Page 59 - 1901-10
P. 59
Nr. 230—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
tului său, la oare Regele Carol este colo inte de era vulgare, trubaduri să oânte în- R. — Da.
Doscoperirî archeologice în Creta.
a
ce
nel onorific. Se cj' > ° împăratul german tr’o limbă, şi ea încă oopilă, despre femei, I. — Oum ai soiut acesta?
va acorda locotenentului Heyl suma de Insula Creta are un teritoriu de despre cavaleri, despre arme şi despre dra R. — Din trei motive: primul, oă
20.000 mărci sub titlu de recompensă pen 8618 kilometri pătraţi, va se c|ică goste. Oine soie, dâoă nu cumva unul din morfina nu are nevoie se fiă disolvată în
tru călătoria sa escepţională. aprâpe cât comitatul Bihor, şi nu tre aceşti trubaduri se chema chiar Homer ? alcool, căci alcolul nu o întâresce, pe când
strichnină se disolvă în alcool, pentru mor
mără vr’o 300 de mii locuitori, în Nici într’uu loo pbte venerabila festi
Din profesor de universitate — fină apa căldicică e suficientă. Al doilea
mare parte Greci. Pe acâstă insulă vitate a unei oivilisaţiunl dispărută de trei lichidul din stioluţă avea un sunet metalic
•Cersitor. Intr’una din cjilele acestea poli
se găsesce muntele mitologic Ida mii de ani, nu se manifesta atât de com şi morfina nu are acest sunet şi al treilea
ţia din Budapesta a ridicat de pe drumuri
(2456 m.), âr sub pământ se găsesc plet, ca în splendidul palat mioeneu des- cu o di înainte de a mă înfăţişa înaintea
pe un om bătrân necunoscut, oare îmbră d-vostră, am luat dopul dela sticluţă şi l’am
resturi de civilisaţiune antică elină. gropat în aceşti din urmă doi ani In Fes
cat în sdrenţe mergea pe bulevardul de pus pe limbă. Am simţit atunol nisoe as
Vaţ. De-odată îi veni rău nenorocitului şi Nu e de mirat aşa-dâr, că Grecii tos, pe insula Creta, de cătră misiunea perităţi şi morfina nu produce acest fe
sunt atât de doritori a anecta acâsta şcblei italiane archeologice. Ori oine scie nomen.
oădu la pământ fără simţiri. La poliţiă
insulă, dotată cu o climă plăcută şi cât de mare este importanţa archeologică I. — Dâoă ai soiut, oă e otravă, de ce
şl-a venit în firo şi a spus, oă-1 ohiamă
locuită aprâpe numai de Greci. Pe a Cretei şi stratul micenou oât de copios n’ai băut’o, tu care ai cercat de atâtea-orl
Albert Kordesch şi că a fost profesor uni
lângă avantajele din timpul actual, esterepresentataoolo. Da aceea abia deveni să te sinucizi?
versitar în Graz, dâr oă din causa unei R. — Dâcă ar fi venit la mine şi
pe Grec! îi mai lâgă de acâstă in insula liberă şi accesibilă cercetărilor, aler
bble de nervi, a trebuit să-şi părăsâsoâ oa- mi-ar fi spus, că e otravă, aşi fi luat’o, dâr
sulă şi amintirile trimilenare de cul gară acolo espediţiunl sciinţifioe din tbte
tedra şi la bătrâneţe trăiesoe acum în Bu n’am voit să mă prostâscă pe mine, nioî
tură antică grecâscă. ţările, Italia, oare se îuoeroâ deja a pă
dapesta ou soţia sa din onorarul neînsem să orâtjă, că mi-e frică de morte.
nat, ce-l primesce oa ooreotor la o tipo In revista L' Illustrazione Italiana“ trunde şi a lucra pe insulă în timpurile cele Familia mea însă nu are nici un
V
grafia. — Aşa spun foile din Budapesta. (anul XXVIII nr. 42) din 20 Octom- mai defioile şi fpănâ la 1884 şi care obţi amestec ou fapta unchiului meu.
vrie vedem publicat un articol sem nuse resultate însemnate, nu putea rămâne D. Grădişteanu: Vă rog d-le preşe
Miss Stone. Agenţia telegrafică bul nat de Robcrto Paribeni, în care se ra- îndărătul altor naţiuni şi nici n’a rămas. dinte să se ţie sâmă de acest răspuns.
gară anunţă, că autorităţile militare bul In sudul insulei, în majestatea severă D. preşedinte. Fapta acâsta constitue
portâză despre resultatele săpătu
gare n’ftu dat încă de urma bandiţilor, cari a vălii largi de Measara, se înalţă colina o tentativă de asasinat şi ea se află în
rilor întreprinse acolo de cătră şcdla
au răpit pe Miss Stone. Un colonel turc archeologică italiană. de Festos, care dominâză totă câmpia brăs- mânile parchetului general, oare se va pro
a declarat, oă trupelor turcesol li-s’a dat datâ de Geropotamos, anticul Leteu, şi la nunţa, dâoă e Râu nu responsabilă faţă de
Atât actualitatea de care se bu lege.
-ordinul, oa la cas dâcă vor da peste ban sud-vest apare marea Lybioâ. La nord se
cură insula Creta, cât şi importanţa Tbte acestea produc o seusaţiă ne mai
diţi, să nu se apropie de ei, ci să se si- înalţă giganticul Ida, muntele lui Joe, pă pomenită. Tbte privirile sunt îndreptate
descoperirilor archeologice de acolo,
lâscă a-i alunga pe teritoriu bulgar. Guver rintele tuturor principilor omericl. O posi- spre Candianu Popesou.
ne-au îndemnat a traduce numitul
nul din Sofia e firm decis să nimicâscă ţiuue mai frumosă, mai grandibsă şi mai
articol pentru cetitorii „Gazetei Tran
banda, îndată-ce va trece graniţa; mai de plăcută ou greu mai găsesol unde-Ya. Pe
silvaniei". Etă-1:
parte, va lua măsuri energioe oontra tutu- colină se înălţa palatul dinastalui, şi pare L i t e i a t u r ă .
-ror acelor indivizi loouitorl în Bulgaria, că architectul ţinuse cout de frumseţa pa
Săpături italiene în Creta. pilele acestea a apărut într’o broşură
despre oare se dovedesoe, oă au partioipat noramei, fiind-oă l’a construit cu terase, de 104 pagini, format octav mic, „Carnetul
(Palatul micenic din Festos.)
oum-va la răpirea misionarei. adecă pe planuri diferite, cari urmând de- Moşu , o interesantă novelă nihilistă, tradusă
u
Sunt deja 30 de ani, de când Enric
Sămânţă pentru şcoli. Ministrul ro Schliemann ’), bogatul oomerciant german clivitatea naturală a colinei, se oobbrâ din din germană de Moşul. Tiparul Tipografiei
mân de domenii, în urma intervenirei celui şi idololatrul lui Homer, ou îndrăsnela unui nord spre sud. Astfel diversele părţi ale „A. Mureşianu" Braşov 1901. Broşura oferă o
de oulte, a dispus să se dea la oâţl-va în amoresat şi ou ouragiul, pe care pbte un edifioiului aveau vederea liberă asupra câm lectură uşoră şi distractivă şi se pbte pro
văţători sămânţă de grâu din cea mai bună savant nu l’ar 'fi avut, deschise pe costele piei şi a mării şi în acelaşi timp erau scu cura cu preţul bagatel de 30 crucerl (60
dela fermele model, pentru a fi cultivată asiatioo ale Elespontului primele sfipătutl tite de vânturile de mâcj.ă-nbpte şi cu faţa bani) prin tipografia „A. Mureşianu" şi prin
pe terenurile şoblelor şi ou preţurile fixate pentru a descoperi ruinele Troiei. Splendi spre mâclă-cji. Aşa este planul de construc librăria Oiurou din Braşov. —„ Moşul“ e cu
ţia, ce se găsesce numai la oâte-va din noscut cetitorilor noştri din numărosele
deja de ministerii pentru vâncjarea unor ase dele resultate obţinute contra orî-cărei aş
menea seminţe oum şi ou înlesniri de plată. teptări, încă şi mai mult l’au îndemnat pe somptubsele vile romane zidite în mod sale lucrări publicate în foiţa diacului nostru.
treptat pe flancurile munţilor Tiburtinl.
l
curagiosul bărbat de a oeroeta mai departe — A apărut fasciculul I din Dicţio
Decentralisarea furniturilor pen Planul zidirei palatului este de o claritate narul mitologic, conţ’nând diferite nu
şi, după săpăturile din Troia urmară în cu
tru căile ferate. Ministrul ung. de co- şi de o perspicuitate admirabilă, aşa că în miri de persone şi lucruri din vechia mi
meroiu a dispus, relativ la procurarea rând altele nu mai puţin miraculose, în ce privesee architectura, descoperirea Ita tologie grbcă şi latină, pentru usul şcolar
3
2
obiectelor de inventar pentru căile ferate Mycene ) şi Tiryns )! Au urmat bre-oarl des lienilor întrece nu numai pe aoea a pala şi privat, de canonicul Gavril Pop. Blaş
ale statului, că articolii trebuinoioşî, în coperiri din cari se pbte ounbsoe osistenţa telor similare săpate de Schliemann la Ti 1901, tipografia Seminarului arohidieoesan,
preţul 40 bani (20 crucerl). Se pbte procura
preţ de 600 cor. şi mai jos, a oăror pro unei nouă fuse a vieţei popbrelor de pe ryns şi Micene, dâr şi pe aceea a archi- la autorul, în Blaşiu.
curare s’a făcut până acum prin direoţiunea pământul Greciei şi al orientului grec, fase tecturei prea frumbse şi bogate a Englesi-
centrală, de acuma înainte să se procure anteribre istoriei elene propriu cŞise. Ore lor cu Evans la Kuosos. )
5
de catră singuraticele servicii de mişoare acâstă nouă viaţă, oine soie de câte-orl se
(Fa urma). Paul. SCSR1 ULTIME.
cu averea în vedere, pe oât va fi posibil, a culară, ce se relevă pe neaşteptate, apăru
industriei looale, dela iudustraşii, ce lu- oa o dovadă despre un popor sărac şi se- Budapesta, 28 Octomvrie. Marele
crâză pe teritoriul respeotului servicii! de misâlbatio, care a trăit în obscuritate Procesul Candianu-Popescu. duce rusesc Mibail Nicolajevicî va sosi
mişoare (pe basa listelor de preţ procurate şi din causa acâsta a fost neglijat de mâne aici. Majestatea Sa monarchul
In oursul procesului Caudianu-Popeson
de dânşii şi în marginea preţurilor uni istoriă? Din contra, puternicele construo- s’a făcut o comunicare sensaţională, care întâmpină la gară pe 6spele seu prin
form indicate în listele de inventar). ţiunl, înţelâpta distribuire architectonioă, va avâ consecinţe, ce se vor desfăşura ârăşl ciar, care călătoresce incognito. Sâra
!
Un tablou al acestor obiecte de inven bogata colecţiă de mobile, în special cele în faţa justiţiei. Este vorba de oontraban- la 6 se va da un prân4 în onârea
tar, precum şi o colăcţiă de schiţe a de aur, lucrate cu un gust ales, dovedeau darea unei sticluţe de strichnină, pe care marelui duce.
instrumentelor, uneltelor eto. întrebuinţate o civilisaţiune exuberanta şi puternică, des- colonelul Dr. Vlădescu, un unchii! al lui Petersburg, 28 Octomvrie. Rusia
•la zidirea şi conservarea liniei, sepbtevedb voltânda-se Bub domnia unor mici monarohl, Candianu, a soiut s’o dea în mânile crimi întrâgă e cutrierată de comercianţi
de oei interesaţi în oanoelaria camerei de bogaţi în metal adunat şi în spirite râs- nalului, oât timp era înoă în arestul pre germani, cari cumpără cai pentru
•oomerciă şi industria din Braşov. boinice, cari iubiau haiuele împodobite ventiv, ou scop de a-1 face să se sinucidă, Anglia. „Novoie Vremja" spune, că
pompos cu aur şi trăsurile trase de oai re în timp de două cjile 15,000 de cai
Deficitul esposiţiei din Buffalo. pezi şi lăncile ou prăjini lungi şi bucuriile ca să scape de ruşinea condamnării. au fost cumpăraţi la târgul din
Esposiţia panamericană din Buffalo, de oare traiului şi zîmbetul de copile. Va fi pbte Alta comunicarea sensaţională, după Yerez.
Americanii legaseră speranţe aşa de mari, musa veolnio tînără a lui Homer, va fi stră foile din România : Ro'ien, 28 Octomvrie. Muncitorii
s’a închis având un deficit de 5 milidne lucirea orbitore a aurului găsit în cantitate In şedinţa de Sâmbătă procurorul ge din port au luat resoluţiunea de-a
dolari. prodigibsă în mormintele regilor din Mi- neral Stambulesou face următbrea comuni
care, oe produce o mare sensaţiă. boycota corăbiile de transport en-
Un mire de 100 de anî. O f6ie din cena, şi oare astâcjl surprinde pe visitatorii „D-le preşedinte, s’a vorbit de o sti glese şi şî-au esprirnat dorinţa, ca
Milano scrie, oă filele trecute s’a logodit museului din Atena; un lucru este însă si cluţă cu otravă adusă în puşcăria lui Can muncitorii din docurî se ţină un con
în Alatri văduvul AlvUi, oare deşi la vîrsta gur, că primim o impresiune veselă dela dianu. Etă cum stă cu aoâstă cestiune. gres european cu scop de-a împie
frumuşică de 100 aul, a jurat credinţă unei relicuiile din acbstă epooăfbrte îndepărtată. Acalisa chimioă făcută lichidului constată, deca încărcarea şi descărcarea co
oă oouţ'ne 245 gr. strichnină.
fete de 26 ani. Nu mult deosebită trebue să fi fost acea răbiilor englese, pentru-ca prin acâsta
viaţă de viaţa ourţilor medievale în timpu .h Acestă otravă a fost adusă acusatului se forţeze pe Anglia de-a pune ca
de d. colonel dr, Vlădescu, o rudă a acu
Comercianţi de pome. Doi oomer- rile cele mai splendide. Precum în castelele
satului. Acest domn s’a strecurat în închi păt răsboiului sud-african.
■cianţl români ne fac ounoscut, că voeso a familiilor d’al de Malaspina şi Polenta a sore fără să seim cum. I-a dat lui Candi
strînge o cantitate mai mare de pbme, zidit marele exilat ) basele pe cari a fâont anu otravă, (jV-âudu i că e morfină şi bân-
4
Proprietar: Dr. Aurel Wureşianu.
preoum mere, pere, nuci, tbt.e de calitate apoi cei dintâiii paşi o limbă nouă şi fru- du-o va adormi, va fi transportat la Morgă,
aci nu i-se va fsce autopsia, ci va fi dus Redactor responsabil: Traian JT. Topi.
bună. Deci se aduce aoâsta la ounosoinţa mbsă, tot aşa şi pe colinele, pe cari tre
la moşiă şi aşa va fi scăpat. Candianu a
produoeuţilor de pbme. Tot-odată sunt ru buia să le urci ca să ajungi la palaturile
refusat să ia otravă şi a dat'o directorului
gaţi d-nii preoţi şi învăţători a avisa pe micene se suiau, sute şi sute de ani îna penitenciarului".
aceşti comercianţi români, dâoă în oomuna Biuronl advocaţilor asociaţi.
D. procuror general oetesee analisa
d-lor s’ar afla pome în oantitate mai mare 1 ) E. Schliemann n. la 1822 -f-Ta 1890. Să medicală şi procesul verbal al directorului lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll■l■llll■lllllllllllllll■llill■lllllf iiiiammiiiiir
şi de ce calitate, preoum şi alte referinţe, păturile dela Troia le-a început la 1871. penitenciarului. C. Rădulescu,
âr în urmă dânşii se vor presenta la faţa 2 ) Mykenâ, oraş în Argolis, reşedinţa lui P r e ş e d i n t e l e E adevărat Candianu fost procuror şi judecător de tribunal, şi
looului. A se adresa sub: Comerciant Nr. Agamemnon. Distrus la 463 a Ch. Săpăturile Popesou, că a venit la tine d. col. dr. Vlâ- Nicolae Andrei Popovicî,
10 Sibiiu (Nagyszeben), poşte restante, de mormintelor regilor începute la 1875. descu ? doctor în drept, iost magistrat,
3 ) Tiryns oraş în Argolis cu ziduri cyclo- Candianu: Da.
unde se vor pune în înţelegere ou co
pice, reşedinţa lui Perseu. Distrus la 465 a. Ch. Preşedintele: E adevărat, oă ţi-a spus, se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
mercianţii respectivi.
Acropolei conservată. Săpături de cătră Schlie- că e morfină şi vei fi transportat la morgă tanţelor judecătoresol din România,
Teatru german. Miercuri în 30 1. c. man la 1876. şi apoi la moşiă? procese de orî-ce natură, eseoutărl
^Don Căsar operetă de Dellinger. 4 ) Dante Alighieril 265—1315. Părintele poe- Candianu: Da. de hotărîrl şi creanţe.
u
siei italiene şi creatorul unei limbi poetice la Ita I. — Ai soiut că e otravă?
lieni, La 1302 fu exilat din Florenţa şi a trăit în Bucuresd,- strada Smârdau 53.
diferite locuri pănă la mdrtea sa întâmplată în 6 ) Knosos, cel mai mare oraş în insula Creta. VWYVY VY\SV\SV%S*f\SY\S
Ravenna. Reşedinţa regelui Minos.
