Page 66 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 232. —1901.

adevăratul numitor) ar reuşi odată să des- maghiară nu o învaţă oum se cade şi ies tre a sooietăţii „Petru Maior** din Pesta,
uaţionaliseze pe eele 2 treimi de altă din şcdlă ca nisoe paralitici spirituali, pen­ salută în numele tinerimei pe âspeţii ve­ Din străinătate.
limbă din locuitorii Ungariei. Tisza, Banfly tru a-se folosi de limba maghiară o viaţă niţi, mulţămindu-le tot de-odată pentru
Biilow la împăratul Wilhelm O
şi Comp. şi-au luat sarcina a pune planul întrâgă numai din oând în când la anumite sprijinul moral arătat.
soire telegrafică din Berlin spune, oă mi­
în esecutare şi de atunci de-o întârcere la ocasiunl. Despre Şuluţiu, Vancea, Romonczai nistru german de esterne contele Biilow a
cele bune nici vorbă. Să-şi închipuâsoă numai cineva de şi Vaida disertâză apoi d-1 Augustin- Ca- călătorit de urgenţă la Liebenberg, unde pe-
Samassa oontinuă : pildă relaţiile din Banat. Aici esistă sate liani, student în filosofiă. „Viaţa şi istoria treoe împeratul Wilhelm. Călătoriei acesteia
„Maghiarii se simt în Europa, ca germane, sârbesc!, românesc!, dâr maghiare poporului român e o luptă oontinuă, o i-se dă o deosebită importanţă, de o parte
rassă, cu desăvîrşire isolaţî: ei soiu prea nicăirl. Ţăranul p6te fi silit, ce e drept, să luptă necurmată pentru esistenţa sa na­ pentru-că ea se întâmplă, ciu totul pe ne­
bine, că limba lor nicî-odată nu va trece vorbâscă limba maghiară la autorităţi, deşi ţională *. In aoâstă luptă tot-dâuna am avut aşteptate, de altă parte, fiind-că împăratul
1
nici măcar un pas peste frontiera .^globului acest luoru este ilegal, dâr cu nevasta, oo bărbaţi ou misiune divină, bărbaţi, oarî Wilhelm numai Dumiueca trecută a sosit
ungar. Mai departe, la 1868, când eruu piil, vărul şi vecinul va vorbi vecinie limba şi-au sciut datoria şi cari far luminător îi îu Liebenberg. Se vorbesoe, că între împă­
puşi în faţa problemei de a întemeia un ea maternă. erau poporului, oe orbeca în îutunerec* . rat şi ministrul său se vor disouta cu oca-
1
stat occidental, le lipsia pătura socială ab­ Motivul, peDtru oare Maghiarii nu pot Ast-fel îşi începe d-1 disertant luorarea siunea acâsta afaceri politice de mare însem­
solut indispensabilă într’un stat modern, maghiarisa cu succes, este tocmai, că ei plină de miecj, de espunerea faptelor mă­ nătate. — piarele agrare qlc, că contele
clasa de mijloc orăşenâsoă. Căci ei sunt nu sunt o rassă expansivă cu aptitudini coloni- reţe şi forte bine rotunjită. Biilow îşi va da demisiuuea. Volhszeitung
a
ri
un popor agricol, pe când oraşele din ţâra sătdre. Urmâză apoi disertaţiunea d-lui loan crede a sm, că urmaşul lui Biilow va fi
lor le-au zidit şi locuit Germauii. Şi astăcjî In timp ce ei cârpesc şi înjghebâză Giurgiu despre în veci neuitata Ioana Bă­ ambasadorul german din Constautinopole
luorurile în fond stau tot aşa. Clasa lor de din renegaţii tuturor popârelor o cla-’ă de dilă. intr’un frumos stil poetic şi ’n espre- br. Marschal. De-ocamdată însă nu pâte fi
mijloc constă în măsură fârte mică din mijloc maghiară, pătura socială, care pănă siunl avântate pline de căldură românesoă, vorba de demisiune, ci numai de aceea, că
Maghiari de rassă, restul sunt Jidovi şi acuma a represeutat partea cea mai capa­ d-1 disertant îşi începe ast-fel lucrarea: posiţia coutelui Biilow e sguduită.
fragmente maghiarisate din tâte popârele, bilă a poporului maghiar, mica nobilime, „In momentul acesta solemn, Domnelor şi
ce locuieso în Ungaria. proprietarii de mijloc sunt goniţi din casă Domnilor, — când prin presenta mea diser­ Anglia şi Rusia. „Times** din Lon­
dra publică un articul remarcabil despre
Dâoă te duol pe străcjile din Buda­ şi moşiă. taţia vrâu să aduc un mio prinos memo­
relaţiunile Angliei cu statele străine şi
pesta, între (jece firme abia găsesc! una cu Independent de voinţa guvernului pro­ riei binecuvântate a matronei n63tre neui­
ajunge la oonolusiunea, oă Anglia numai de
nume maghiar şi şi acesta nu se scie de cesul social al poporelor merge înainte, după tate Ioana Bădilă, primul cuvânt, oe mi-se
Rusia pâte să se apropie. Germania, cjice
oând pârtă acest nume. Maghiarii şi-au fă- numărul nascerilor şi a forţei rasselor. Aşa deslănţue de pe buze îşi ia sborul îu sus,
out aşa-dâr rost de-o clasă mijlociă, este câştigă Românii teren în Transilvania, aşa înspre ceriu, înspre atot-puternioul Tată, în fâia londonesă, a cheltuit în timpul din
urmă sume esorbitaute pentru marina de
vorba acuma, cât valorâză? In privinţa se slavisâză nordul Ungariei de cătră Slo­ semn de adâncă mu'ţămită pentru fericirea
răsboiii şi nu e depărtat timpul, oând ma­
acâsta, mi-se pare, chiar şi Maghiarii s’au vaci şi Ruteni, aşa se germaniseză Ba rară, de a avâ chiar noi uuiversitarii ro­
rina d9 răsboiii a Germaniei va deveni un
pus pe gânduri. natul. mâni din Oluşifi o atare femelă distinsă şi
faotor forte primejdios. Este esohis ou to­
Statul, natural, întrebuinţâză t6te mij- Totă Ungaria să devină maghiară neîntrecută în generositatea ei de protec-
tul un raport constant amical cuGermauia,
locele, ca să maghiariseze âmenii şi are Dâr guvernul nu e capabil să împiedece târe adevărată,...... de mamă dulce!! — —
şi Anglia trebue să oaute acum o altă corn-
deja mulţi maghiarisaţî, căci nicăirl nu măcar aceea, oa Maghiarii să nu-şl vendâ
binaţiune, oare nu pâte fi de cât Rusia.
este omnipotenţa statului mai mare, decât pământul, care era al lor. Nemuritâre vor rămâne şirurile, oe
Nici în peninsula Balcanică, nici în Extremul
în Ungaria. Aoâstă putere se întinde asu­ Sunt forţe elementare acelea, cari lucrdză ea ni-le-a lăsat în testamentul său, în care
Orient uu sunt oestiunî, oarî u’ar putâ fi
pra funcţionarilor statului, ai comitatelor şi în luptele popârelor. Ce însemneză faţă cu a lăsat 70.000 corâne pentru înfrnţarea
resolvate paclnic între cele două imperii.
oomunelor, asupra comercianţilor şi indus­ acestea voinţa câtor-va mii de âmenl, cari sunt unui internat al studenţilor universitari ro­
triaşilor, ai putâ chiar dioe, oă asupra tuturor purtătorii puterii statului?... mâni din OluşiQ, fără deosebire de confe­ Situaţia în Macedonia pare a de­
contribuabililor. Statul pâte să păgubâsoâ siune: „Voesc, ca internatul acesta să fiă veni din oe în oe mai gravă, căci âtă oe
pe uu advocat neagreat, căci judecătorii Serbările din Cluşiu. vatra frăţiei şi a oonaolidărei jromânesol, spune o telegramă din Vieua: „ Wiener
determină suma expenselor; el pâte şicana un adevărat locaş de oultură şi lumină ro- Tagblait** află, oă situaţiunea în Maoedonia
pe medio şi pe farmacist, dâoă vrâ, el are Cliişiu, 30 Octomvrie n. mânâscă. Doresc ca să orâscă tineri entu- se agravâză, deârece sporesce îndrăsnâla
pănă la un punot în manile sale chiar şi In diminâţa Duminecii trecute sârele siaştl şi animaţi de ideile libertăţii naţio­ revoluţionarilor. Esarcul bulgar din Con-
pe preoţi. nale şi a corectităţii cavaleresol**.... stantinopol a însciinţat guvernul bulgar,
surîdea mai plăcut oa de obiceifi, înălţân-
Stând luorurile aşa, puterea singura­ Incheerea lucrării o face disertantele oă scâlele şi biserioa bulgară se află în pe-
du-se majestos pe firmament. La ivirea ra­
ticilor funcţionari cresoe colosal, dâr para­ delor lui căldurâse, în acâstă mare de, ou ouvintele însufletitâre: „Să jurăm ou ricul grav. Esarcul a interzis clerului bul­
lel cu ea şi eorupţiunea. străiDÎ, inimile ce bat românesce deveuiră toţii, iubiţi colegi, pe memoria sfăută a gar să ia parte la mişcarea revoluţionară,
Ei bine, ce a obţinut statul cu acâsta ? mamei nâstre iubite, că sentimentul aoesta după-ce Sultanul a retras iradeaua prin
mai înoălfjite oa de a'tă-dată. Un capiu. se­
Adevărat, că clasa de mijloc a căpătat o dumnecjeeso al iubirii de neam l’om cultiva care ordona, că numai Bulgarii uăsouţl in
nin, oa şi viitorul ce surîde naţiuîiii
spoială maghiară; cea mai mare parte se mâne, promitea o cji frumâsă. Vântul de şi nn-1 vom lăsa să fiă smuls din pieptul Maoedonia pot fi învăţători. Mulţi preoţi,
tupilesce, o parte urlă cu lupii şi emulâză tâmnă adia lin printre palidele fruneje, ce nostru, pănă când vre-o inimă românâscă oarî sunt şi învăţători, temâudn-se să nu
pentru laurii patrioţilor patentaţi, de a fi mai rămăseseră pe pomi, — pare oă şi na­ va mai bate**. fie ucişi, îşi dau demisiunile, neputând să
consideraţi de maghiari model; o altă mică Er memoria marelui Mecenate naţio­ se sustragă dela ordinile revoluţionarilor.
tura se bucura de sărbările tineretului
parte stă murmurând la o parte, său în- nostru. nal Em. Gozsdu o revâcă d-1 Traian Suciu, Acâsta e o mare pagubă pentru şcâlă.
drăsnesoe a se opune pe faţă acestui Feţele colegilor grupaţi spre a merge student în filosofiă. începând cu cuvintele
sistem. la biserioă, erau senine şi meditătore. Fiă- lui Horatius: „Exagi monumentum....**, d-1 Deschiderea Sobraniei bulgare.
disertant aruncă o scurtă privire peste tre- Marţi s’a deschis în Sofia Sobrania bulgară
îu acâstă clasă de mijloc maghiară care se ougeta, de bună sâmă, la viaţa şi
de cătră principele domnitor. Discursul tro­
se găsesc de sigur o sumă de talente şi in­ faptele mari ale acelora, cari „s’au născut, outul istorico-eultural al Românilor din Ar­ nului relevâzâ, că situaţiunea financiară şi
1
teligenţe. Dâr caractere? O burghezia oon- au trăit şi au murit *, dâr „s’au născut, au deal, arată îusemnătatea fundaţiunii lui economică continuând a fi destul de grea,
soieută şi mândră? Despre asemenea lucruri trăit şi au murit pentru naţiune**, cum cjioea Gozsdu, presentându-1 pe aoesta ca om. ca se aştâptă, că deputaţii din tote partidele
:
în acâstă alergare după pâne, funcţ i şi tit­ unui dintre disertanţl în acâstă şedinţă fes­ Român, ca oredinoios ortodox şi ca politi- *• vor acorda guvernului sprijinul lor pentru
luri, nici nu p6te fi vorba. Dor în parte tivă ţinută întru amintirea Dâmnei neui­ oian, şi înoheiă c’un apel oătră tinerimea a realisa măsurile financiare menite să în­
este aceeaşi burgheziă, care sub ministeriul tate Ioana Bădilă, a lui Şuluţifi, Gozsdu, română, oa să lucreze spre binele naţiunii lăture dificultăţile esistente. Credincios do­
oentralistio al lui Baoh era purtătorea ger­ Vancea, Vajda, Romonozai, a Grâniţerilor în conformitate cu marile vederi ale lui rinţei generale, ca- Bulgaria să întreţină
manismului. Astfel clasa de mijloc maghiară şi a altor mari binefăcători ai poporului Gozsdu.
nu este alt-ceva, decât o spoială şi dâoă nostru. Despre binefăcătorii grăniţerî se ce- relaţiunî bune cu tote puterile, guvernul
îşi dă tâte silinţele de a întreţine astfel de
într’un moment s’ar schimba relaţiile poli­ In diminâţa (filei memorabile la un t9sce lucrarea d-lui Vasile Meruţiu, care, bol­ relaţiunî cu marile puteri şi ou statele ve­
tice, ar fi măturată tot aşa de grabă, ca moment dat undulaţiunile de sunet dela nav fiind n’a putut veni la şedinţă, şl a fă­
cine şi de a întări şi mai mult aceste re-
cea germană în câte un oraş ceh, înainte de clopotele celor două biserici de aici se îm­ cut însă datorinţa faţă de aceia pentrn laţiunl cu „Rusia liberatâre**. Espre-dune
asta cu 20 —30 de ani. preună în văzduh, căci pe pământ, durere, cari dator a fost, să şl-o facă. Mărâţ-l a
fost opera grâniţerilor, cari acum 50 de ani pregnantă a acestor raporturi a fost visita
Acâsta o văcjură d-1 Tisza & Comp., nu se pot uni în glăsuirea lor înălţătâre şi marelui duce Alexandru Mihailoviel, care
şi de aceea căutau să pătrundă mai adânc. ast-fel se înalţă spre oeriu, pentru-oa să au pus basa unor fonduri, cari fac să is- fu primit cu entusiasm uuanim de întregul
Massele, poporul, ţeranii! Pe aceştia trebue aduoâ înaintea înaltului Tron rugăciuni vorâsoă atâta cultură românâsoă. Veclnică popor bulgar.
să-i maghiarisăm, şi atunci maghiarismul pentru odihna sufletelor binefăcătorilor noş­ să le fiă memoria între noi!
*
este asigurat pentru veoie. De Croaţi nu tri. „Osana îutru oei de sus* , cântau prep-, * *
1
se puteau atinge din causa situaţiei mai ţii bisericelor, âr studenţimea în număr Şi astfel ne-am câştigat unele impresii SOIRILE DILEI.
independente a lor, ca stat. La Saşi scieau, complet asista cu evlavia reoerută la pa­ bune, ne-am distras câte-va momente şi
că tâte ostenelele sunt zădarnioe. La cele­ rastasul, ce se sărba pentru măreţele figuri. ne-am întărit în simţămintele nostre naţio­ — 18 (31) Octomvrie.
lalte naţionalităţi lăsară de-ocamdată pe Era acâsta o manifestaţiune plăcută a fap­ nale aceia, cari ne-am ostenit a ne presenta Demonstraţia în contra lui Lue­
adulţi la o parte, căci un ţăran de cincl- tului îmbucurător, că tinerimea, viitorul la şedinţă, ascultând de imboldul onrat al ger. Din Viena se anunţă : Lueger a sosit
decl de ani nu va mai învăţa unguresce. naţiunii nâstre, scie să-şî facă datorinţa. inimei şi de judecata sănătâsă a minţei Marţi diminâţa din Brixen, unde a parti­
Copiii trebuiau însă maghiarisaţî. Sărbarea avea însă să şl ajungă cul­ nâstre. cipat la serbarea milenară a oraşului. In
De6re-ce în scâlele confesionale lim­ mea în şedinţa festivă ţinută după amâcjl Noi, tinerimea mai ales, ne-am mani­ Villach s’a făout o mare demonstraţia în
ba instrucţiei era limba poporului,, gu­ la 4 ore în Casina română. Şi şl-a ajuns’o. festat frumos, înălţător şi mângâietor, es- contra lui. Pe peronul gărei din Villach aş­
vernul ÎDfiinţâ pretutindeni scoli de stat, Oorul tinerimei, sub conduoerea zelosului cepţionând pe acele elemente blasate, cari teptau o bandă întrâgă de tineri. Trenul
pe unde prin vicleniă său forţă reuşi dirigent d-1 Basiliu Başota, a intonat plă­ nici nu voiau să soie de manifestaţiile ce­ sosind în gară, demonstranţii năvăliră asu­
să scdtă şcâla din manile oonfesiunilor. Pe cut câte-va cântări potrivite ou actul, ce lor drepţi. Dâr să ne liniştim, amintindu-ne pra cupeului de dormit, ore(jând, că acolo
urmă veni faimâsa lege a grădinilor de se săvârşia, er spiritele celor pe cari i-au că pădure fără uscături nu esistă. se află deputaţii creştinl-soeialî Lueger şi
copii, care firesce, în mare parte a rămas sărbat, au fost revocate. prin disertaţiunl. Pe inteligenţa română de aci o rugăm Strobach. Ei însă se aflau în alt cupeu.
pe hârtiă. îutr’aceea însă esistă pe terito­ Şedinţa o desohide d-1 preşed. al ti­ frumos, oa în viitor, să binevoiâscă a ur­ Strob&ch a deschis ferâstra. Demonstranţii
riul locuit numai de Maghiari sute de co­ nerimei loan Giurgiu, rigurosant în drept mări cu mai mare atenţiune şi ou mai mnlt văcjendu-l, înscenară un sgomot teribil cu
mune, cari n’au de loc şcâle. Aşa merg lu­ şi student îu filosofiă. Ou vooea-i sonoră, interes mişoările nâstre însufleţite, căci tare strigări de „Piară mişeii ! OmorîţI pe câni**.
crurile deja de 20 de ani, resultatul însă ou figura-i presentabilă şi cu talentu-i e pedestrimea, care în luptă soie oă are la Curând şi bine oupeul fu bombardat cu
nu este oel dorit. oratoric, de atâtea-orl probat deja, d-1 spate o artileriă bine consolidată şi pu­ pietrii, noroiii şi ouă clocite. CâţI-va se ur­
Copiii nu învaţă, firesce, în şoolile sta­ Giurgiu, arătând însemnătatea (filei şi ce­ ternică ! cară pe soara cupeului şi au' souipat pe
tului limba lor maternă, dâr nici pe cea tind epistola de aderenţă la sărbările nos- Philologus. Lueger şi Strobach. Intr’uu moment se