Page 6 - 1901-10
P. 6

Pagina 2                                                           GAZETA TRANSILVANIEI.                                                               Nr. 218. —1901.



        ghiarî  romanisaţl  şi  mai  ales  pe  basa  acâsta  şcâlele  şi  tote  celelalte  mijlbce  artifioiale  va  sta  Austria  rom.  cat.  Numai  Sârbii   avem  şi  nu  vom  avâ".  Nu  de  zelul  ori  ne-
        militâză pentru liturghia maghiară.           de a-şl înmulţii nâmul, nu pot produce efec-  amintitelor  teritorii  (cam  3  milione),  mai   zelul,  uu  de  sporiul  ori  nesporiul  învăţă­
              Apoi, să ne ierte domnii şoviniştl să • tul dorit ou celeritatea oontemplată de ere­  departe  Românii,  cari  în  monarchiă  sunt   mântului   în   şcâlele   confesionale   susţi­
        le  oităm  numai  un  esemplu,  din  care  va  erii lor înferbîntaţl.                      mai  mulţi  de  3  miliâne,  apoi  Rutenii  din   nute   de   biserice   creştine   române   îi
        pută  vedă  chiar  şi  'un  orb,  că  nu  ceea-oe   Le  trebue  şoviniştilor  un  cuiti  al  lui  Galiţia,  Ugria  şi  Bucovina  (cam  3,850,000)   dâre  pe  adversari  oapul,  ci  îi  ustură  fap­
        afirmă  dânşii,  oi  toomai  contrarul  este  ade­  Pepelea  printre  poporele  de  ritul  răsăritean,  s’ar putâ uni.                   tul,  că  în  şoâla  confesională  Românii  văd
        vărat.                                        ca  să  pâtă  continua  cu  ingerinţele  lor  şi   Şi decă s’ar realisa federaţiunea austro-   adevăratul  învăţământ,  cultivarea  iubirei  de
              In  Hajdu  Dorog,  oentrul  de  astădl  al   36  un  teren,  unde  pănă  acuma  nu  îndrâs-  ungară,  âre  cine  va  juca  în  ea  rolul  prin­  limbă  şi  naţiune  şi  întărire  în  sentimental
        mişcării  liturgice  maghiare,  pe  lângă  Rutenii  niseră  a  se  arunca.  Atâta  şi  nimic  mai   cipal?  în  primul  rând  Germanii,  cari  sunt  religioso-creştin.  Numai  prin  învăţământul
         astădl maghiarisaţî, esistau înoă pa la înoepu-  mult.  Tote  celelalte  argumente  sunt  beşicl   mai  mulţi  de  10  milione,  apoi  Maghiarii  în  limba  maternă  se  pâte  sădi  în  elevi
        tul  secolului  XIX  mai  multe  mii  de  Români,  de  săpun,  întocmai  ca  şi  accentuarea  im­  cu Slavii maghiarisaţî (cam   milione)  elementele  învăţământului  şi  a-i  conduoe
        cari  au  dispărut  în  câte  va  decenii  cu  de-  portanţei  rassei  maghiare  în  [catolisarea   Jidovii  (cam  2  milione),  Polonii  la  cari  la  o  desvoltare  sănătâsă  şi  firâscă,  âr  nu
        săvîrşire.                                    Orientului.                                   s’ar  alătura  şi  Slovacii,  şi  în  fine  Cehii.  prin  omorîrea  inteleotului  ou  bocănelî  îu
              In  şematismul  diecesei  Munoaciului  pe    Lucrurile  aoestea  trebue  să  fiă  ounos-   Serbii,  Rutenii  şi  Românii  ar  rămâne  în  limba  maghiară.  Nu  esistă  copilaş  român,
        anul  1816  găsim  următărele  :  Dorogh,  opp.  oute  şi  la  Roma  şi  de  aceea  cai  doi  epis­  minoritate,  sârtea  lor  în  loc  de  a-se  îmbu­  oare  să  crâdă,  oă  Dumnezeu  îl  ascultă,
        Hajdonicale.  Parochus  pro  parte  valacliica  cop!  ruteni,  oarl  s’au  pus  în  fruntea  pele-   nătăţi, s’ar înrăutăţi.             dâcă  îl  agrăesoe  alt-fel,  decât  cu  „Tatăl
         D. Bas. Szabâ, iu Matre gr. rit. cath-2014.  rinagiului  de  anul  treout  de  sigur  sunt  con­  Ou  Germanii  nu  trebue  să  ne  aliăm,  nostru  carele  eşti  în  ceriurl".  Drept  con-
              In  şematismul  dela  1829  mai  este  sideraţi  acolo,  oa  nisoe  instrumente  incon-   dâr  nici  să  ne  înduşmănim.  Germania  are  olusiune  respinge  eu  indignare  părţile  res­
         amintire  de  Români,  de  paroch  însă  nu  mai  sciente  în  mânile  unor  şoviniştl,  pe  cari   drept  la  unirea  naţiunei  germane,  tot  aşa  ca  pective din raportul vice-şpanului.
         e  vorbă.  Er  în  şematismul  dela  1847  despre  nici  interesul  mântuirei  sufletescl  a  credin­  noi  la  unirea  naţiunei  rusescl.  Nu  Ger­  Adunarea s’a continuat şi sfirşit
         Români  nici  nu  se  pomesce.  Ya  să  cj'oă  în  cioşilor,  niol  dragostea  bisericei  nu  i-a  de­  mania  este  causa  tratatului  din  Berlin,  căol  Vineri.
         trei  decenii  au  fost  înghiţiţi  2014  suflete  terminat  să  iniţieze  o  asemenea  mişcare,  ci   nu  ea  s’a  obligat  în  1876  la  cedarea  Bos­
         de  Români  „ad  majorăm  Hungarorum  glo-  pur şi simplu rîvna maghiarisării.             niei  şi  Herţegovinei,  nu  Germania  a  redac­
         riam".  Cine  soie,  dâcă  acel  Szabâ  Jeno,      Comitetul  permanent  al  mişcării  li­  tat  tratatul  dela  San  Stefauo,  care  a  făcut   Din străinetate.
         oare  astăcjl  e3te  preşedintele  comitetului  turgice  nu  este,  decât  o  sucursală  a  vr’u-   ca  în  Berlin  representanţii  Greciei,  Serbiei   Pressa  rusescă  şi  noul  tarif  va­
         permauent  al  mişcării  liturghice,  nu  este  nui „kulturegylet".                        şi României să protesteze contra Rusiei....  mal  german.  „  Nowoje  Wremja*  din  Pe­
         vr’un  nepot  de  al  lui  Vasile  Szabo,  care  la                        Delaletca.                                                    tersburg,  se  ridioâ  din  nou  în  contra  poli­
                                                                                                         Articolul  spune  mai  departe,  că
         1816 era parochul Românilor la Dorogh!                                                                                                   ticei  vamale  germane,  pice,  că  bărbaţii  de
                                                                                                    resboiul  dela  1877/78  a  fost  purtat
              Mai  departe  găsim  în  şematismul  dela                                                                                           stat  ai  Germaniei  sunt  nisce  grandomani,
                                                          Voce rusescă despre Austro-               numai  în  favorul  ortodoxilor  (?)  şi
         1829  în  Bdlcâny  1386  greco-oatolicl,  în                                                                                             oarl  ored,  că  dâcă  Germania  caută  să  ob-
                                                                      Ungaria                       că  Rusiei  i-ar  fi  stricat  mult  acel  res-
         Gelse  1064,  în  Fejâ>tâ  I&IO,  Biri  516,  Nagy                                                                                       ţia  numai  pentru  ea  avantagii  şi  să  lo-
                                                                                                    boiii. Continuând 4*   ce:
         Kâlld  1965,  Kăllâ  Semjeny  688,  Napkor         Marele  cjiar  rusesc  „Petersburg-                                                   vâscă  în  celelalte  state,  aoestea  diu  urmă
         470.  In  t,6te  aoeste  comune  găsim  pe  lâDgă   skija  ViedomostP   publică  sub  titlul    Misiunea  nâstră  istorică  (!)  n’o  putem   totuşi  vor  considera  oa  o  favâre  deosebită
                                                                           1
         limba’rutână  şi  limba  română.  Dela  mijlc-                                             îndepliui  în  Orientul  ortodox,  decât  prin   şi  ca  o  onâre  de-a  merge  umăr  la  umăr  ou
                                                       „Austro-TJngaria — ca stat federativ“
         oul  secolului  însă  nu  so  mal  pomenesce  de   un  articul  din  pana  vestitului  pan-   drept  şi  dreptate,  aşa  ca  să  nu  împărtăşim   grenadirii  din  Pomeran  a.  —  „Rossija",  un
         limba română*).                               slavist  Durnowo,  despre  care  se          de  privilegii  pe  nici  o  naţionalitate  din   diar  rus  tot  aşa  de  influent,  spUDe,  că  a
               Etă  dâr,  că  procesul  desnaţionalisării   scie,  că  stă  în  conexiuni  cu  cercu   Balcani.  Chiămarea  nâstră  este  a  garanta   sosit  sfirşitul  triplei  alianţe,  şi  oontinuă
         Românilor  se  pâte  urmări  pas  cu  pas  şi   rile  guvernului  din  Petersburg.  Nu­    pacea — âr nu a aţîţa pasiunile — şi nu nu­   astfel:  „In  tot  oaşul  e  îndoios,  oă  Austro-
         prin  acâsta  se  pâte  resturua  afirmaţia  oute-   mitul  (Ji   avend  caracter  semi-ofi-   mai  Bulgarilor,  pentru  că  sunt  Slavi  şi  pen-   Ungaria  şi  Italia  vor  reînoi  alianţa  pe  basa
                                                                  ar
         zătâre  a  promotorilor  limbei  liturghme  ma­  -cios,  credem  a  fi  de  interes,  se  dăm   tru-câ  noi  i-am  liberat,  pe  când  Grecii  şi   tarifului  proiectat  de  Germania;  e  ridicol
         ghiare,  că  aoei  gr.  catolici  ar  fi  fost  Ma­  articulul din cestiune în estras.     Românii  s'au  liberat  ei  înşişi.  A  sprijini  pre-   a  încheia  un  tratat  în  faţa  unui  răsboiii
         ghiari ab origine.                                                           06            tensiunile  Bulgarilor  la  Traoia  şi  Macedonia,   vamal,  oăcl  atât  Austro-Ungaria,  cât  şi  Ita­
                                                            După  unii  publioiştî  —  (fi   Durno-wo   ar  însemna  să  ridicăm  asupra  nâstră  bă­  lia  nu  pot  răspunde  tarifului  vamal  german
               Nu  voim  să  intrăm  în  disouţiunea   —  Rusia  şi  Fratcia  ar  trebui  să  vegheze   nuiala  de  a  fi  provocat  un  răsboiii  fratri­
         oestiunei,  dâcă  canânele  bisericei  orientale   asupra  intregităţii  Austro-Ungariei,  orl-ce   cid,  ori  a  lăsa  întrâga  Peninsulă-balcanică   prin  alt-oeva,  decât  prin  boicotarea  impor­
         prescriu  întrebuinţarea  limbei  poporului  in   s’er  întâmpla  în  acâsta  monarchiă,  căci  nu   pradă Austro-Ungariei.              tului  german.  Dâcă  însă  Germania  va  ceda
         liturghie,  constatăm  numai  după  Dr.  Gihr   se  pâte  permite,  ca  Germania  să  se  întă-                                          aliaţilor  ei,  de  voiă  de  nevoiâ,  va  trebui
         („Das  heilige  Messopfer"  Freiburg  i  B.   râsoă  în  paguba  monarchiei.  Ar  trebui  prin   Articolul  se  afîrşesce  provocând  să  cedeze  şi  Rusiei.  In  cas  contrar,  Rusia
          1887.  pg.  305  nota),  oă  între  cele  12  limbi   urmare,  oa  Rusia  să  pârte  răsboiii  cu  Ger­  pe  Austro-Ungaria  se  dea  de  bună  prin  taxele  sale  vamale  va  închide  graniţa
         liturgice,  întrebuinţate  atât  în  biserioa  apu-   mania pentru a apăra Austro Ungaria.  voie  Bosnia  şi  Herţegovina,  căci  alt­   produselor industriei germane".
         sâna,  cât  şi  cea  răsăritână  unită  ou  Roma   Nu  ’neape  îndoiâlâ,  că  nu  este  în  in­  fel  la  dorinţa  Rusiei  i  ar  veni  cam    Serbia  şi  llusia.  Din  Viena  se  te-
         (latina,  grâca,  syriaoa,  chaldeioa,  arabioa,   teresul  Rusiei  ca  Germania  să  se  întărâscă,   greu se o facă.                   legrafâză  :  In  oerourile  oficiale  de  aci  a  pro­
          ethiopioa,  glagolitioa,  rut.hâna,  bulgara,  ar   pre  cum  de  altă  parte  n’ar  fi  echitabil  din                                 dus  o  impresia  fârte  neplăcută  recentul
         menâsoa,  coptica,  românâsca)  nici  una  nu   parte  rusâseă,  dâcă  noi  am  împiedeca  uni­  Din congregaţia comitatului             discurs  al  Regelui  Serbiei  la  Niş.  Regele
          este  limbă  poporală  viuâ,  afară  de  cea  ro-   rea  seminţiilor  germane,  chiar  dâoă  aoâsta                                     Alesandru,  adresându-se  primarului  a  de­
          mânâscă.  Prin  urmare  argumeutul  liturghiş-   s’ar întâmpla în paguba Austriei....                   Caras Severin.                  clarat,  oă  e  o  fericire  pentru  el,  oă  i-a  fost
                                                                                                                        9
          tilor  ou  canânele  răsăritene  par  a  fi  tot  aşa   Inoât  privesce  unirea  Slavilor  din  mo-           (Fine.)                   dat  să  se  alipâscă.  la  politica  puternicei
          de şubrede, ca şi iuvooarea istoriei.        narchia austro-ungară — eu nu cred, oă acesta                                              Rusie.  Austro-Ungaria  trebue  să  interpre­
                                                                                                          Intre  obiectele,  cari  s’au  discutat  în   teze  aoeste  vorbe  ale  suveranului  Serbiei,
               Ori  cine  pâte  vedâ  aşa-dâr,  că  mişca­  s’ar  putâ  faoe.  Dibâoia  politicei  austriaco
                                                                                                     adunarea  comitateusă  din  Lugoş,  au  mai   ca o manifestaţia anti austriacă.
         rea  liturghioâ  maghiară  îşi  are  rădăcinile  şi  atitudinea  Vaticanului  ţine  în  continuo
                                                                                                     fost cestiunea islazelor şi oestiunea şcolară.
         în  spiritul  şovinist,  oare  a  inventat  un  nou  frecări  pe  Slavii  din  Austria  şi  Ungaria:                                           Colonia   Cap    în   plină    rdscdlă.
                                                                                                          In  cestiunea  islazelor  a  luat  cuvântul
          mijloc  şi  pâte  cel  mai  puternic  de  maghia-  Croaţii  contra  Sârbilor,  Polonii  contra  Ru­                                     Soiri  sosite  din  Bruxella  spun,  că  întrâga
                                                                                                     membrul  român  Dr.  G.  Dobrin,  deolarân-
          risare,  biserica,  după  ce  ou  oolonisările  tenilor  eto.  Slavonia  şi  Voinodina,  Bănatul                                        colonia  Capului  e  în  plină  rlseâla.  Mai  mult
                                                                                                     du-se  nemulţumit  ou  regularea  pusă  la
          au dat faliment, âr ou „kulturegylet“-urile,  vestic,  Boooa  di  Oattaro,  Bosnia  şi  Herţe-                                          de  20,000  OlandesI  au  prins  armele  şi  au
                                                                                                     cale,  fiind-oă  prin  ea  islazele  se  declară
                                                       govina  cu  Sârbii  lor  nicî-odată  nu  se  vor                                           trecut  pe  partea  Burilor.  Iutr’aceea  s’a  pro-
                                                                                                     oomunale,  adecă  avere  oomunală,  pe  când
                                w
                 *) V. „Observatoriul  Nr. 22. 1879.   alătura la o Oroaţiă mare, la drâpta căreia                                                olamat  starea  de  asediu  în  tâtă  oolonia,
                                                                                                     sciut  este,  oă  oorauna  politică  nu  a  căpă
                                                                                                                                                  oeea-ce  dovedesoe  eolatant,  că  lucrurile
                                                                                                     tat  avere  dela  organisatorii  graniţei  şi  nici
                                                                                                                                                  merg  rău  pe  partea  Angliei.  Pe  când  se
                                                                                                     nu  şl-a  câştigat  mai  târdiu  o  ast-fel  de
          uşâră  penitenţă,  după  ce  la  prima  ediţiune   Oe  a  fost  aşa-dâră  diaconul  Ooresi,   proprietate.  La  fine  d-1  Dobrin  oere,  ca   întâmplă  aoestea  Kitchener  lasă  să  fiă  ese-
          a  Cazaniei  (circa  1564)  procedase  ou  o  vă­  scriitor sân tipograf?                  prin  o  anchetă  să  se  studieze  mai  dinadins   outaţî  comandanţi  buri,  oarl  îi  cad  în  mâni.
          dită  temeritate,  introducând  în  cartea  sa     Şi una şi alta.                         natura  de  drept  a  islazelor  şi  apoi  prin   Aşa  d.  es.  a  fost  esecutat  în  Middluburg
          fără  reservâ  oel  mai  pronunţat  liberalism     A  fost  în  primul  rând  „meşter  învă­  congregaţiune  să  intervină  vice-şpanul  la   comandawtul  bur  Lotter.  A  mai  fost  prins
          al  doctrinei  reformate,  pentru  care  apoi  ţat"  oa  tipograf  după  mărturia  categorioă   guvern,  ca  în  cas  de  lipsă  legislaţiunea  să   şi comandantul bur Scheeper.
          ediţiunea  cea  nouă  din  1580—1581  a  fost  a  contimporanilor,  întocmai  preoum  a  fost   stabilâscă  prin  o  lege  potrivită  dreptul  de   OLurburări  în  Albania.  Albanes  i
          supusă  unei  rigurâse  censuri  bisericescl,  âr  „mare  meşter  a  tiparelor"  fiiul  şi  în  aoelaşl   proprietate  a  împămâuteniţilor  asupra  is­  din  Elbasan  sunt  de  câte-va  (jfl   într’o
                                                                                                                                                                                      0
          lui  Ooresi  i-s’au  dat  oa  colaboratori  învăţa­  timp discipolul său, Şerban.          lazelor.                                      mare  fierbere.  Prin  diferite  oartiere  au  fost
          ţii  preoţi  dela  biserica  sf.  Nioolae  din     Că  după  raporturile  oultnrale-literare    D-1  O.  Brediceanu  luând  âră-şl  cuvân­  cioouirî  între  armata  turcă  şi  rebeli.  La  El­
          Scheii  Braşovului  „popii  Iane  şi  popa   din  acele  vremuri  la  Români,  Ooresi  a  fost   tul  spuue,  oă  nu  e  mulţumit  cu  enunoia-   basan  majoritatea  loouitorilor  sunt  Alba­
          Mihai".                                      „meşter  învăţat"  şi  oa  scriitor,  oa  oopist-   ţiunile  din  raportul  vice-eomitelni  privi-   nesi.  Acum  oâte-va  cjile,  Albanesii  au  afişat
               Inoă  câte-va  cuvinte  oa  încheiere-   corector  al  veohei  nâstre  literaturi  române   târe  la  învăţământ,  In  special  la  învăţă­  pe  ziduri  un  manifest,  prin  oare  oer  pute­
          conolusiune.                                 bisericescl  în  sensul  stabilit  în  cele  premer-   mântul  confesional.  In  raport  adecă  se  amin-   rilor  străine  să  intervie,  ca  să  se  recunâsoă
               Cred,  că  nu  e  o  aserţiune  riscată,  ad­  gătore,  —  cel  mai  „învăţat  meşter"  între   tesce  cu  laudă  resultatul  învăţământului  în   limba  albanesă  ca  limbă  oficială  şi  în  ace­
          miţând,  că  „Şerbau  diiac“,  culegătorul-   antecesorii  şi  contimporanii  săi  oărturarî   şcâlele  de  stat  şi  comunale  şi  •  se  efice  de   laşi  timp  să  se  înloouâsoă  funcţionarii  turol
          tipograf  al  Paliei  de  Orăştiă  1582,  menţio­  români,  având  esolusiv  meritul  de-a  fi  pri-   altă  parte,  că  învăţământul  la  şcâlele  con­  ou  Albauesl.  Muteşeriful,  rudă  cu  Kia-
          nat  în  prologul  oărţii  oa  „mare  meşter  al   ţnul  întemeietor  al  limbei  nâstre  literare  de   fesionale  nu  corespunde  reoerinţelor.  Pe   zim-Bey,  ministrul  Turciei  îu  Bucuresel,  a
          tiparelor",  este  identio  ou  Şerban,  fiiul  dia­  acjl, acâsta ored, că resultă cu destulă evidenţă   când  diuoolo  se  laudă  zelul  „patriotic",   dat  ordin  să  se  rupă  manifestele  şi  să  sa
          conului  Ooresi,  cunoscut  ca  tipfiritor  al  Li-   din  acest  mio  capitol  de  istoriă  literară,  —   dincâce  omite  a  oonstata  zelul  patriotio,   aresteze rebelii recaloitranţî.
          turghierului  slavoneso  tipărit  la  Braşov   un  mio  tablou  cultural  [din  epooa  primelor   ceea-oe  oonstitue  o  aousâ  masoată  de  ne-   llusia   şi   Anglia   în   Persia.   fia­
          în 1588.                                     începuturi  de  literatură  cultă  naţională  la   patriotism.                              rele  euglese  provâcă  guvernul  să  ia  o  ati­
                              11
                „Meşter  învăţat   e  şi  atributul  diaco­  Româuî.                                       Oratorul  protestâză  [energic  în  contra  tudine  mai  hotărîtă  faţă  de  acţiunea  Rusiei
          nului  Ooresi  după  cuvintele  judeţului  Lukas   N’am  voit  să  fao  nioi  panegiricul,  nici   acestei  insinuări  şi  declară,  că  Românii  din  de-a  usurpa  influenţa  Cnglesă  în  Persia.  Se
          Hirscher  în  predoslovia  Evangheliei  cu  în­  rechisitorul  diaconului  Ooresi,  oi  „oetind,   acest  comitat  n’au  lipsă  să  înveţe  pa­  crede,  oă  ministrul  da  esterne  va  da  in­
          văţătură din 1581.                            bine  să  socotiţi,  că  veţi  vedea  înşi-vă,  oă   triotism  dela  cei-oe  au  fost  importaţi  în  strucţiuni  ambasadorului  Angliei  la  Peters­
               Aoestea  sunt  cuvintele,  în  oarl  putem  e ou adevăr".                             comitat,  cari  trăesc  din  sudorea  Românilor  burg,  să  facă  representaţiunî  la  guvernul
          şi  noi  reasuma  valârea  diaconului  Ooresi                           JVicolae Sulică.   şi  cari  pas  de  pas  urmăresc  maghiarisarea.  rusesc  contra  încălcărilor  în  preparaţiune.
          ca  tipograf  şi  oa  cărturar,  ca  om  al  litere­                                       „Dâcă  maghiarisarea  e  patriotism,  atunci  Rusia  însă  e  decisă  să  nu  ţină  oont  de
          lor şi al condiului.                                                                       voie cătră aoel patriotism n’am avut, nu      pretenţiunile englese.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11