Page 61 - 1901-10
P. 61
REIÎACŢIUNEA, „GAZETA 44
Administraţinnea şi Ticografla AbonamontG pentru Austro-Uiigaria:
Pe un an 24 oor., pe şiae luni
Braşov, piaţa mare nr. 30. 12 oor., pe trei luni 6 oor.
SorisorI nofrancata nu sa pri N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
mesc.— Manuneripto nu aa Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şiae
luni 20 fr-, pe trei luni 10 fr.
as primase la Admlnletraţlune în N-rii de Duminecă 8 franoi.
Braşov pi la următorele Se prenumeră la tdto ofi-
BIROURI do ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Viena. la N. Dulcea Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfold & Emorio Lea- ăi ADonamentul pentru Braşov
ner, Heinrioli Schalolc, A. Op-
polik Nuohf. Anton Oppelik. Admmieiraţiunea, Piaţa Anale.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 80, etugiu
berger. Elcatein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şiae
Leopold(YII ErzsAbet-korut). luni 10 cor., pe troiluni 5 oor,
Cu duaul în oasă : Pe un an
PREŢUL INSERŢIUNILOR: 24 oor., pe 6 lunII2 o., petrei
o seria garmond pe o colină A N U L L X I Y . luni 6 corono. — Un eaomplar
10 bani pentru o publicare. — 10 bani. — Atăt abonamentele
Publicări mai doso după tari cât şi inaerţiunile ount a so
fă şi învoială. — RECLAME pe plăti înainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
Nr. 231. Braşov, Joi 13 (31) Octomvrie. 1901.
Reuniunile de maghiarisare. Etă ce trăbă au făcut nesăbuiţii în oare să se enunţe, oă 1) Pentru a-se colo şi cutare a ajutorat ori susţinut şoâla
maghiarisatorî în Vârşeţ. Şî-au fă pută constitui o nouă oomunitate jidovăsoă, din comuna outare, oă & dat aoea sumă ne
De-o bucată de vreme înedee cut numai duşmani şi şî-au aprins să fifc necesar un act al corpurilor legiui- norociţilor din oomuna cutare şi suma outare
nu se mai vorbesce aşa de mult de paie în cap, ăr ac}î au adus lucrurile tăre ; 2) ca- toţi jidovii să depună în faţa în oealaltă. De oele mai raulte-orl susţinerea
societăţile de maghiarisare, ce le-au acolo, încât chiar şi renegaţii şi ma- autorităţilor civile un jurământ, că vor ob unei şcâle confesionale în comuna unde se
înfiinţat patrioţii şoviniştt prin tbte ghiaronii părăsesc societatea înfiin serva ou sfinţeniă tote legile şi vor adăoga, află banca, este întreg sacrificiul cultural
ţinuturile locuite de naţionalităţi, ţată de ei pentru „lăţirea limbei şi oă la acest jurământ nu au în gând nioî ce-lface banca, priu ridicarea unui imposit
după-ce sub guvernul lui Colomau a culturei maghiare , cum părăsesc un fel de reaervă secretă nioî cu privire la a oomunelor rurale din împrejurime, în fa
44
44
Tisza s’a fost dat semnalul, cu în cloţanii corabia, în care a început rugăciunea „Kolnidre din diua de Iom- vorul comunităţilor oonfesionale din oraşul,,
fiinţarea faimosului „kulturegyiet se pătrundă deja apa şi care e în Kipur trecut, nici cu privire la aoeeaşl ru ori târgul din centru.
44
ardelenesc. Se se fi dedat bre lu ajun de a-se cufunda. găciune din cjiua de Ion-Kipur, oe vine. Să ne întrebăm însă, oare este soopul
mea aşa curând cu aceste producte Ce nebuniă a crede, că cu ast Acest jurământ să-l facă jidovii stând cu şi ţinta acestor bănci, care aotivitatea, ce
veninbse ale unui period plin de în fel de mijloce s’ar pută ajunge vre pioiărele 'pe piele de porc, căcî conform au desvoltat’o ele pe terenul social şi eco
gâmfare, de patimi şi de intole odată la un resultat practic. Opin superstiţiei lor, alt-fel nu se simt obligaţi, nomic în favorul mulţimei şi oât au făcut
ranţă ? tiri de felini acesta nu s’au făcut din care oausă legile înţelepţilor noştri ele pentru desvoltarea spiritului economio
De aşa ceva nici că pbte fi numai în Vârşeţ, ci şi în multe alte străbuni ordonau acâstă formulă. 3) Ca în popor? In speoial, câte societăţi de pro-
vorba. Dâr lumea a început a-se con oraşe şi ţinuturi şi pretutindeni s’au toţî jidovii şi tăte comunităţile jidovesc! duoţiune au înfiinţat ele, ori s’au înfiinţat
vinge, că tot sgomotul şi tote opin sfârşit c’un cumplit fiasco. să fiă supuse legilor referităre la reuniuni cu oonoursul şi capitalurile lor, pentru spo
tirile, ce s’au făcut cu reuniunile de Ba după esperienţele făcute pu şi 4) Ca tuturor jidovilor şi jidăvcelor să rirea avuţiei naţionale?
maghiarisare, au remas fără de nici tem susţinâ, că societăţile de ma le fiă interclis a fi învăţători său profesori. Oă băncile au combătut uşura şi pe
un efect şi că în realitate nu se va ghiarisare nu numai că pănă acuma Acâsta moţiune o dăm după cjiarul din jidani la sate, cari fără de ele ar fi ajuns
alege nimic din planurile grozave nu şi au ajuns scopnl întru nimic, Timişăra „Deutsches Tngblattfiir Ungarn . la proporţii mai mari şi pe ici colea au
44
ale „patrioţilor neastâmpăraţi, carî, der din contră au contribuit a aţîţa salvat oâte o familiă, biserică şi câte o
41
recrutându-se în cea mai mare parte şi mai tare simţul naţional al Ne Ataşatul militar rusesc din Bu- comună întrâgă de falimentul material şi
din şirurile neo-maghiarilor perciu maghiarilor, ba l’au deşteptat chiar moral, acâsta o recunosoem şi noi bucuros
curescî colonelul Leontevich va fi trans
naţi şi a renegaţilor de tot soiul, şi la Şvabî, carî erau priviţi ca şi şi nimeni nu-o va tăgădui. Dâr ierte-ni-se
ferat în curând în aeeeaşî calitate la Sofia,
îndrăsnesc a provoca pe Nemaghiarî pierduţi pentru germanism. observarea, că aceste sunt mai mult palia
Belgrad şi Cetinje. — Soirea aoâsta e de
prin înfiinţarea de societăţi de ma interes, dâoă ne vom aduce aminte, că oo- tive şi acte negative, decât positive. Sco
ghiarisare. lonelul Leontevich a fost acela, oare în pri pul şi ţînta băncilor nu pâte fi alta, decât
Se scie, că maghiarisatorii şî-au Bilanţul partidelor din dietă. îndrumarea şi încuragiarea poporului nos
Acum după oe s’au sfîrşit şi alegerile su- măvară a inspectat trupele bulgare şi sâr-
pus în gând a maghiarisa înainte de besoî şi a făcut raport la Petersburg despre tru pe tote căile la o munoă mai rodnioă,
tbte oraşele. Pentru a ajunge mai plementare, se pâte face bilanţul par situaţia- armatelor celor două state. Tot pe mai prielnioă, ca el înmulţindu-şl capita
iute la scop ei au înfiinţat în mai tidelor din dietă. Partidul liberal (guverna lurile şi forţele de produoţiune, să producă
mental) a învins în 276 cercuri. Partidul atunci se răspândi svonul despre alianţa
multe oraşe locuite de Nemaghiarî mai mult şi mai bun şi cu ele să sporâscă
hossuthist a biruit în 81 oerourî. Partidul bulgaro-S&rb0-muntenegr4nă, svon combătut de
aşa numite „societăţi pentru lăţirea repeţite-orî. împrejurarea, oă el va fi aoum producţiunea şi avuţia naţională.
41
limbei maghiaro . poporal a obţinut 25 (mandat. Fracţiunea Plecând din acest punct de vedere, să
lui TJgron a reuşit în 12 oerourî. Sunt ina- numit ataşat militar în cele trei centre
Despre o ast-fel de societate, slave din Baloanî, justifică întru oât-va soi ne întrebăm, câte societăţi oooperative şi
ce s’a creat pentru mântuirea patrio fară de partide 18 deputaţî. Câştigul şi pier de produoţiune avem şi în cari ramura de
tismului locuitorilor din Vârşeţ (Bă derea se presentă astfel: liberalii au cuce rea despre desamintita alianţă. produoţiune naţională a dat probe poporul
rit 20 şi au pierdut 61 oerourî ; kossutkiştii
nat), relateză foia germană din Ti- de mai multă solicitudine şi progresâză mai
au ouoerit 32 şi au pierdut 12 oerourî; po
mişora „Deutsches Tagblatt fur Un poralii au ouoerit 15 şi au pierdut 5 oer- Cărţi eftine şi cărţi scumpe. bine, atât în ale agri^ulturei, cât şi în ale
44
gara o întâmplare nostimă şi tot comerciului şi industriei? Tâtă lumea, cre
odată caracteristică. curî; ugroniştii au ouoerit 7 şi au pierdut i. dem, va fi de acord cu noi, că pentru noi
Ne spune adecă numita foiă, 4 oerourî. — Numărul total al deputaţilor Şedinţele adunării generale din ăst-an trebueso căutate şi desohise nouă isvârede
este de : 412.
că reuniunea pentru lăţirea limbei ale „Asooiaţiunei nâstre, au fost din mai câştig şi venit, căci pe oând poporul nos
44
maghiare în "Verşeţ a ţinut cjilele multe puncte de vedere interesante. între tru este în raport cel mai lipsit în Ardeal,
aceste o şedinţă, în care preşedin Marele duce NicolaievicI în Bu propunerile făcute aoolo, noi vom remarca neavând nici proprietate mare, nici oo-
tele ei de până acuma, Dr. Karl dapesta. Marele duce Mihail Nicolajevicî în speoial a d-lui Dr. Baroian, care are mercih, nici industriă, el se sporesce nu
Seemayer, şî-a dat demisiunea. Acest a sosit Marţî în 29 Octomvrie la 6rele 10 meritul de-a fi arătat în mod practic, oum s’ar meric mai tare între naţiunile oonlocuitâre.
Seemayer (liberal) a avut o luptă a. m. incognito în Budapesta. La gară fu putâ procura cărţi, bune şi folositâre pentru Noi însă nu vedem pe cale de a-se
crâncenă la alegerile dietale cu con- întâmninat de Majestatea Sa, care purta popor, prin conluorarea tuturor factorilor realisa aceste aşteptări prin tendiuţa în-
tra-candidatul seu Herczeg (tot li uniforma de mareşal rusesc, preoum şi de noştri publici, prin unificarea şi consemna fiinţărei de internate splendide, nici prin
beral) şi cel dintâiu a şi reuşit a fi ambasadorul rus din Viena, contele Kap- rea ajutârelor dela tote bănoile şi societă sistemisarea de mese gratuite. Căci în urma
ales deputat. încordarea şi inimici nist, împreună cu membrii ambasadei. Ma ţile nâstre de credit şi economii pe un nu lor câţî-va fuuoţionarl mai bine pregătiţi
ţiile între partidul lui Seemayer şi rele duce purta uniforma regimentului său măr mai mare de anî — pe 4®oe ani, — şi mai pretenţioşi, oâţl-va solicitatori de
a lui Herczeg au ajuns de atunci de infanteria austriao (Nr. 26) şi marea care ar ajunge la suma rotundă de vre-o sluşbă mai mult şi alt ceva nimio nu vom
la culme. Pentru a-se sustrage aces oruce a S-l ui Ştefan. împăratul şi marele 300,000 corone. obţine, şi inginerii de mine şi căi ferate
tor duşmănirî, se cţice, că s’a re duoe s’au îmbrăţişat şi sărutat de două Gestiunea a fost de altfel încă şi în alţi trebue să plece dintre noi, profesorii nu-şl
tras Seemayer dela postul de preşe orî, după oare marele duoe şî-a presentat ani desbătută; ea s’a ventilat, pe cât soiu, găsesc catedre şi şoâle în ramura lor, unde
dinte al reuniunei de maghiarisare. suita, în oare se afla adjutantul său prin- pentru prima-âră în adunarea generală a să-şi predâe eunoseinţele, advocaţii sunt
Ceea-ce dă importanţă acestei oipele Chirinsky-Chimatow, generalul baron „Asooiaţiunei dela Făgăraş în anul 1889, deja prea mulţi şi lupta de esistenţă între
44
demisiunî este împrejurarea, că acum Vinspeare, generalul Leo Tolstoj, junior, fiind sulevată printr’o propunere a direc ai noştri este deja destul de mare ; me
sunt hotărîţî toţi membrii reuniunei, fiul lui Tolstoj, medicul, doi seoretarî şi torului aoestei foi, Dr. A. Mureşianu. In dicii puţini oe-i avem, se angajâză în ar
cari la alegeri au fost pe partea lui şâse servitori. Marele duoe a convorbit urma deoisiunei aduuărei generale din acel mată, âr alţii îşi strămută domioiliul pe la
Seemayer, se iesă din reuniune şi se amioal cu Kapnist şi ou contele Paar. După an, s’au publioat oâte-va concursuri şi s’au staţiunile balneare şi climaterice din străi
crede, că prin exodusul bătător la aceea între vii aclamaţiunî înalţii 6speţl oferit premii pantru scrieri poporale. Cum nătate, unde au venite mai mari, decât îu-
ochi al unui număr aşa de mare de au plecat îusoţiţî de Majestatea Sa la bo şi oe fel ? S’a luat de principiu să se pu tre poporul nostru sătân, âr ţăranul nostru
membri societatea probabil se va tei Bristol, unde li-s’au reservat 16 odăi. blice sorierl, care să nu coste mult pe „Aso- rămâne tot acolo unde a fost: satul său,
disolva. Majestatea Sa a însoţit pe marele duoe în oiaţiune şi nici pe publioul cetitor. pe lângă agricultura primitivă şi rutinară,
44
Foia' din Timişbra mai comu apartamentele sale şi a petrecut aoolo o Sooietăţile nâstre de bancă şi econo- ereejită din moşi şi strămoşi şi ou moşiâre
nică, că reuniunea din cestiune a jumătate de âră. Ictr’aceea veni şi areki- miă n’au făcut în direcţiunea acâsta nimio, din ce în ce mai mici pană la atomisare.
procedat în mod atât de teroristic ducele Iosif să salute pe marele duoe. La afară de banca „Albina . Pentru luminarea şi instrucţia lui apoi
14
şi de intolerant, încât a produs nu 6rele 10'/ marele duoe, însoţit de archi- Ne place forte mult să ne fălim cu „Asooiaţiunea şi Reuniunile publică premii
44
2
mai amărăciune şi indignare între duce, se duse la palat, să întârcâ visita. institutele nâstre de credit şi eoonomii, ou de oâte 2--3 florini pentru oâla de tipar,
locuitorii din "Verşeţ; ne spune, că progresul constant al afaoerilor lor, şi să ou condiţiunea, ca cartea să nu cuprindă
ea are şi o foiă, care timp îndelun O moţiune a antisemiţilor din punem în evidenţă ajutârele şi ofrandele, mai mult de 4—5 câle de tipar — nu
J 5
gat n’a făcut alta, decât a vătăma Viena. In şedinţa de Vineri a „Reiohsra- oe împart ele spre, scopuri culturale în fiă- mai ca să nu coste mult. Ba şi băn
cu uşurinţă şi pe nedrept sentimen tului“ diu Viena, deputatul Schneider şi soţii oare an dela data înfiinţărei lor. Din ra- oile îu sfătuirile intime ale direotori-
tele naţionale şi mândria poporaţiu- au presentat o moţiune de urgenţă, în care portele lor anuale vedem, că outare bancă lor lor au făout an pas înainte prin înfiin
nei oraşului. guvernul este somat a veni cu un proiect, a dat atâta pentru masa studenţilor de ţarea „Revistei Economice , ca organ ofioios
44
