).
la duel, puţin mai multă stăpânire de sine judecarea sensaţionalului prooes al lui Alex. pescu, a fost achitat.
Oandianu-Popescn, ca^e a uois ou un pum­ I. Clasele liceale unde le-ai făcut.
în ochii celor ou minte, ar dovedi ou mult R. La Lazăr 2 clase. Mai adăugăm, că medioii constataseră
nal pe femeia lulia Ierca, şi al oomplieelui
mai sigur caracterul bârbăteso onorabil şi I. Ai fost în Germania. la Vladoianu o natură histerică şi bâla
lui, tînărul Yladoianu.
ar aduoe ondrei servicii mult mai mari, R. Da, la lena. peichioă, ce se numesoe abulie, adică lipsă
Amândoi aceşti tineri erau elevi în li- I. Pentru-ce nu te-ai reîntors în Ger­ de voinţă. Dr. Marinesou a reuşit să-l hi-
deoât turbata isbuonire a sentimentului de oeu şi erau interni la un pensionat din Bu- pnotiseze într’o singură şedinţă. Etă oe va
oudre ofensat. încă şi mai mult : Esistă o ourescl. Din numitul pensionat eşiau îusă, mania, oa 'să continui studiile. fi fost motivul achitării lui.
R. Pentru-că era rău.
ua
mulţime de aşa numite ofense, faţă cu oarl când le plăcea, 4’ şi ndptea, şi umblau I. Ce a făcut să ţi-se schimbe acolo
după plăcerile lor, cari nu erau de loc uisce
o ondre bine înţelâsă şi însu-şl simţul de oaraoterul în rău.
plăceri inofensive, oi plăceri oprite, nepo­
ondre sănătos ar trebui să intercjioă o rea- R. Alcoolul.
trivite pentru etatea lor, căol Oandiauu-Po- RSsboiul din Africa-de-Sud.
gare. Şi totuşi asemenea oasurl se apla- pescu abia era de 20 de ani, âr Vladoianu I. Ce împrejurare te-a fâout să te es-
nâză prin sânge. Cât de nesigur trebue să încă nu era de 15. primî, că vrâi să omori pe guvernanta. Ministrul coloniilor englese Chamber-
R. Pentru că era urîtă.
fiă un bărbat de ondre, după conoepţiunea Ou totă etatea juvenilă, Candianu-Po- I. De oe aveai năcaz pe ea. Jein a ţinut Vineri un important disours în
amicilor duelului, în consoienţa valdrei pesou a trăit o viaţă întrdgă de aventuri, R. Pentru-oă cu o englesâioă urîtă Edinburg, în oare s’a pronunţat şi asupra
sale şi a ondrei sale intrinsece, ddoă deja care a causat multe lacrăml mamei sale şi nu puteam învăţa eDglesesoe. răsboiului din Africa-de-Sud.
muite supărări tatălui său, generalul Can- I. Ce te-a determinat să te împuscl.
o mică suflare de vânt: un cuvânt nepo­
dianu-Pope.mu, vitdzui maior dela 1877, R. Pentru-oă tatăl meu nu mi-a dat Chamberlain a deolarat, oă guvernul
trivit, privirea fixătâre a unui cap sec, a , oare în 4i de 11 Sept. n. 1877 cu bata­ bani, ca să mă duo în Congo. engles n'a avut nid-odată intenţia de a păşi
ua
unui palavragiii, e în stare să-l sodtă din lionul 2 de vânători a făcut n inunl de
I. Pentru ce te-ai dus în Giurgiu. in ofensivă. El a voit numai să întărâsoă
'ţîţînl! eroism la Gri viţa. R. Puntru-oâ am primit o scrisâre dela trupele în colonia Cap şi apoi să oontinue
Duelul este un mod cu desăvârşire Acestui bărbat însemnat, care a mu­ o d-şora din Galaţi, o scrisâre, oare îmi tăia negooierile. Burii însă au trimis ultimat şi
rit nu de mult copleşit de durerile, ce le a orl-ce speranţă. (Povestesce apoi oum s’a
iraţional pentru a reagea în potriva unei au început ostilităţile. Condiţiunile, ce li-
avut după purtările fiului său asasin — a dus la Giurgiu şi după oe a consumat vre-o
ofense. s’au propus Burilor, au fost mai favorabile
trebuit să i-se aducă de pe banca acuraţi­ 20 de cafele, a hotărît să se împusce; arată
Căol numai trei momente pot veni în lor din gura propriului sâu fiu teribila aou- perfect de bine tâte scenele, oe a urmat). de cât orî-ce alte oondiţiuul propuse vre­
consideraţia. Duelul faţă ou o ofensă pdte eaţiă, că nu şl-a sciut cresce copiii: „El a I. Când ai fost în şoâla militară. odată inimicului îuvins(!) Dâr fiind-oă con­
r
fi oonsiderat orii. Ca mijloc de răsbunare; fost jdrte mare pentru ţâră, pdte pentru R. n 1896. diţiile au fost respinse, e necesar oa răsbo-
toţi, dâr pentru mine forte mic. A sciut I. Iţi plăcea cariera armelor.
ori 2, oa mijloo de dovadă, ori 3, ca mij­ iul să fiă purtat până la fine. Admiră tenaci­
sd-şî dreseze cânii, dâr n'a sciut să-şi crăscă R. Nici decum.
loc de satisfaoţiă. c<?piil u I. Ce purtări ai avut în şoâlă? tatea Burilor, dâr faţă ou aoâsta Anglia
Duelul ca mijloc de răsbunare. In opo- La procesul, care a durat 4 4^® R. Când a fost colonelul Cică, am fost trebue să opună hotărîre egală. Burii pre­
siţiă ou răsbunarea în îuţelesul mai nobil şi s’a desfăşurat un tablou de tot trist, bine, când a fost însă colonelul Alexan- tind independenţă mai mare, decum au avut
al ouvântului, pe oare eu o numeso satis- interesant nu numai pentru oriminaliştî, drescu râu. înainte de isbuonirea răsboiului. Aceste
medici şi sociologi, cât mai ales pentru pă­ I. Câte pedepse ai avut?
■ facţiune, consider eu aiol acâstă noţiune în sunt condiţiunl, a căror primire nu se pdte
rinţi şi pedagogi: R. Peste vre-o 200.
îuţelesul ei josuio, ordinar. Răsbunarea în I. Ce făceai de erai des pedepsit? uni cu ondrea Englesilor. Crede, că a sosit
„De ce ai ajuns aşa“, îl întreba pre­
acest sens are soopul de-a causa durere R. Pentru-oă fumam. timpul măsurilor celor mai energice, pentru
şedintele pe Oandianu.
duşmanului. Nu trebue să ne temem însă, I. Ce te-a determinat pe d-ta, oa să ca rebelii şi bandele lor să fiă înfrânţî(l)
„Pentru-că n'am avut frică de părinţi. a
oă din vre-o parte sâu alta se va faoe vr’o ceri părinţilor să te duci în Africa şi ai „Peutru tot ce facem în privinţa acâsta,
Din mica copilăriă deprins ou liber­ părăsit şcâla militară.
încercare de-a justifioa principiarmente due tatea absolutissimă, dâcă absolutul ar avă aflăm precedente în faptele aoelor naţiuni,
R. Eu intrasem la şcolă, ca să ies (ila
Iul din punctul acesta de vedere. Totodată un superlativ, s’a şi folosit de acâstă liber­ ritate) aşa... de un gust a lui taioă-meu cari condamnă afil barbaria şi neîndurarea
u
nu putem asounde, că ohiar ca mijloo pen­ tate pentru a da drum tuturor patimilor (poveste-ce oum a determinat pe generalul nâstră . Guvernul nu va şovăi în a pretinde
rele, pe cari o educaţiune severă şi raţio­
tru acest scop imoral nu este potrivit, ba Candiano să-i dea 2000 lei, cum a spus oă ţării jertfe nouă, dâoă va fi de lipsă.
nală soie să le restrîogă între marginile
că pdrtă chiar caracterul ridicolului. Ori, se va împuşca, dâcă nu-i va da şi oum ge­ *
permisului.
nu este ridiool de-a voi ’a-şl răsbuna asu­ neralul a consimţit).
Tînărul Alexandru, deşi fârte inteligent, I. Când ai plecat la Congo, de ce n’ai Din Bruxella se telegrafâză, că ar­
pra duşmanului într’un mod, în care pro­ n’a avut stare nici într’o şeâlă. Avut’a şi descins aoolo, oi în altă parte? mata lui Botha numără a4( mai mult de
babilitatea reuşitei, după oonvenţiuue, nu profesori aoasă, trimisu-l’au şi în străină­ R. Pentru-că nu mi-au ajuns paralele.
ipdţe să fiă mai mare, deoât probabilitatea tate, dusu-l’au şi la şo61a militară, nicăirl I. înainte de a veni la Buouresol ai patru mii de âmenl, stabiliţi în posiţii fa­
n’a vrut să stea la muncă seriâsă. La eta­ vorabile între Wakkerstrom şi Ermelo. Ar­
de-a oăpăta pe lângă ofensa ondrei şi nisoe făcut şi acolo oeva crime.
tea de 20 de ani abia avea cursul inferior mata aoâsta ocupă posiţii atât de favora-
lovituri straşnioe, ddoă nu oum-va se sfîr- R. Nu, am căutat tot-dâuna să mă
al gimnasiului. apăr. cile, încât Englesii nu se pot apropia de
.şesee şi mai rău.
Asupra cestiuuei, dâcă se pdte oon- I. Nu ai omorît pe niol un negru? ea. Guvernul bur a oomandat tunuri nu-
Duelul ca mijloc de dovadă. La Ger­ sidera ca responsabil, snedioii sunt de dife R. Nu, deârece nu se omâră âmenii
manii veohl, duelul a fost în adevăr între­ rite păreri. Alieniştii Dr. Şuţu şi Dr. Obreja aşa repede. mărâse la mai multe fabrici diu Europa.
buinţat oa mijloo de dovadă. sunt de părere, oă nu se pâte considera I. Eu am oetit memoriile d-tale şi
ca responsabil; renumitul psycholog şi doc­ acolo se spune, că ai omorît mulţi negri.
Duelul justiţiar ca mijloo de dovadă
tor Marinescu însă spune, că deşi Candianu R. D-le preşedinte, să vă spun drept
se basa la străbunii poporului german pe SCIRI ULTIME.
sufere de insanitate morală, nu pâte îusă să-l erau minciuni.
■credinţa firmă, că Dumne4eu nu va lăsa declare de iresponsabil. I. De ce spuneai minciuni? Budapesta, 28 Ootomvrie. Meaa-
să fie învins dreptul şi nevinovăţia. De La sensaţionalul proces au fost an­ R. Pentru-că isprăvisem ou adevărul cu care Majestatea Sa deschide
:aoeea greutatea prinoipală era pusă pe re- gajaţi cei mai renumiţi advocaţi, oa P. (ilaritate). dieta accentu6ză necesitatea unor re­
sultatul dnelului. Nu pot însă suprima ob­ Grădişteauu, Delavrancea, Panu şi alţii, şi I. De oe n’ai stat la pension.
interesul publicului faţă de acest prooes a R. Pentru-că nu eram liber. Eu am forme radicale pe tote terenele. In
servaţia, oă acel duel avea mai mult înţe­
fost enorm în t6te straturile populaţiei. A spus directorului, că pote să fie zidul şi relaţiunile esterne accentuâză bunele
les şi nu merită a fi oondamnatîn aşa mă­ fost vorba în cursul prooesulni şi de inoli- de 8 stînjenl, ou puţină nitroglicerină sare raporturi ale Monarchiei cu tdte pu­
sură oa duelul modern. naţiunl ereditare, şi Dr. Obreja a afirmat, în sus. terile.
Se soie, că la duel nu se oonsideră că se oonstată şi influinţa eredităţii la tî­ I. Cu ciue te duoeai la berărie?
nărul Alexandru. De altă parte însuşi pro­ R. Cu subdirectorul, cu directorul şi
;resultatul: oine învinge şi cine este învins;
curorul l’a oombătut pe Dr. Obreja, spu­ ou un elev Nioolau şi unul Mandragiu. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
resultatul hotăresoe oel mult, care din cei
nând, oă atunci de ce nu se observă aşa I. La oe sumă se ridica oea mai mare
■doi duelanţl cundsce mai bine scrima, sdu oeva şi la ceilalţi copii ai regretatului ge­ datoriă ? Redactor responsabil: Traian H. Pop.
,-scie mai bine a trage la ţintă; nimeni însă neral Oandianu-Popesou. R. La 10 lei.