Page 62 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 281. —J 901.

al celor 87 bănci mai de oăpeteniă, care mânii nu recunosc de legale nici oele 4°/ cută. Proreotorul Dr. Sohrutka (dela facul­
0 sorii, să-i trimită un preot, fiind-oă înainte
le aduoe în traduoere română legile şi dis- ce se percep deja. Spune, că printr’o gos­ tatea de medicină a cetit raportul anului de a merge la mârte vrâ să-şi mărturisâsoă
posiţiile oele mai nouă ale guvernului, efcc., podăria asupra căreia e imprimat pe veoie trecut din care vedem, oă la universitatea păcatele. Rugarea i-s’a împlinit.
ca şi când averea mobiliară a nostră ar fi numele lui Krivany, cei dela comitat au din Viena a funcţionat 137 de profesori şi
cea mai importantă, şi domnii directori şi săx-ăoit poporul; la alegerile reoente au 226 dooenţî. Erecuenţa anului treout a fost: La facultatea ev. ref. teologică din
ua
consiliile de administraţia ale băncilor, cari căutat să i cumpere şi sufletul, să-l despartă in semestrul de iârnă 7120 studenţi, în cel Cluşiii se va ţine îu 4' de 31 Ootomvrie,
în marea lor majoritate sunt iuriştl şi ad­ de conduoătorl. Ou mar© aparat de argu­ de vară 6009. Oătră aceştia sunt a se mai o serbare în umintirea reformaţi unei.
vocaţi şi vorbeso cu toţii 2 — 8 limbi ale mente juridice, d-l Pop dovedesc© călcă­ adauge studentele 41 ordinare (41), 30 es- Procesul Candianu-Popescu. Pe-
patriei, ar avâ neapărată nevoiă de-o tra- rile de legi şi intervertirile, ce se înoârcă, tra-ordinare (22) şi 91 hospitante (56). In dâpsa, ce i-s’a dictat lui Candianu Popescu,
ducţiă românâscă a legilor, regulamentelor pentru a prosti congregaţia şi a-i storce cursul anului au fost promovaţi 578 de doo- este reclusiunea pe timp de 10 ani şi nu
şi disposiţiilor guverniale. dări peste dări. — Dr. I. Suciu a vorbit la torl. Cursurile universitare popnlai-9 au câş­ munca silnică, cum scrisesem în numărul
D'âoă şi apare câte (odată vre-o oarte cestiunea augmentării fondului de binefa­ tigat teren, atât în Viena, cât şi în pro- nostru de Luni. Tot aici mai observăm, că
de valore şi de interes obşteso în limba ceri, aocentuând oă ar dori să se facă in­ vinoie. FandaţiunI de binefacere sunt la uni­ colonelul Dr. Viădeseu protestâză contra
română, n’are cine o încuragia şi susţină, ternate în scopul întreţinerii nenorociţi­ versitate in suma de 3,927.076 oorone. După insinuaţiunei lui Candianu, de a-i fi dus
căci nu o abonâză şi n’o cumpără nimeni. lor şi săracilor, cari rătăcesc pe drumuri. acestea predând semnul demnităţii reoto- o sticluţă cu otravă. Candianu-Popescu s’a
Pentru unul este prea scumpă, pentru altul — M. Veliciu vorbesce diu nou în contra rale, lanţul de aur, urmaşul său Dr. Schip- declarat mulţumit cu o-iînda, spunând, oă
n’are ce face cu ea, bănoile şi reuniunile înceroării de a-se pune sarcini continue pe per, profesor de limba englesă, acesta îşi scie, că a meritat’o, prin urmare nu va face
economice şi culturale nu abonâză nici un . poporaţiune. ţinu discursul inaugural, vorbind despre is­ recurs.
singur esemplar, necum să o impună şi pro­ Tot în şedinţa aoâsta s’a decis, ca toria şi literatura eDglesă.
page în sfera lor de aotivitate. Altele re­ alegerile congregaţionale să se facă la 9 Oraşul Brixen din Tirol Şl-a serbat
Primatele Claudiu Vaszary şl-a ser­ 4ilele aoestea jubileul de 1000 de ani al
trag ajuterele promise, cum a făcut în Noemvrie, âr alegerile slujbaşilor la 14 bat Duminecă jubileul de 10 ani de când
anumite caşuri şi „Asooiâţinnea", invocând Decemvrie. fu numit primate al Ungariei. Din inciden­ existenţei sale. La serbările date ou acâstă
cine scie ce motive, ca acela — că cărţile * ooasiune a asistat Arohiduoele Eugen, pri­
tul acesta i-s’au adus numerose felicitări. marul Vienei Dr. Lueger şi alţi âspeţl
să fiă mai întâiil aprobate de guvernul un­ Alegeri municipale. In comitatul
L’au f'eticitat în persână miniştri Wlassios străini, în număr de aprâpe 20.000 persâne.
6 e
gar şi apoi agreate şi introduse de oonsis- Bisiriţă-Nusiud s’au făcut 4^ l aoestea
şi Daranyi, şi numeroşi episeopl.
toriile diecesane eto. alegeri municipale. Românii au reuşit cu Esposiţia de pasări din Bucuresoî,
Nu astfel procedâză alte popore, cari Usta lor în oeroul Bistriţei, îa urma com­ Contele Paul Szechenyi, fost odi- despre care am făcut deja amintire, oont.i-
au ajuns să aibă o literatură de valâre. promisului încheiat ou Saşii. Au reuşit Ro­ niâră ministru de agricultură, a răposat nuă a atrage numeroşi visitatorl. Duminecă
Cât sacrifică cassele de păstrare săsescl mânii şi în cercul Rodnei de pe Valea Bârgă- alaltăerl în sanatoriul Herczl în etate de dimineţa au avut loc nisce lupte între co­
spre scopuri şi lucrări economice, apoi Un­ ului, aleşi fiind toţi oandidaţii români. In 63 de ani. coşi englesî şi români, Dintre visitatorl mai
gurii, guvern şi reuniuni, şi Germanii din cercul Năsăudului lista Românilor a că4ut. Conjuraţiunea contra Şahului Per- mulţi au pus rămăşag pe reuşita luptei. Cei
marele imperiu ! In comitatul Hunedărei alegerile se siei. Scirea despre conjuraţiunea contra lui oe au pariat pe cocoşii români, în oele mai
La esposiţ'a universală dela Paris, vor face în 9 Noemvrie. In comitatul Târ­ Muzeffcr Eddiu, Şahul Persiei, se confirmă. multe cesurî au câştigat.
societatea de agricultură germană „Deutsche nava mare în 6 Noemvrie. După oum se anunţă din Bombay, conju­
Landwirttschafts gesellsohaft" în raportul raţiunea a avut oaraoter forte serios, ea însă O nouă invenţia. Un inginer din
ei, a putut arăta, că la intervenţia şi prin a fost descoperită de timpuriu şi corifeii Lausanne (Helveţia), cu numele Georges
mijlocirea ei, pe lângă numărâse studii, an­ SOIRILE DILEÎ. ei au fost arestaţi şi transportat! în Kudsâu, Barbey, a inventat un instrument, care re­
chete şi recensiunî făcute pe spesele ei unde fură osîndiţl la închisâre pe viaţă. 8e produce în mod antomatio pe hârtiă oon-
proprii în interesul agriculturei, singură — 17 (30) Octomvrie. 4ioe, oă conjuraţii fac parte din eerourile versaţ'unile telefonice. Acest instrument se
bibliotecă economică poporală Thaerbiblio- îualte ale curţii. aplică la telefonele ordinare şi esperienţele
Serbarea descălecării nostre In făouto la o distauţă de 100 km. au reuşit
telc a fost tipărită şi propagată în mai bine
Dacia. Iu şedinţa de Duminecă a comite­ Starea sănetiiţii regelui Eduard. perfect.
de 260,000 de esemplare între agrioultorii
tului „Asooiaţiunei" s’a făcut propunerea, Din Londra se scrie: „News Paper" este
practici mari şi mici şi este răspândită în De cincî-spre dece ori botezat. Po­
să se ia disposiţiunile necesare pentru ser­ informat din isvor sigur, oă soirile publicate
tâte statele şi provinciile Germaniei, şi liţia din Londra a arestat pe un individ,
barea dâmnă a descălecării nâstre în Dacia, în Amerioa despre starea sănătăţii rege­
Iroşurele ei sunt t6te la înălţimea sciinţei oare făoea speculă ou botezul. Respectivul
acum câud s’au împlinit 18 veacuri. Pro­ lui Eduard sunt adevărate. Regele sufere
şi praoticei agricole moderne. se nume8ce Guhlmann Moritz, născut în
punerea s’a dat — 4i° «T. R.“ — în com­ de cancer la gâtlej. Regele stă deja de pa­
9
Ion de pe Văcărea. Polonia, orescut în religia mosaioă, âr la'’
petenţa secţiei istorioe. tru ani sub tratamentul Iui Siveking, unul
etatea de 18 ani trecut la oreştinism. De
din cei mai celebri laryngologî ai Angliei,
Din comitate. Ministrul de culte austriac a adus âr când s’a uroat pe tron a numit pe spe­ atunci cel puţin de 15 ori şl-a schimbat re­
o decisiune importantă, anume, că la uni­ ligia, firesce tot-dâuna primind sume mai
cialistul în leryngologie Semon ca medic
Astăcjî, în 80 1. o., s’a ţinut în oraşul versităţile austriece, numai cetăţeni austriacl mici eâu mai mari dela persoue, cari îşi
nostru adunarea generală de tâmui a co­ pot fi promovaţi la gradul de doctor în me­ de curte al eău. Regelui i-s’a dat sfatul să află o plăcere în proselitism.(
mitatului Braşov. dicină nu mai fumeze şi să nu vorbescă, decât nu­
La ordinea dhsi &u fost mulţime de mai ce e mai necesar. Adevăratul scop pentru Musica orăşenescă va oânta Dumi­
Nou prelat domestic papal. Din care el a călătorit la Fredensborg a fost, necă în «alonul dela „Europa". începutul
obiecte curente administrative, dâr nici
Blaşiu ni-se sorie: ErI a sosit aici auto­ oa acolo să consulte câţl-va renumiţi me­ la 8 âre. Intrarea 60 bani.
unul, afară de 2—3, n’au dat prilej la dis-
graful Papei, prin oare Rev. Domn canonic dici francesî, germani şi austriacl.
ouţiune mai remarcabilă. Teatru german. Joi representaţie de
Dr. Vasilie Hossu e numit prelat domestic
D-l vioe şpan Dr. leitei a oatit rapor­ Premiul Nobel. După soirile venite adio pentru a doua âră „Flachsmann uls
papal.
tul său pe semestrul I al anului curent din Christiania, se afirmă din nou, că juriul E‘zieher .
u
1901. Notăm, că acest raport a fost distri­ Fiul arcliiducelui Ernest în înclii- instituit pentru deoernerea marelui premiu
buit membrilor şi în limba germană şi ro­ Sore. In timpul din urmă s’a vorbit mult de 200,000 franci instituit de chimistul No­
Exodul congregaţiiinilor din
mână. despre baronul Ernest de Wallburg, fiiul bel, ar fi opinat în majoritate pentru pu­
Asupra amănuntelor vom reveni. legal al deoedatului archiduoe Ernest. Ba­ blicistul elveţian Henry Duuant, care a Erancia.
* ronul de Wallburg a avut o tristă sârtă. provocat couvenţiuuea jdin Geneva privi-
în 4iarul „Fmoro" de la 27 Ootomv.
Luni s’a ţinut congregaţia comitatului Deşi originar din o familiă prinoiară, el trăia târe la răniţii de răsboiti. Charles Maurras, scriind un articol de fond,
Arad. Membrii români au luat parte la şe­ în oondiţiunl estrem de lipsite. După pă­ Sein din Turcia. Lui „Novi Dnewni între altele 4i e următorele :
c
dinţă în număr destul de însemnat. rintele său n’a moştenit nimic. In diferite List" din Belgrad i-se perie din Constanti- Frauţa nâstră era deja prea mică,
rânduri baronul de Walburg a încercat să
La raportul vice-şpanului a luat cu­ nopol, că 100 softale au fost arestaţi şi mulţi acuma au mioşorat’o şi mai mult şi i-au
dobânaâsoă intrare la Majestatea Sa, dâr nu
se
vântul d-l M. Veliciu. Densul 4' i ra ' alţii espulsati, fiind-că au oetit „Monitorul luat, oe are mai bun! Catolicii sunt re­
portul cuprinde şi părţi peste cari nu se i-a succes. Odată a arunoat în trăsura mo- Otoman , ce apare îu Paris, f6ie inspirată voltaţi de durere, âr duşmanii lor sunt stă­
M
pote trece uşor. Vorbesce în deosebi la narchului o petiţiă. Atunci i-s’au oferit de paşa Mahmut Damad. Pe Sultanul l’a in­ pâniţi de o buouriă obscenă. Mă adresez
Gestiunea alegerilor dietale, cu prilejul că­ 200,000 fi. ca escontentare definitivă, el însă dignat mai ales, că „Monitorul Otoman" a la a treia partidă, la imensa mulţime a in­
n’a primit ofertei şi a cerut 1 milion fi. pen­
rora, 4'o raportul, nu s’au petrecut tur- scris despre el, că 6e pârtă barbar ou fa­ diferenţilor în materiă de religiune, căci
0
burărî mai mari. Vorbitorul declară, că li­ tru el şi surorile lui. In timpul din urmă milia sa: pe Sultanul Murad îl ţine închis, ei sunt aoeia, oarl trebue să resimtă enor­
9
bertatea electorală e numai pe , hâ tiă, şi baronul de Wallburg trăia 4>1 amare, şi fiului său mai mare Selim de cinci ani nu-i mitatea prostiei, oe s’a făcut.
fiind-oă n’avea nici un venit, a început să
aduce drept dovadă faptul, că partidului este permis să părăsâsoă locuinţa şi pe toţi Dâcă ministrul de finanoe s’ar sui îa
facă datorii, ba a comis şi luorurî incorecte.
naţional român nu i-s’a dat putinţă să ia oopiii săi în îneunjură ou spioni. Lumea vîrful turnului Eiffel şi ar asvîrli de acolo
parte la alegeri, ordonanţele lui Hieronymi Pilele trecute a fost acusat. de. furt şi în­ nu scie, oă Sultanul a oondamnat la înohi- în Seina reservele de aur acumulate la
sunt încă în fiinţă. Maghiarii au făcut ale­ şelăciune şi în urma acâsta fu arestat. sâre ori a dispus să fiă aruncaţi în Bosfor Bancă, de sigur, că săraci şi bogaţi de-o-
gerile cum au vrut, au însă şi o mare răs­ 200,000 de mohamedanl, eto. E firesc, ca potrivă l’ar trimite la spital. D-l ministru
Mandat atacat. Intre mulţimea de
pundere. D-l Veliciu declară, că Românii aoest artiool agitatoric să fi produs o mare de interne tratâză în aoelaşl fel cu patri­
mandate de deputat, cari au fost atacate,
protestâză în contra ordonanţelor lui Hie­ impresiă latre softaleledin Oonetantinopole. moniul spiritual, ou virtuţile, talentul, soi-
este şi acela al lui Werner Gyula, ales la
ronymi şi că considerându-le nelegale, Ro­ Sultanul, care meru îşi teme viaţa, vre să inţa. Ori pote stă la îndoială, dâcă aceste
Ighiu. Nimicirea mandatului lui Werner se
mânii continuă a ţină cu totă sfinţenia la închidă tote ţcâlel», pentrn-ca astfel să pre- sunt valori?
oere pe motiv, că deputatul ales nu figurâză
programul partidului naţional, şi câtă vreme întimpine iobucnirea mişcării tinerilor turci Un patriot pote fârte bine să nu crâdă
oa alegător în nici o listă electorala.
va mai fi un Român, partidul naţional nu-i printre elevii institutelor de învăţământ. în catolicism. Cu tâte aoestea va trebui
desfiinţat, căci principiile lui trăeso adânc Censură de advocat. D-l Dr. Aurel să se ooupe de el oa de element.-politic.
Dr. Siemens, deputat în „Reichstag"
în inimile nâstve. Ciupe a făcut în 28 I. o. censura de advo­ Iu vechia Franoie, oare valora oel
şi cunoscutul şef al uneia dintre oele mai
După M. Velioiu a vorbit Rusu Şiri- cat în Budapesta. puţin atâta, oât cea actuală, âmenii regelui
importante usina de electricitate din Ger­
anu în cestiunea confiscării puscilor dela refereau oele mai delicate oestiunl la su­
Noul edificiu al giînnasiului rom. mania (Allgemeine Electricitât Geselsohaft)
ţăranii români de pe valea Mureşului. — premul interes al statului. Diu acest punct
Cat. din Braşov va fi sfinţit în 4i de 3 a murit 4*lele acestea în Berlin. Societatea
ua
D-l Dr. Ştefan C. Pop se ridică ou putere de vedere trebue să judecăm chiar şi cei
Noemvrie de cătră episoopul coote Majlath. de electricitate, în fruntea căreia stătea Dr.
în contra propunerei comisiunei permanente, mai libertini dintre noi crisa religiâsă, ce
Ou acâstă ocasiune se vor face mari so­ Siemens, are o suoursali şi în Bucuresoî şi
care pe lângă cele 4°/ dare suplimentară s’a început în timpul din urmă.
0
votată în anii trecuţi, recomandă să se lemnităţi şi se vor pronunţa discursuri. a esecutat în România mai multe luorărî. Din aoest punct de vedere, totul este
mai voteze l°/ pentru augmentarea fon­ Inaugurarea Rectorului la univer­ CzolgOS şi preotul. Asasinul lui olar. Se pote vedâ şi fără ochelari, oă exo­
0
dului de pensiuni. D-l Pop declară, că Ro­ sitatea din Viena a avut loc Dumineca tre­ Mac Kinley a cerut dela direotorul închi­ dul congreganiştilor sărăcesoe forţa fran-