Page 63 - 1901-10

Nr. 231—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. > Pagina 3.

cesă în interiorul ţării şi, reducând presti­ caută să ajungă la scop. Intre aceste mij- timi ani au diriguit sârta instrucţiunei pu­
Doscoperîrî archeologice în Creta.
giul catolicilor, ne slăbesoe încă şi mai mult lâoe este şi trimiterea unei frumâse fete,
blice în Italia, a câştigat repede o posiţiune
în străinătate. Sara, „în misiune diplomaticâ“ la judecă­ — F i n e . — fârte onorifică între misiunile soiinţifice,
torul de instrucţia. oarî de cătră alte puteri ocoidentale au fost
In faţa palatului se deschide o vastă
Drama acâsta, tradusă în nemţesoe, iniţiate îu mod sistematic de timp mai în­
O dramă oprită. piaţă (oare nu e scâsă încă tâtă la lumină),
era să se represinte cjilele trecute în noul
care după tote probabilităţile este choros, delungat şi ou mijlâoe mai mari în Orient.
Alăturea ou pressa, teatrul este şcâla teatru din Viona. Oând colo oe să vecjî? locul unde principele făcea să se eseoute Se mai găsesoe în Creta o altă misiune
14
cea mai bună pentru a forma generaţiunile Piesa a fost intercjisă. jocurile, dansurile şi cântările. Mai în lăun- italiană trimisă de „Instituto Veneto pen­
aşa după cum îţi place. Un receusent al clarului „Deutsche tru în dosul colinei, este o fârte largă tru studiarea importantelor monumente, pe
44
Este luoru cunoscut, oă pressa uni­ Zeitung releveză tocmai, că piesa nu este terasă destinată de sigur pentru a primi oarî gloriâsa stăpânire seculară a Veneţiei
2
versală este în mâni jidovesci şi sub inspi­ destul de antisemită, căci soâte la ivâlă spectatorii, oa şi în timpul iniţiaţiunilor din le-a sâmânat în tâtă insula ).
raţia jidovâscă. .unele trăsături frumâse la jidovi, pe cari Eleusis. Alăturea cu terasa sunt două soărl Paul.
Abia de vr’un deceniu înoâce, putem ei nn le posed. Pentru-ce a fost aşa-dâr şi aceste fârte bogate, din oare una oon-
<Jioe, că s’au reoules şi creştinii şi grupân- interrjisă? Pentru răspunsul, pe oare l’a dat ducea în sala principală, âr cealaltă în eta­ U t e r a t n r ă .
du-se au format modeste organe de publi­ judecătorul de instrucţia Sarei, oând acâsta jul superior al palatului, în aoel hyperoon
1,
citate, cum e „Za Lxbre Parole' din Paris, venise la el în „misiune diplomatică : amintit de Ilomer, şi care nu s’a găsit — Geografia comitatului Braşov,
14
^Deutsches VoUcsblatt din Viena şi altele. pănă acuma nici într’un alt palat mioeneu, precedată de Elementele Introductive în Geo­
u
Sara : Dâr pentru-oe atâta ură în po­
Faţă ou hegemonia absolută, oe o triva tuturor Evreilor? In potriva tuturor, aflate fiind tâte într’o stare de desolare mai grafia universală, pentru şcâlele poporale
esercitâză elementul semit în formarea opi­ mare. In primul etaj suut frumâse şi spa- anul III de şcâlâ, de Joan Bariu, cu mai
a tuturor... De oâte-orl se întâmplă un ase­ multe figuri intercalate în text împreună
niei publice, sfiâsele încercări de emanci­
menea oas, toţi Evreii sunt traşi la răs­ ţiâse sale cu oolâne şi un lung ooridor, cu mapa comitatului Braşov. Editura li­
pare de pănă aoum sunt în adevăr numai pundere... Oe nedreptate! Şi pentru-ce? care are de amândouă părţile magaziue, brăriei Ciurcu, Braşov, 1901. Preţul 40
un început, care, dâcă e vorba să ducă la sâu o seriă de celule, din cari în unele bani. — Aşa e întitulată o nouă lucrare
Dâcă creştinul comite o crimă, 6re urăsoe
biruinţă, trebue să concentreze tâte ele­ a d-lui I. Bariu, ce numai acum a apă­
cine-va şi pe fratele său, tatăl său, urmaşii sunt îucă la locul lor, aşa numitele pithoi rut de sub tipar. Ea cuprinde: A) Ele­
mentele bune, oonsoiente de robia cea mai
săi? Cine dintre voi pârtă răspunderea sâu mari vase de lut, parte deşerte, parte mentele introductive în geografia univer­
ruşinosă, oare a apăsat vr’odatâ pe oerbi- oonţinend provisiuni oarbonisate oa măs­
pentru păoatele altora? fir pe noi Evreii, sală, tratate în 29 capitole cu mai multe
oea popârelor creştine, robia spirituală im­ line, grâu, smochine uscate etc. Aoest oo­ ilustraţiuni bine reuşite. B) Geografia co­
ne aruncă pe toţi într’o grămadă. Ajunge
pusă de elementul semit. ridor de magaziue e aşa de bine conservat mitatului Braşov cu următârea împărţire:
o bănuială faţă cu un singuratic, şi îndată
După cum aşa-dâr în politica oea mare şi este atâta viaţă, ce ni-se presentă înoă 1) Marginile şi împărţirea lui politică. I.
ne înjură şi ne blastâmă pe toţi. Coreul pretorial de jos, II. Cercul preto-
şi în diplomaţia, glasul organelor de publi- în interior, încât ne reamintesce unele din
Judecătorul de instrucţia. Oine altul rial de sus, III. Cercul pretorial al Săce-
oitate jidovesci este dătător de ton, aşa uliciârele montate de prăvălii diu Pompei lelor, IV. Oraşul Braşov. 2) Comitatul în ge­
este de vină, de cât înşi-şl Evreii ? De ce
şi în artă. al nostru. Dâr e de observat, că acest Pom­ nere. C) Ungaria. Adaus: Legende şi istori-
îşi iau în apărare pe coreligionarii lor
Edouard Drumont în monumentala sa pei este mai antic cu circa două-cţed de se- âre locale. Deşi materialul cuprins în acest
chiar şi atunci, oând acela au făcut manual este redus la strictul necesar, ce se
operă „La France Juive descrie în culori cole\ Acel pilastru isolat, oe se vede în
w
un rău ? pâte lua în clasa III din Geografiă, cu tâte
fârte vii stăpânirea, ce şi-au ac¶t’o mijlocul coridorului, era pâte obieot de
* acestea cuprinde o mulţime de date nea­
Evreii în tâte institutele francese de artă. cult, căci se pare, că religiunea acestor părat de lipsă despre fie-care comună şi
Acâstă dramă, neputând fi represen-
Ti-se faoe părul măciucă şi îţi vine a crede, antiohissimî nu concepuse înoă divinitatea cerc cu privire la posiţiunea ei, la întin­
tată, — directorul de teatru Adam Miiller
că citesc! nisce legende, citind datele lui ca antropomorfă, oi o adora ou preferenţă derea hotarului ei; locuitorii cu privire la
Guttenbruun a publioat-o oa volum la număr, naţionalitate, confesiune şi oeupa-
Drumont. Şi totuşi nu sunt legende, ci sub forma de trunchi de arbori, sâu de
Friedrich Schalk în Viena. ţiune. Pe urmă mai fie-care comună este
sunt date statistice, cari îţi dovedeso rea­ mari pietri aşezate, pe pământ.
Oniţâ. însoţită şi de unele date istorice, fir le­
litatea tristă. Splendid este marele Atriu din our- gendele şi istoriârele locale sunt dintre
Şi care este realitatea? tea, oare în sine ou porticul său ooupa tot cele mai alese, cu meniţiunea de a escita
Realitatea este, oă poporul frauces, Rgsboiul din Africa-de-Sud. planul oriental al Acropolei pe un areal de în copil şi mai mult interesul şi de a da
pe lângă că în politică este condus de Ji­ aşa dicând viaţă materialului din învăţă­
oirca 1400 metri Q. Şalele şi-au .conservat mântul geografic.
dovi şi francmasoni, şi pe lângă că curen­ „ Manchester Guardian publică scrisârea în bună parte pavimentul lor în blocuri de
11
tele populare sunt determiuate de pressa preşedintelui Steyn, privitâre la proclamaţia ipsos, adesea încă şi basele oolânelor şi
jidovâscă, apoi şi ârele sale de distracţia lui Kitchener, în care acesta ameninţă ou fragmente de ştuoatură zugrăvită, care îrn-
sunt otrăvite ou musică lascivă jidovâscă espatriarea comandanţilor buri. Steyn 4‘ i podobia păreţii. Părţile superiâre ale pala­ SOIRI ULTIME.
0(i
şi ou piese teatrale tendenţiose, unde spi­ oă guvernul bur a avut cunosoinţă despre tului, în a oărui coastrucţiune, după teoh- Londra, 29 Octomvrie. Ac}î s’a
ritul oreştineso şi moralitatea creştinâscă firma hotârîre a Angliei de a ocupa amân­ nioa timpului, întră în bună parte lemnul,
•sunt persiflate. u ţinut un consiliu de miniştri, care a
două republicele. „Noi aşa-dâr , dice Steyn au fost distruse de un curios inoendiu, care durat 1 / 6ră, în care s’a discutat
1
Dâr în Viena?... Şi aoolo aceeaşi is­ „n’am tras sabia, ci am respins numai acea a înnegrit numai marginile pe ioî pe colo 2
toria. 'n Viena — scria mai deunftdi un sabiă, ce ne ameninţa . Despre situaţia mi­ ale bloourilor mari de piâtră, oe oonsti- esclusiv despre resboiul din Africa-
14
de-Sud. Consiliul a enunţat ca de-
receDsent teatral al unei foi creştine — litară Steyn spune, oă nu Englesii, ci Burii tuiau partea inferiâră fârte solidă a pala­ cisiune, că resboiului nu i-se va pute
de 20 de ani nu s’a putut representa usţiu ordinea în Transvaal şi Oranje; pu­ tului. Fârte frumos este megaron, sâu sala
44
^Neguţătorul de Veneţia a lui Shakespeare, terea Englesilor ajunge numai pănă la bă­ cea mare din hyperoon, care conservă afară pune capăt, decât prin subjugarea de-
flind-oă, deşi piesă olassică de o valâre ne- taia tunului lor. Oausa Burilor a făout de de ziduri în piâtră încă usoiorii şi pragu­ sărerşită a Burilor. S’a enunţat prin
urmare, ca lordului Kitchener sâ i-se
peritâre, în ea este representat jidovul un an încâoe progres miraculos şi situaţia rile uşilor în ipsos alabastriu şi basele dela lase mână liberă şi se fia sprijinit cu
Shylock aşa cum tâtă lumea îl ounâsce este estra-ordinar de sigură pentru ei. Burii trei colâue destinate a susţinâ aooperişul şi
pe jidov, adecă hapsin şi cămătar nemilos. nu vor încheia decât o pace, care se garan­ care în etajul său, ou un vestibul şi ou o tote mijloeele de a continua resboiul
Aoolo uude domnesoe tirănia receu teze neoondiţiouata independenţă a repu- vastă terasă, oe se îndţă din piaţa de cu energie.
«enţilor teatrali peroiunaţi, nu e permis a blioelor şi oare să soutâsoă interesele Olan- apus, presentă analogii ou tipurile de tem­ Moscva, 29 Octomvrie. Erî a
se aduce pe scenă un jidov, decât încun- desilor din Cap. ple din cele mai archaice. fost aici o mare demonstraţia în
jurat de un umanitarism ideal şi de o fi­ * contra Angliei. Ferestrile dela con­
In straturile inferiâre ale săpăturilor
lantropia nobilă ne mai pomenită, cum e Din Petersburg se telegrafâză, oă un s’au ivit urmele neînsemnate ale unui pa­ sulatul engles au tost sparte, şi pe
44
d. e. „Nathan der Weise al lui Lessing, edificiul lui s’au lipit placate cu in­
bărbat, de stat rus, oare intreţine legături lat încă şi mai veohih şi săpăturile cele mai
un tip ou desăvârşire nrnoinos, pentru-că scripţia: „Dumnecjeu se bată pe En-
oontini-e şi intime cu Krilger şi Leyds, serie adânoi au scos la lumină resturi însemnate
în istoria tuturor seculilor nu va pute ni­ 1 glesî ! Afurisiţi se fiă Chamberlain
11
în „Pe ersburgkija Gazeta , că după infor- de utensilii şi arme neolitice ), aparţinând
14
meni să ne arate un tip ca al lui Nathan. unei staţiuni de colibe, oare ocupa oolina şi Rhodes.
maţiuni absolut sigure, guvernul engles a
De oând în consiliul comunal din în timpurile cele mai vechi ale vieţei din
făcut din nou propuneri de pace lui Krtiger, Constantinopole, 29 Octomvrie.
Viena absoluta majoritate este a partidu­ Festos. Aşa s’au găsit în straturile cele
oare însă n’a răspuns, oi a chemat îudatâ După scirî sosite din Petersburg, re­
lui social-oreştin, s’a fâout 6re-care schim­ mai ridicate resturi de edificii posteriâre,
la el pe Leyds, Fischer, Wessel şi Wol- gele Greciei a provocat pe prinţul
bare şi în tradiţionala apatiă a Vienesilor. între oarî şi de ale unui mic templu ele-
marans. George să-şî întrerupă călătoria şi
S’a creat un nou teatru aşa numitul „Kai- n i o : un alt esemplu al faptului oonstatat
• se se reîntorcă în Creta.
u
serjubilaeumsstadttheater , unde li-se dă în altă parte despre esistenţa unui templu pe
oeasiune şi dramaturgilor creştini şi artiş­ Deşi situaţiunea pe oâmpul de luptă de-asupra palatelor micenee, ca şi oum New-York, 29 Octomvrie. Leo
tilor emancipaţi de sub jugul recensenţilor este estrem de gravă, totuşi soldaţilor en- âmenii souturând jugul tirăniei şi distru- Czolgos a fost esecutat acjî la 7 6re
jidovi, a-şi valora talentele. glesî le vine pofta să se scalde! Aşa, se gându-i castelul, ar fi voit a consacra Şei­ diminâţa.
In acest teatru s’a representat în fine anunţă, oă 23 âmenl din trupa "Wellington lor, dătători de libertate, locul devenit
■după atâţia ani şi piesa anatemisată a lui Monuted, cari făceau serviciu de reounâs- odios.
Shakespeare şi s’au mai jucat şi alte piese cere, în decursul pausării se pregăteau să Pe numărâse blocuri aplicate la con­ Proprietar: Dr. Aurel Mureştanu.
bune, în cari s’a adus pe scenă şi persâna ia o bae. Abia întrară însă în apă şi âtă strucţia edificiului sunt tăiate semne şi li­ Redactor responsabil: Traian IJ. Pop *
„6aoro-sa«otă“ a jidovului, aşa cum este, oă apar nisoe Buri, cari îi împresură din tere de-o formă fârte particulară, probabil
aşa cum o cunâsce tâtă lumea. tote părţile. Englesii oăutară refugiu într’o semne de ale cioplitorului în piatră, şi oa
In timpul din urmă a apărut o piesă casă din apropiere. Intr’aoeea mai mulţi şi în Knosos, aşa şi la Festos a eşit la lu­ Biuroul advocaţilor asociaţi.
în limba rusâsoă scrisă de V. Kriloff şi S. Buri se îmbrăoară în uniformele eDglese, mină o tăbliţă do terra-ootta şi o margine iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiimitmiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiff
K. Litwin, un dramatic şi un novelist. luate dela soldaţii, oarî făceau baie. Prin de vas acoperite ou-o soriere de un tip C. Rădulescu,
Piesa s’a tradus în nemţesoe sub titlul aoâsta au amăgit pe soldaţii englesi ascunşi pittografic, ast-fel, oă de acuma trebue
„Sohne lsraels“ (Fiii lui Israel). Subiectul a crede, că au de a face cu Englesi. Re­ abandonată cu desâvîrşire ideia dominantă fost procuror şi judecător de tribunal, şi
este luat din viaţa jidovilor dela graniţa fugiaţii eşiră astfel din casă, âr Burii îi pănă aci, că [civilisaţiunea micenă n’ar Nicolae Andrei Popovicî,
germano-rusâscă, cari se ocupă en gros ou împuşcară aprdpe pe toţi. Unul din soldaţii fi cunoscut sorierea. Ce surprise ne reser- doctor în drept, tost magistrat,
contrabandă. Unul dintre contrabandiştii englesi fugi, ca să vestâsoă la ai săi pri­ vâză aceste iusoripţiuni, în cfi când se se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
ua
jidovi, urmărit de organele autorităţii, îm- mejdia. Venind ajutâre, restul Englesilor va găsi cheia pentru a-i ceti caracterele ? tanţelor judecătoresol din Româuia,
puşoă pe un gendarm şi fuge. Aici urmâză neîmpuşcaţi a soăpat. procese de ori-ce natură, eseoutări
Incheifi constatând cu mândriă legi­
apoi marele oonsiliu jidovesc, care ohib- de hotărîri şi creanţe.
timă, că şcâla nâstră archeologioă încura-
zuesoe, oum să soape pe asasin. Diu disou- Bucurescl, strada Smârdau 53.
giată de âmenl eminenţi, oarî în aceşti ul­
ţiunile lor iese la ivâlă întrâga lor morală
•esolusivistă şi mijlâcele perverse, cu cari ei l ) Din epoca de piatră mai iînSră.