Page 65 - 1901-10

REDACŢIUNEA, „gazeta* .iese în flăcare fii.
Ataistraţiimea şi Tipografia Abonaiişte pentru Austro-Ungaria:
Pe un An 24 oor., pe ş6se luni
Braşov, piaţa mare nr. 30. 12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancato nu se pri­ N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franol, pe ş6se
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te prlmeso la Admlnlstraţlune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la uruiâtorelo
Se prennmeră la toto ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Viena: la N. Dukes Naohf., afară şi ia d-nii oolectori.
Nur. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalek, A. Op- m i Abonamentul pentru Braşov
pelik Nuclif. Anton Oppelik. Admmistratiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Oold- T6rgnl Inului Nr. 80, etaeiu
berger. Ekstein Bemat, ruliu I.: Pe nn an 20 oor., pe şese
Leopold(VXt Erzsăbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul îu casă : Pe un an
o seria garmond pe o colonii A N U L L XIV. 24 oor., pe 6 lunII2 0., po trei
10 bani pentru o publicare.— luni 6 oorâne. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 8-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 232. Braşov, Vineri 19 Octomvrie (1 Noemvrie). 1901.

Ungariei Ţarul nu l’a visitat cu oca-
Visita prinţului Nicofaevicî. Cărţi eftine şi cărţi scumpe. economice generale sunt aceleaşi? O com­
siunea acâsta. Monarchia nostră ră­ paraţia nu va strica. Când vedem, că deja
De Marţî marele duce Mihail mase de astă-dată afară din progra­ ir. la finea seci. al XVIII-lea apar tratate eoo-
Nicolaievicî al Rusiei este ospele mul călătoriei sale de pace. Este lucru sciut şi cunoscut de tbtă npmice în limba română, multiple şi variate,
monarchului nostru în Budapesta. încă de pe atunci se vorbea, că lumea, cit pe terenul economic cărţile sunt ba chiar şi despre teohnologie, şi acjl nu
Marele duce, care va împlini în cu­ ministrul de esterne rusesc va merge soumpe şi că ele costă mult ia tote popb- avem nici unul! Aşa vom oiţa d. e. trata­
rând şâpte-decî de anî, este unchiul la Viena, spre a face o visită mi­ rele. Ele costă mult, tiind-că oompunerea tul despre albinărit la 1795, Instrucţiuni
actualului Ţar, singurul fiiu încă în nistrului de esterne conte Golu- lor reoere studii de specialitate multiple şi despre amelioraţiunile agricole la 1795 şi
viaţă al Ţarului Nicolae I, mareşal chowski. Printr’asta, se credea, Rusia variate, esperienţe îndelungate şi cercetări 1796, despre vii şi faoerea vinulu 1813 şi
şi preşedinte al consiliului imperiu­ vrâ să dovedâscă, că ţine a con­ şi escursiuuî numerâse pănă s’ajunge la sta­ 1834, despre fabrieaţiunea zahărului din ou-
lui rusesc. Mihail Nicolaievicî este tinua bunele raporturî şi a păstra şi bilirea unor fapte, sbu resultate concrete şi ouruz şi jugastru 1813, învăţătura pentru
mult preţuit de Nicolae II, nepotul mai departe înţelegerea cu Austro- sigure. Nimio mai nefireso, deoî, decât a lucrătorul de tăbac în Ungaria şi Galiţia
seu, şi are deci mare vacţă la Curtea Ungaria, în privinţa statului quo în oere se fiă eftine cărţile economice!! 1816; despre înfiinţarea şi esplotarea vel-
rusâscă. peninsula balcanică. Ou oompilaţiunl şi traduceri sumare niţelor 1834, despre eoonomia rurală 1806
Visita unei ast-fel de personali­ Din visita acâsta nu s’a ales ori servile după opuri germane, franoese şi 1834, despre tămăduirea bblelor Ia vite
tăţi înalte şi influente rusescî nu nimic. Intenţiunea Ţarului însă, de-a ori maghiare, nu ajungi la nimic, căci alte 1816, despre firea lăcustelor umblătbre şi
p6te se trecă numai ca un simplu manifesta amiciţia sa şi faţă cu sunt oestiunile şi trebuinţele acelor popore prăpădirea lor 1828 eto.
act de curtoasiă, ci cu t6te asigu­ Austro Ungaria, aliata Germaniei, a şi altele ale poporului nostru. O ieftinătate Astătjl după o sută de ani trecuţi stăm tot
rările contrare ale unor toi oficiâse, rămas în vigâre. Aşa, el a ales un a lor s’ar pute obţine numai când studiile, acolo şi ne delectăm cu nisoe producte scien-
i-se dă o importanţă mai mare, ba mai bun espedient spre a marca do­ escursiunile şi esperienţele s’ar face şi pen­ ţifice literare sub orî-ce oritioă. Causa e, că
este privită chiar ca o manifestare rinţa sa, trimiţând la bătrânul nos­ tru trebuinţele specifice poporului nostru, la noi s’a negligeat ou totul de a-se forma
în favorul bunei înţelegeri între Ru­ tru monarch pe însu-şî unchiul său, pe sbma si cu oostul unor bănci şi Reu­ omeni de meseriă pentru diferite ramuri şi
sia şi Austro-Ungaria. marele duce Mihail Nicolaievicî, care niuni economice, şi apoi ou un tiragiu mai specialităţi, şi a-se încuragia literatura eco­
Cu o (ţi înainte de sosirea ma­ putea fi dinainte sigur de primirea mare de mii de volume. Insă de astfel de nomică seribsă. Avem şi noi Românii de
relui duce s’a accentuat în discur­ cea mai simpatică. sacrificii şi jertfe materiale însemnate se dincoce centre mari culturale, în cari gă-
sul tronului, cu care Majestatea Sa Marele duce Nicolaievicî este feresc atât băucile, cât şi Reuniunile ubstre. sesol representate tbte specialităţile şi ar­
a salutat noua dietă ungară, că mo- dela 1852 proprietar de onore al De cele mai multe-orl se caută a-se salva tele, numai pe cele de prima importanţă
narchia ndstră trăiesce în strîneă în­ unui regiment austriac. El însu-şî a forma, în locul fondului. nu le avem. Aşa, noi Românii nu avem
ţelegere cu aliaţii sei şi susţine ra­ istorisit, — cu ocasiunea petrece- Graţiă acestor împrejurări multiple, a (ţi la şcblele nostre secundare nioî un sin­
porturi de bună şi durabilă amiciţiă rei sale în Pesta,— că de 17 anî nu noi Românii pe terenul economic ne vedem gur botanist, ori minerolog între noi, nici
cu tbte puterile. s’a mai întâlnit cu Majestatea Sa şi inundaţi cu productelejliterare, cari au da­ un singur ohimist ori agronom între noi,
In timpul din urmă se credea, n’a voit să lase să trâcă ocasiunea, rul de a fi eftine şi ameţesc numai lumea. vr’o 2—3 economişti financiari la aprope
că între Viena şi Petersburg s’au în­ ce i-s’a oferit acum, de a-1 visita . v ossţq?. sunt .scrisa mai tot-dbuna de omeni una sută de bănci şi Reuniuni de credit
cordat întru cât-va raporturile. Şi Legături vechî de prietenia sunt ou totul neprăgătiţl pentru acea ramură, ori şi eoonomiă; nu avem nici un singur gră­
erau cause fundate pentru [acâsta. deci, cari au contribuit a face mo­ meseriă, nisce oompilaţiuDl ori traduceri dinar ori pomolog serios, nici chiar un mă-
Cele ce se petreeură în Serbia şi în narchului nostru şi mai agreată vi­ mediocre după opuri şi autori de valâre estru lăptar ori brânzar de meseriă eu bre
Bulgaria şi în deosebi agitaţiunile sita marelui duce rusesc. indoelnică şi din care traducătorul însuşi care instruoţiă, de asemenea nici vieri de
comitetului macedonân, cari ţinteau Cât pentru resultatul acestei vi- nepregătit nu a soiut să disobrnă neghina meseriă, pivnicerl cu bre-care esperienţă —
de-adreptul la revoluţionarea penin­ site, ar fi pbte greşit a face combi- din grâu. Ou ele, departe de a ajunge la la cele aprbpe un milion de jugăre de pă­
sulei balcanice, au deşteptat, precum naţiunî prea cutezate. Deocamdată un folos practic bre-care, de multe ori ajun­ duri, ce le posede poporal nostru dboă avem
seim, mari îngrijiri la oficiul de es- marele duce Nicolaievicî este solul, gem la resultate oontrare celor dorite. Oăol în total 2—3 silvioultorl de bre-care im­
terne din Viena, cărora le a dat es- care vestesce, că înaltul său nepot ou ele inducem lumea în erbre, angajându-o portanţă; de sorierl asupra pădurilor şi eco­
presiune destul de viuă ministrul de Ţarul Nicolae II doresce ca înţele­ în cheltuell şi lucrări, oarl nu se potrivesc nomiei forestiere nioî pomenire nu e.
esterne conte Goluchowski în discur­ gerea dela 1897 cu Austro-Ungaria cu raporturile nostre, şi mai nicl-odată nu
sul 8eu din delegaţiunî. încordarea să mai continue, căcî vrea acum realisbză speranţele puse în ele. Ba facem
Impresii din Transilvania.
era numai latentă, dâr discusiunile încă pace şi linişte în Balcani. Dâcă numai, oa poporul desamăgit să-şi piardă
pasionate în pressa streină, relative n’ar fi aşa, vor 4i°e toţî, Ţarul nu încrederea în dootrinele, ce i-le predăm, şi în „Kroustâdter Zeitung reproduce un
u
la atitudinea Austro-Ungariei în pe­ ar fi trimis pe cel mai bătrân şi mai utilitatea soiinţelor economice în genere, că artiool din revista „Deutsche ’W’oohen-
ninsula balcanică şi mai ales în ces- văcjut dintre principii casei sale la i-ar putb fi lui când-va de folos. După mai schrift“, scris sub titlul de mai sus de Dr.
tiunea albanesă, şi mai târejiu în­ împăratul şi regele Francisc Iosif. multe nesuccese şi afaceri, cari n’au reuşit, Paul Samassa din Berlin, relativ la psicho-
tâmplările de pe Dunărea de jos, pe Lucrurile îşî vor urma de altfel n’au dat resultate, ohiarşi autorităţile şi Reu­ logia şi prospeotele maghiarisării. Autorul,
timpul visitei ce a fâcut’o marele cursul lor natural. Apariţiunea ma­ niunile refusă îu!j urmă ooncuraul şi sprijinul deşi în judiciosul său articol are în vedere
duce Constantin Mihailovicî in por­ relui duce Nicolaevicî este numai un mai departe şi suprimă posturi şi oatedre în­ îq prima liniă pe oonaţionalii săi, totu-şl
turile bulgare şi la Constanţa, dădeau episod trecător. Ceea ce a format fiinţate toomai pe tema nereuşirei şi a chel- observaţiile lui se pot aplica la orl-oare na­
loc temerei, că mergând aşa înainte, deja pănă acum îngrijirea oficiului tuelilor zadarnice. Dbr cine e de vină? ţionalitate din patriă, espusă de-opotrivă
încordarea uşor se putea pronunţa. nostru de esterne nu se va putâ de- Dbcă pe terenul igienic şi medical curentului nefast al maghiarisării. Etă de
începuseră deja chiar foi mai lătura curând. combatem descântecele, vrăjitoriile şi leou- oe îl oomunioăm şi noi în extras cetitori­
apropiate de ministeriul nostru de Fierberea în peninsula balcanică rile băbesol şi povăţuim pe popor să se lor noştri.
esterne se dea alarmă în contra va continua. Numai cu puţin înainte adreseze în oas de bblâ la medio şi farma- Autorul premite,' oă nu pbte oine-va
uneltirilor politicei rusescî în Bal- a fost primit cu căldură la Viena oist, pe tenul eoonomic îl înouragiăm, ba ounbsoe caracterul particular al vieţii na­
canî şi în România şi se vorbea pe Regele Carol al României, âr cţilele chiar îl îndopăm şi-i ameţim capul cu ţionale a Saşilor şi Şvabilor, dbcă nu cu-
faţă, că înţelegerea dintre Austro- aceste se aşteptă acolo visita Rege­ precepte băbescî. Oe ar tfioe cine-va, bună-bră, nbsoe întâitt lupta, oe trebue să o ducă
Ungaria şi Rusia dela 1897 a înce­ lui Greciei. Aceste visite stau în le­ ca un medic să traducă şi compileze şi să aceştia, unii oonsoienţl, alţii inconsoienţî,
tat de a mai osista. De-odată se gătură strinsă cu acele fierberi. In recomande o carte de jurisprudenţă, un în coDtra maghiarisării. Apoi ia peste pi-
făcu ârăşî linişte. Pe orisontul di­ timpul cel mai nou se vorbesce şi advocat o carte de teologie, un teolog o oior pe foiletonistul dela „Kolnische Zei-
plomatic se iviră visitele memora­ de eventualitatea încorporării Cretei carte de medicină? De sigur, că i-ar con­ tung“, oare umblând prin Transilvania a
bile ale Ţarului la Danzig şi la la Grecia şi de nouă postulate, ce damna şi pe dânşii oa şi operele lor. Apoi desooperit un luoru, care nu esistă, adeoă,
Compiâgne, în urma cărora s’a bu­ voesc să le adreseze puterile Turciei pe terenul literar ne plângem de produsele oă „statul întreţine şcoli germane, române
ciumat în t6tă Europa, că Ţarul în interesul reformelor, ce ar trebui prbste literare jidovesc! în limba română, şi sârbesc! . Trebue să esamineze oine-va
14
remânând credincios alianţei cu Fran- să le întroducă acâsta. marfă ieftină d& prdstăf br pe terenul eoo­ luorurile mai de-aprbpe şi va vedb, că raa-
cia, voiesce se trăiâscă în cea mai Tot cestiunî, cari nu se vor putâ nomic o încuragiăm şi unio pe aobsta o ghiarisarea îşi are marginele nu în voinţa
bună amiciţiă şi cu Germania, ba resolva aşa uşor şi vor crea încă multe susţinem. Maghiarilor, ci în putinţa lor şi din punc­
doresce se se facă o apropiere cât fase nouă. Se ne bucurăm însă pănă Şi este apoi mirare, că noi am rămas tul de vedere maghiar, greşala pe care o
mai mare chiar între Germania şi ce prospectele unei resolvărî pacî- staţionari o sută de ani şi mai bine? Când fao Maghiarii, nu este aceea, oă ei vor să
Francia, t6te, firesce, numai şi nu­ nice în interesul statelor indepen­ vedem produsele lirerare economice din maghiariseze, oi aceea, oă vor mai mult,
mai în interesul susţinerii păcii. dente din Orient sunt şi vor rămâ­ seci. al XVIII şi d9la începutul seci. al deoât pot. Deak, Eotvos şi ceia-lalţl înte-
Ţarul în persână a pledat în nă prietinâse. XIX şi le comparăm cu cele de astăc}!, ana­ meiătorlai statului ungar, o ajunseseră la con­
sensul acesta, visitând pe împăratul logia este isbitbre. Dbr bre starea de cul­ vingerea — spune Samassa—că loouitorî a
Wilhelm al Germaniei şi pe preşe­ tură şi soiinţa economioă de atunol se po- treia parte de Maghiari (căci mai mulţi
dintele Loubet. Pe monarchul Austro- trivesoe ou cea de astăcjl, şi raporturile nu sunt, dboă aduci statistioa maghiară la