Page 57 - 1901-10

RE»ACŢIUNEA, ,gazeta" iese în flăcare (li.
Ââmistraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 24 oor., pe şâso luni
Braşov, piaţa mare nr. 30. 12 oor., pe trei luni 6 oor.
Boriaori nefrancate nu so pri­ N-rii de Duminecă Z fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu 8e Pentru România şl străinătate:
retrimit. Pe un an 40 franol, pe şâso
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
as prlmoao Iu Admlnlstraţlune in N-rii de Duminecă 3 franol.
Braaov şi la unuăt6relo So prenumeră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiolo poştale din întru şi din
în Vlona : la N. Dukes Naclif., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld& Eraerio Los- £ Abonamentnl pentru Braşov
ner, Heinrioh Sclialek, A. Op-
pelik Naclif. Anton Oppolik. Admmistraţiunea, Piaţa ir are.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstoin Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Iieopold (VII Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni S cor.
Cu dusul în casă : Pe un an
PREŢUL INSERŢ1U N1L0 R: 24 oor., pe 6 lunII2o., pa trei
o seria garmond pe o colonă A N U L L X I Y . luni 6 corono. — Un esemplar
10 bani pentru o publioaro. — 10 bani. — Atăt abonamentele
Publicări mai dese după tari­ oftt şi aserţiunile sunt a so
fă şi învoială. — RECLAME pe plăti înainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
Nr. 230. Braşov, Miercuri Î7 (30) Octomvrie. 1901.

Discursul tronului. Cum ar fi posibil, ca în aceste „Cestiunea întregirei veniturilor Yioeşpanul însă, în faţa reoursurilor înain­
împrejurări, când în partea de din­ preoţesc! va primi după art. delege tate, cari, abstragend dela tâte celelalte,
Discursul tronului, prin care colo a mooarcbiei e temere, ca XIV din 1898 o definitivă soluţiune, trăgeau mult la îndoială şi competenţa vioe-
Majestatea Sa a deschis erî în pa­ crisa se isbucuăaca din nou în fiă- regulându-se şi congrua preoţilor ca­ şpanului, a aflat de bine de a retrage ordi­
latul dela Buda dieta ungară, ac- care moment, se se pdta realisa tolic! de ambele rituri cu concursul nul său de disoiplinare, respective de a-l
centuâza între nuinerosele cestiunî, acea dorinţă de a crea un pact „du­ înaltului cler". declara nevalabil. Aoum se aştâptâ sigur, oă
ce ar fi chiămată a-ie resolvaacestă rabil ", e fdrte greu de înţeles. To­ Mai sunt în deosebi de remar­ se vor încerca, de a forţa pe altă cale
dietă, mai întâiu de tote cea privi- tuşi dorinţa şi nisuinţa esistă de cat între proiectele anunţate şi cel disciplinarea oelor doi funcţionari numiţi,
tdre la situaţiunea economică. tapt şi acesta dovedesce mai viu de­ privitor la îmbunătăţirea salariilor probabil cu oonoursul comisiunei adminis­
Regularea raporturilor comerciale cât ori şi ce, cât de mare este pre­ funcţionarilor de stat, precum şi pro­ trative comitatense; dâr tot aşa de sigur
între Ungaria şi Austria a făcut’o siunea sub care se afla de present iectul despre regularea colonisărilor se aştâptă, că oomisiunea administrativă
— 4ice mesagiul — dieta trecută monarebia ndstră în cestiunea cea şi a împărţirei raţionale a pămân­ nu se va preta de a face un pas în acâsta
numai pe basă provisorică; pro­ mare economică. tului. afacere, pe oare mai curând seu mai târejiu
blema dietei de faţă va li deci Mai amintesce discursul tronului Discursul tronului se încheia ar trebui să şi-l retragă, cum a făcut vice-
de-a regula în mod durabil aceste şi necesitatea de a-se stabili tariful printr’un apel la patriotismul mag­ şpanul".
afaceri de-o importanţă atât de mare, famal general pentru pregătirea tra­ naţilor şi deputaţilor şi prin asigu­ Erî s’a ţinut în adevăr şedinţa comi­
în spiritul legii art. XII: 1867 şi pe tatelor comerciale internaţionale, car! rarea, că raporturile monarchiei cu siunei administrative a comitatului Braşov,
basa unei drepte şi echitabile ega- formăză obiectul celei mai mari în­ aliaţii sei şi cu tote puterile sunt dâr nu seim înoă ce a decis în cestiunea
lisărî a intereselor reciproce. grijiri a guvernelor monarchiei. bune şi amicale. de mai sus.
Pasagiul acesta din discursul In afară de cestiunea economică, Intre multele probleme, de care Noi suntem informaţi, că într’aeeea a
tronului a fost mult remarcat şi a discursul tronului mai enumera, ca vorbesce mesagiul, în zadar am cău­ sosit dela ministeriul de interne un ordin,
făcut sensaţia, fiind-că printr’însul o problemă fdrte importantă a aces­ tat se aflăm şi una, care ni-se pare prin care se ordonă [oea mai strictă cerce­
se dă pe faţă intenţiunea, ce dom- tei diete, stabilirea contingentului cea mai de căpetenia. Cu nici un tare disciplinară în contra presidentului şi
nesce în cercurile diriguitore ale mo- recruţilor, dând a-se cundsce clar şi cuvent nu se atinge grava cestiune a secretarului comitetului central electoral
narebiei, de a face ca în viitor statele limpede, că e vorba de sporirea sim- de a delătura şi a sana nemulţumi­ în urma plângerii lui Iuliu Moor şi soţi,
!
dualiste se încheie un pact durabil, ţitdre a acestui contingent „în inte­ rea adencă a poporelor nemaghiare oarî au mers în deputaţiă la ministrul de
nu numai din cjece în 4 ece an h resul siguranţei şi posiţiei statului . din acest stat, din causa asuprirei şi interne.
41
Mai întâiu a dat espresiune aces­ a nedreptăţirilor nesfîrşite, ce trebue
tei intenţiunî ministru-preşedinte aus­ Mai amintesce mesagiul ca în­ se le sufere dela un sistem duşmă­
triac Koerber în camera din Viena. semnată problemă a dietei şi re­ nos desvoltării lor firesc! libere. Ultima alegere. Alaltăeri s’a făout
El adecă a enunţat că dorinţă a gu­ forma administraţiunei, care se fia Vor 4i° înse juriştii cordnei ultima alegere: în Szenles. A fost ales ugro-
e
nistul Molnăr Jeno contra kossuthistului
vernului, că pactul se fia încheiat dusa în împlinire gradat, reformă quod non est in actis, non est in mundo. Tasnâdy.
pentru durată şi apoi ca interesele despre care s’a scris atâta în timpul Acele nemulţumiri nu sunt în acte,
din urmă, şi al căreia scop şi ni-
Austriei se fia considerate şi scutite şi dâcă ar fi chiar, nu e cine se re
prin el. . suinţe finale sunt deja bine cu­ clame cu succes pentru îndreptarea Tariful vamal autonom. Intre mi­
Se scie, că dieta ungară a votat noscute. lor, fiind-că representarea naţională a niştrii preşedinţi Koerber şi Sucii a fost Du­
o lege, prin care pănă la anul 1907 Mai e vorba în mesagiu şi de popdrelor nemaghiare în dietă este minecă o convorbire mai lungă în cestiu­
se susţine comuniunea vamală şi co­ străformarea sistemului dărilor di­ zădărnicită. nea tarifului vamal autonom. După cum sa
mercială cu Austria, în presupune­ recte pe care, 4ice, „cu drept o aş­ anunţa din sorginte bine informată, resulta-
rea. că şi Austria la rendul seu va teptă ţâra" şi al căreia scop este de Afacerea listelor electorale în tul convorbirei este, că pănă la finea anu­
lua măsurile legale pentru întărirea a stabili dările pe base unitare şi Braşov. Sub acest titlu i-se scrie de aici lui trebue să se stabilâsoă negreşit tariful.
acestei învoelî. Pană acuma înse gu­ drepte. cjiarului „Sieb. ă. Tageblatt din Sibiiu : „De
u
vernul din Viena şî-a ajutat în mod Pe lângă alte proiecte mai se­ fapt vice-şpanul comitatului Braşov Dr. Fr. Diarul „Novoje Vremja" ârăşl pu­
provisor numai c.u faimosul § 14, şi cundare, amintesce mesagiul şi de Jelcel a fost ordonat cercetare disciplinara blică o scrisâre din BucurescI, în care cu­
astă4î e încă tot aşa de nesigur ca cestiunea organisării „autonomiei bi- în contra primarului Hiemcsch, ca preşedinte noscutul „Român" se plânge oontra propa­
înainte c’un an-doi, dâcă parlamen­ sericei catolice din Ungaria", la a al comitetului central electoral, şi în contra gandei oatolioe, care ţintesoe Ia desrădăci-
e
tul va primi proiectele pactului, îm­ căreia resolvare, 4i° ? guvernul e vice-notarnlui orăşenesc Dr. Q-. Hertel ca narea ortodoxiei române-ortodoxe. In Ro­
plinind astfel condiţiunea întărirei gata a-şî da şi în viitor concursul secretar al aceluiaşi oomitet, din causa de­ mânia — spune corespondentul — esistă
sale legale pe basa reciprocităţii. seu, apoi spune din cuvent în cuvent: fectelor descoperite în ajunul alegerilor. 20 de parochii române-unite (?) pentru Ro-

FOILETONUL „GAZ. TRANS". ce afară o aştâptă asasinii". Ea pefrecu OâcI decă acest atom de otravă n’ar fi fost din trăsură şi să o ducă în apartamentele
totă diua în biblioteca papei privind la pe cuţit, atunci planul duşmanilor mei ar ei. Ea vedea acum în toţi, cari o în-
miniaturi şi stăruia ca să pâtă rămâne îm­ fi reuşit şi d-vostră acuma aţi jeli lângă cunjurau numai asasini şi otrăvitori, sbiera
Victima unui vis de mărire. preună cu suita şi peste nâpte in Vatican. un cadavru!" Apoi înghenunchiâ în mijlo­ şi se sbuciuma, âr sfîrşitul fu, că nenoro­
Pentru a nu irita pe bolnava, Pio Nono cul bucătăriei şi pronunţă în taină o ru­ cita a trebuit să fiă îmbrăcată în cămaşa
După Pelix Yogt. acordă chiar şi acâstă cerere ne mai po­ găciune. In zadar îi atrase doctorul aten­ de forţă. Cumnatul său, Archiduoele Oarol

— Fine. — menită şi lăsă a se aduce în bibliotecă ţia, că acea pată este dela rugină. Acâstă Ludovic, veni cel dintâiă dintre rude, că­
două paturi pompâse, pentru Oharlotta şi rora li-a telegrafat contele Bombelles şi o
După câte-va minute o primi pe ea scenă tristă a fost însă întrecută de acelea,
pentru dama sa de onâre. duse pe Oharlotta la Miramar. Acolo i-se
singură în odaia sa de studiu şi o rugă, ce ău urmat. Oharlotta îşi vîrî braţul pănă
să-i permită a dejuna în presenţa ei. In Ou întrebuinţarea unei diplomaţii forte ’n cot într’un ciaun ferbiute, soose o bu­ mai ameliorâ starea. Oharlotta, care tot
timp ce amândoi oonversau forte serios delicate, împărătâsa putu fi îndemnată & cată de carne şi începu să o râcîâr „Eram mai ţinea la visul ei de împărătâsă, primi
despre relaţiunile bisericesc! din Mexioo, doua «Ţi să viaiteze o mănăstire de călugă­ aşa de flămândă şi buoata acâsta chiar "nu aici pe fiiul său adoptiv, principele Iturbide
Oharlotta întinse de-odată trei degete în riţe, care era în aoelaşî timp şi institut de se pâte să o fi otrăvit", adaugă ea cătră în etate de patru-spre-cjece ani, pe oare îl
ciaşca de ciocolată a papei, le vîrî apoi în educaţiă. Ea ocupă loc în trăsură, între superiâra înspăimântată. Abia încetul cu ednoa în Europa şi dădu îu onârea lui un

gură şi le linse esclamând: „Acesta oel pu­ două oălugăriţe, cari aveau sarcina de a încetul după aceea începu să simţă dure­ prânej de gală.
ţin nu e otrăvită. Tot oe mi-se dă este o feri de tâte privirile, âr densa îşi aco­ rile rănilor de pe braţ şi când doctorul Acesta fu ultimul său aot ca împără­
otrăvit şi eu sunt condamnată a muri lite- peri faţa ou batista. In mănăstire î:I recă- începu să o bandageze, ea leşină. Acesta tâsă, căci în curând i-se întunecă mintea
ralminte de fome!" Papa îi oferi să i-se pâtă siguranţa pe care o avuse în Vatican. era lucrul cel mai bun, oe se putea întâm­ ou desăvîrşire şi trebui internată în două
aducă o altă oiasoă de ciocolată, dâr ea O întâmplare însă provocă un nou atac. pla, căci acum putură să o ducă fără îm­ castele belgice, întâitt în Laeken, apoi în
şopti: „Nu, nu, ar otrăvi o, dâcâ ar sci, Superiora îi ofeii în bucătăria o mioă por­ potrivire la trăsură, şi cu acâsta Ia hotel. Bouchute. Visul ei imperial îi rămăsese şi
câ-i pentru mine! Mai bine împart ciasca cu ţiune din prâncjul, care tocmai atunci se Pe drum însă se deşteptă, se uită pe fe- aici. Ea nu-şl vede haina simplă şi isolarea
Sfinţia Vostră®. Ou acesta ârăşl îşi întinse gătise, peutru-ca să şl pâtă forma o ideiă râstrâ, recunoscu „Piazza di Spagna", care îu care trăiesce, ea se crede a fi într’o
din nou degetele în oiasoă şi continuă aşa, cum se gătesoe în institut. Oharlotta des­ nu era pe drumul la Vatican şi o apucă toaletă strălucită şi încunjurată de o mare
pănă se goli ciasoa. Papa chemă acum pe coperi pe ouţitul, ce-i dădură în mână, o o furiă grozavă, aşa că dootorul Seneleder societate de curtesanî. Ore o fi aflat des­
cardinalul Antonelli. La moment veni şi mică pată. „Vecjl tu otrava?" şopti laure- şi domna del Barrio trebuiră să aplice forţă, pre mârtea tragică a soţului ei, care în
doctorul Seneleder. Amândoi făcură încer­ chia damei sale. „Au uitat să ştârgă ouţi­ ca se o molcomâsoă. Bolnava, ou tote că cjiua de 19 Iunie 1867 s’a espus ou o re-
cări zadarnice pentru a îndemna pe bol­ tul. Dumnezeul atotputernic", continuă ea avea braţul rănit, se apără ou o putere de soluţiune ouragiâsă în Quaretaro glânţelor
navă să părăsâsoă Vaticanul, căol aoâsta tare „a mai avut încă odată milă cu ser- leu, aşa oă ajunsă la hotel, şâse persâue republicanilor? Trebue să presupunem, din
tăruia din tote puterile a rămânâ, „deore- mana lui râbă. Dumnecjeu să fiă lăudat! numai ou mare' greu au putut să o scâtă păcate, oă alienaţia nu i-a făcut nici mă-
a