Page 58 - 1901-10
P. 58
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 230.—1901.
mânii greoo-catolicl emigraţi din Ungaria t6re pentru munoa depusă în interesul na- Conlerenţa directorilor băncilor
şi Transilvania şi numai în Moldova de ţiunei. Cerem binecuvântarea lui Dumnedeu române. SOIRILE DI LEI.
sus se educă actualmente vr’o 200 de se asupra activităţii d-vâstră. Vă dorim perseve- — 16 (29) Octomvrie.
minarişti românl-uniţl (?!) Sorisârea implo- ranţă şi succes la lucrările d-vâstră în In numărul treout de . Duminecă am
râză la sfîrşit măsuri urgente pentru salva noua cameră, pe care şî-a zidit-o Ungaria făcut amintire despre conferenţa directori Limba română la gimnastul de
rea ortodoxiei române naţionale. — Cores milenară spre amintirea străvechei sale lor bănoilor române, oe s’a ţinut la Sibiiu stat din Cernăuţi. „Deşteptarea** din Cer
pondentul clarului rusesc ar trebui să soie, constituţii. Asigurândn-vă de graţia nâstră sub presideuţa d-lui Parteniu Cosma, direc năuţi află, oă a sosit la guvernul local,
1
1
oă în tâtă ţâra nu esistă o singură paro- regală, deolarftm dieta de deschisă *. torul institutului „Albina *. (bucovinean) ordinul expres de a presenta
ehiă română unită şi că aoei seminarişti Conferenţa a fost cercetată de un nu pănă ’n trei cjile raport asupra scâterei
din Moldova pot să fiă Ciangăi, der Ro măr mare de representantl ai băncilor aso limbei române dela şoâlele medii din Cer
mâni nu. Dela „Asociaţiune.“ ciate, oarî deşi — cum cjioe „Revista Eco- năuţi, ajunsă la cunosoinţa ministeriului de
nomică după-care împrumutăm oele ce ur- oulte prin 4’ ' locale. Căpitanul distric
are e
u
S’a amintit în corespondenţa nâstră
mâză — representau diferite oercurî de in tual br. Seutter de Lo'zen, care pârtă se
de erl, că comitetul oentral al „ Asooiaţiunei**
Deschiderea solemnelă a dietei. terese şi se recrutaseră din diferite medii cretariatul biroului presidial, desvâltăo ac
s’a întrunit Duminecă în şedinţă plenară
sooiale, totuşi deoursul discuţiunei atât în tivitate febrilă pentru adunarea actelor şi
Luni în 28 Ootomvrie, s’a deschis, pentru prima-âră sub preşedinţa d-lui Dr.
după-oum am anunţat, în palatul din Buda Alexandru Mocsonyi. La şedinţă au luat comisiunea esmisă pentru pregătirea pro- presentarea raportului.
ieotelor de conclus, cât şi în plenul oonfe-
dieta printr’uu 'mesagiu al Monarchului în parte şi domnii membri esternî Dr. Au- Vaete secuescî. Uu neaoş Secuifi,
renţei, a fost atât de armonic, înoât.singur
oare s’au cjis următârele: Iubiţi Magnaţi gustin Bunea şi Dr. Vasile Hossu. oare răspunde la numele Mathe Jozsef, a
din acâstă împrejurare se pâte deduce, oă
şi deputaţi! Iubiţi Credincioşi! Cu încre D-l Mocsonyi a deschis şedinţa, adre publioat de curând o broşură, în oare se plânge
dere şi speranţă Vă salutăm la începutul sând oomitetnlui următârele cuvinte : neajunsurile a căror sanare a fost pusă la amar asupra sorţii Săcuilor. Intre multe
oale, au fost pretutindenea şi pe deplin
acestei diete, în cursul căreia veţi fi che neajunsuri de oarî sufer Săcuii (autorul în
„Onorat comitet central! simţite şi oă şi aoţiunea inaugurată şi re
maţi a resolvi probleme f6rte importante. şiră şi „infidelitatea căiră naţiunea lor . Etă
a
Ocupând acest loc de onore, mă simt mediile de sanare plănuite de delegaţiune,
Aprâpe pe tâte terenele vor fi necesare anume ce cjme fantasticul Mathe: „S’a es-
dator să dau espresiune sentimentelor de au fost în oonsonanţă ou trebuinţele reale
încă măsuri legislative radicale, dâcă vrem periat, că âmeni bătrâni încep a învăţa ro-
adâncă mişoare, de care am fost cuprins, ale bănoilor nâstre.
ca iubita nâstră Ungariă să ajungă acel mânesoe (!), că preoţii de religia răsăritână
oând am aucjit despre manifestaţia gran-
grad de desvoltare spirituală şi materială După desohiderea şedinţei prin preşe îucep a lua în mâna lor instrucţia din re
diâsă, şi încrederea unanimă, ou careflârea
şi acea înflorire, la oare dorim să o ridi dintele Parteniu Cosma, secretarul delega- ligie a copiilor, cari umblă îu şcolile ma
poporului român m’a distins, încredinţân-
căm ou t6tă oăldura inimei nâstre părin ţiunei a dat cetire raportului acesteia des ghiare şi trântesc pe ori-cine, oare de-odată
du-ml cel mai înalt post oe-1 pâte da fiilor
tesc!. Intre cestiunile de resolvat este în- pre lucrările săvârşite dela ultima confe- cu religia propusă în limba valahă nu in
săi din patriâ.
nainte de t6te cestiunea importantă a si renţă încâoe. Raportul delegaţiunei s’a pri spiră şi spiritul duşman. Efectul gradat al
„Asooiaţinnea** nâstră este cea mai
tuaţiei nâstre eoonomioe. Dieta trecută a mit şi s’a ales o comisiuue pentru studia- influenţei biserioelor şi popilor valahi se
însemnată iustituţiune naţională, şi pe stin
regulat afacerile oomerciale între ţările co- rea propunerilor referitâre la reformele simte mai ales la periferiile Săcuimei. De
dardul ei este înscrisă realisarea celor mai
rânei ungare şi între cele-lalte ţări ale mele proiectate în soopul oonsolidării organisa- aici se estinde şi cuoeresce acest spirit
nobile aspiraţiunl naţionale, cultura po
numai în mod provisoric. Aceste afaceri ţiunei bănoilor române, precum şi pentru spre centru, fir unde sunt în preponde-
porului roman. Elita societăţii române aiol
vor trebui resolvite în mod durabil pe basa presentarea proiectelor de conclus. Altă ranţfi, aooio sdrobeso chiar cu forţa orea-
şl-a găsit mulţumirea sufletâsoă şi tendenţa
achităţii şi a art. 12 din 1867. Pentru comisiune a fost alâsă pentru esaminarea ţiunile nostre (!) Vai, mulţi s’au îneoat deja
„ Asooiaţiunii** culminâză în aceea, ca să
lărgirea convenţiilor oomerciale internaţio raţiooiniului despre administrarea fondului în oceanul valah! Vai, multe creaţiunl ma
organis-ze întrâga inteligenţă a nâstră şi delegaţiunei.
nale, trebue să se stabilâscă tariful vamal, ghiare s’au nimicit pentru vecie**. —
să facă din ea o armată disciplinată pusă
conform art. 80 din 1899, ca să se apere După cum se arată în procesul ver Of, of!
în serviciul oulturii.
de-o potrivă interesele tuturor**. Mesagiul bal, deja în iunie 1898 s’a luat con
M
A fi pus în fruntea „Asociaţiunei Abnormitătl. Profesorul Dr. Zorn din
relcveză încă reforma administrativă, a oon- clusul, ca esmişii institutelor române de
este de bună sâmă cea mai înaltă distino- Bonn a ţinut dilele trecute o conferenţâ
tribuţinnilor directe, şi declară, oă trebue oredit să se întrunâscă din când în când
ţiune, dâr pe oât de mare este ouârea, pe despre obligativitatea limbei germane în
pregătite din timp proieotele relative la pentru a discuta situaţiunea financiară şi
atât de grea este responsabilitatea situa- şcâlele din imperiu. Dr. Zorn a ajuns la
regularea definitivă a reformei valutei. eoonomioă a aoastor institute. Drept aceea
ţiunei, mai ales, oă am sentimentul, oă nu oouolusiuuea, oă şi studiul religiunei trebue
Anunţă mai departe, oă guvernul va con- în conferenţa din anul acesta s’a decis, oa
voifi putâ realisa acele dorinţe, ce le nu- să se propună în limba germană în şcâle
luora în interesul unei soluţiunl potrivite a directorii de bancă să se întrunăscă an de an
tresoe societatea română faţă ou mine. fiă acele germane, ori negermane. Argu
cestiunei organisării autonomice a bisericei la locul şi termenul adunărilor generala ale
Abstrăgând dela scăderile împreunate ou mentele lui Zcrn sunt soâse par’că din glă-
catolice din Ungaria, şi că se va ooupa ou „ Asooiaţiunei**.
morbul meu, care une ori mă silesoe să pe vâţina outărui şovinist patentat dela noi.
regularea congruei preoţilor rom. catolici şi S’a dec-is mai departe instituirea unui
trec o parte însemnată a anului în oasft, El cjtce, că instrucţiunea poporală are mi
grecd uniţi. Apoi mesagiul mai anunţă o birou de informaţiune sub conducerea şi con
1
am făcut cestiune de consciinţă, dâcă voifi siunea de a cresoe „cetăţeni patriotici *,
seriă de măsuri în interesul agriculturei, trolul biroului Delegaţiunei. Tâte institu
putâ primi asupra mea conducerea, — şi principiu de oare trebue să ţiuă sâmă na
comerciului şi industriei, precum şi o re tele asooiate vor comunica acestui birou
mărturisesc, că numai cu un sentiment de ţionalităţile. Intemeindu-se pe acest „prin
formă a legii liniilor locale şi a legii des numele şi împrumuturile debitorilor lor do
sfiâlă m’am determinat la acâsta, după-oe cipiu fundamental**, numitul profesor cere,
pre asigurarea muncitorilor pentru oasurî miciliaţi în ţinuturi, oe gravitâză spre alte
nu am avut inimă să declin votul unanim, ca studiul religiunei să ss propună şi el
de aocidente. centre, cărora li-au înonviinţat. credite per
ce adunarea generală ultimă în tâtă bună numai în limba germană, căci uu stat, oare nu
Mesagiul aocentuâză buna înţelegere sonale, oe treo peste 1000 oorâne eto. Bi
voinţa mi-l’a oferit. soie să validiteze limba sa pe întrâga liniă,
cu aliaţii şi amioalele raporturi cu tâte pu roul de informaţiune este obligat la discre-
Ruga-tu-m’am încă înainte de adunare se restârnă mai curând ori mai târcjiu**. —
terile, aşa eă pe acâstă basă se speră, că ţiune şi informaţiunl nu pâte da, deoât băn
de amioii mei, ca să afle o altă combina- Foilor unguresc! şoviniste lî-au căcjut tare
provedinţa nu ne va lipsi de binefacerile cilor asooiate.
ţiune mai potrivită, dâr, în faţa imperati la inimă „principiile** stabilite de profeso
păoii. In prinoipiu s’a primit propunerea
vului categoric manifestat, nu-mi rămâne de rul din Bonn, căci uu de gâba în ce pri-
Mesagiul înoheie: „Domnilor Magnaţi Delegaţiuuei de a-se înfiinţa un fond cul
cât să mă înohiu cu tot respectul înaintea vesce desnwţionalisarea Maghiarii maimuţe-
şi deputaţi! In mijlocul sarcinelor, ce vă tural al bănoilor române, pus sub adminis
votului adunării generale. resc pe Germani. O foie din Peşta, oe se
aştâpt.ă, să vă dâe putere conscienţa, oă în traţia conferenţelor anuale ale direotorilor
Sper, că povăţuirile mele vor fi apre pretinde seriâsă, se plânge, că „în contra
mânile d-v6stră este depusă fericirea gene- de bancă.
ciate cu bunăvoinţă: fac însă de-aoum re- zicere ou litera legii, totuşi religia se
raţiunilor viitâre, oarî vă vor fi reounoscă-
serva, că la oas de voiii observa, oă în de- Dintre condusele votate mai notăm propune în limba maternă a naţionalităţi
oursul timpului interesele „ Asooiaţiunii ** următârele: lor, pe motiv, oă religiuuea numai în limba
snfer din causa insuficienţii puterilor mele, In soopul creării unui control estern, rituală se pâte învăţa**.
oar serviciul, de a-i ascunde acest eveni să-mi fiă permis să mă retrag dela condu independent de oonducerea bănoilor, se vor
ment. Cel puţin Hidalgo, unul dintre cei cerea „Asooiaţiunii", oare în timpul din institui mai mulţi revisori-experţi, şi băncile Ministru Guluchowsky în Paris.
mai oredinoioşl partisanî ai săi din Mexico, urmă sub oonduoătorii din trecut a luat un asociate vor supuue încheiările lor anuale Sâmbătă ministru oomun de esterne oon-
posedă o sorisâre dela densa din anul 1868, avânt atât de mult promiţător. revisuirii unuia dintre aoeştia. tele Goluchowsky a plecat la Paris, ca să
pe care pare a o fi scris într’un moment Mulţumesc biroului pentru cuvintele Pentru ridicarea nivelului intelectual partioipe la îmormântarea socrului său prin
lucid şi în care vorbesce „despre nobila şi măgulitâre, oe mi-le-a adresat din inoiden- al oficialilor de banoă şi pentru orearea ţul Murat. A Zi Goluohowsky se reîntârce
eroica m6rte a împăratului, oa despre o tul alegerii, în notificarea ofioială, ce mi-a unei sucrescenţe bine califioate, se va stărui la Viena.
jertfă a altruismului şi a marelui său spi făcut, âr pe onoratul oomitet îl rog să-mi pentru înfiinţarea unui curs practic. „KrepaljiMagyari**. piarul „Magyar
1
rit *. Şi aici îl numesce pe Maximilian îm dâe sprijinul de care am lipsă la împlini Bănoile române asooiate se declară Szâ“ publioă cu mare iudiguare următârea
părat, şi aici ţine la tonul solemn al unei rea datorinţelor mele, şi-l rog să mă scuse, solidare şi în oas de lipsă îşi vor da reoi- întâmplare. Un funoţionar dela căile ferate
domnitâre. că din cause familiare numai acum am proc tot oonoursul posibil pentru asigura ungare şedea în gara din Zagora şi oitia
Aşa căcju înaltul spirit al talentatei putut să mă presentez şi să-mi încep ac rea esisfenţei şi viitorului lor. dintr’o carte maghiară. Oând a isprăvit ou
principese oa oviotimăa desilusiunilor şi a tivitatea. „Revista Economică** se va edita şi cetitul şi voia să âsă afară, Croaţii oe erau
trădării. Sortă s’a grăbit să o răsbune. Că Ou acestea declar şedinţa desohisă, în viitor ca fâie săptămânală şi bănoile de faţă au strigat după dânsul „Krepalji
derea imperiului franoes a urmat imediat fiind numărul membrilor presenţl suficient asociate se angajază a-şl publica tâte pu- Magyan**. (Să crapi Maghiarule).
după cel mexican şi în parte oăderea celui pentru aducerea de concluse valide". blicaţiunile oficiale în acâstă revistă —
franoes fu motivată prin a celui mexican. D-l vioe-preşedinte losif Siera&-Şuluţiu „Anuarul Băncilor** se va edita şi pe Heyl Kurt, îndrăsneţul oălăreţ, a so
Napoleon muri în exil. Eugenia a trebuit a răspuns cam următârele : viitor. sit în Bucuresol Dumiueoă sâra Ia ârele 11.
El a făcut Z'lnio mai bine de 100 de klm.
să vadă mârtea tragioă a unioului său fiu Representanţii bănoilor, cari au par
Ilustre Domnule! Distanţa de 2130 klm. a făout’o în 20 de
în ţâra Zuluşilor, âr mareşalul Bszaine ffl ticipat la conferenţa acâsta, iau angaja
„Ni-s’a împlinit o veohie dorinţă, do Zile. Heyl Kurt a fost primit la Vâroiorova
condamnat pentru trădare şi după oe fugi mentul de-a exopera la direcţiunile insti
rinţa, ca să vă punem în fruntea „Âsooia- de generalul G-igârtu, care i-a dat pe loco
din fortăreţa Sainte Marguerite, muri săroo tutelor lor aprobarea şi primirea concluse
ţiunii**, loo de onore, care nu-1 puteam în tenentul Quintescu să-l întovărăşâsoă în res
în Madrid. In comparaţie ou aceştia, CLar- lor oonferenţei.
credinţa unui fiiu mai vrednic şi mai va tul drumului. Aprâpe în fie-oare oraş i-s’au
lotta, oare inconscientă îşi petrece cailele In fine ţinem a aminti, că la acâsta
loros al poporului nostru. ataşat alţi ofiţeri, âr la Vadul Lat aprâpe
sub îngrijirea cumnatei sale, regina de Bel a II-a conferenţă au luat parte represen
însufleţirea rară, cu care adunarea de Mihăileştî i-au eşit spre întâmpinare 50
gia, în castelul Bouchute, aprâpe s’ar putâ tanţii a 43 bănoî. Dintre bănoile asooiate
generală v’a proclamat de president, nu o de ofiţeri din Bucuresol. Din Buouresol,
numi fericită. n’au fost representate 11.
pot desorie, ea e9te o chezăşiă, cât de unde a fost primit cu mari onoruri, loco
(Gartenlaube). Otliţct
mult ţine flârea românimei la Ilustritatea tenentul se va duce la Sinaia, ca să pre
Vâstră şi câte speranţe legăm de Voi.** dea regelui o scrisâre din partea regimen-
